Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Recapitulare
-Grile Econometrie-
1. IÎn studiul legă turii dintre variabilele Salariul la ı̂ncadrare (dolari) ș i Salariul Actual (dolari),
s-au obținut urmă toarele rezultate:
4. IÎn studiul legă turii dintre nivelul de concentrație de ozon din atmosferă ș i diverș i indici
precum, temperatura aerului ș i gradientul de presiune, am obținut urmă toarele rezultate:
6. IÎn studiul legă turii dintre nivelul de concentrație de ozon din atmosferă ș i diverș i indici
precum, temperatura aerului ș i gradientul de presiune, am obținut urmă toarele rezultate:
7. IÎn studiul legă turii liniare dintre valoarea vâ nză rilor ș i cheltuielile cu publicitatea am obținut
un coe�icient de corelație de 0,92, pentru un eș antion de 4 �irme.
Sunt corecte a�irmațiile:
a) IÎntre valoarea vâ nză rilor ș i cheltuielile cu publicitatea există o legă tură puternică ș i
inversă .
b) Coe�icientul de corelație este semni�icativ diferit de 0, pentru un risc de 5%.
c) Numă rul de grade de libertate pentru testul Student necesar testă rii este de egal cu 2.
d) 84,64% din variația variabilei independente este explicată de variația variabilei
dependente.
8. Pentru un eș antion de angajați se studiază legă tura dintre nivelul de educație, salariul curent,
salariul de la angajare ș i nr de luni lucrate ı̂n companie. Rezultatele sunt obținute sunt
prezentate ı̂n tabelul de mai jos:
9. IÎn urma studierii legă turii dintre valoarea vâ nză rilor ș i cheltuielile cu publicitatea, pentru un
eș antion de 4 �irme, s-au obținut urmă toarele rezultate:
SEMINAR VIII ECONOMETRIE (2023-2024)
10. IÎn urma studierii legă turii dintre valoarea vâ nză rilor ș i cheltuielile cu publicitatea, pentru un
eș antion de 4 �irme, s-au obținut urmă toarele rezultate:
a. 95.4% din variația variabilei dependente, valoarea vâ nză rilor, este explicată de variația
variabilei independente, cheltuieli cu publicitatea.
b. IÎntre cele două variabile există o legă tură slabă .
c. 95.4% din variația variabilei independente este explicată de variația factorilor reziduali.
d. Raportul de determinație nu este semni�icativ diferit de 0.
11. IÎn studiul legă turii dintre variabilele Speranța de viață a femeilor (ani), Aportul caloric zilnic
(kcal), Rata de alfabetizare a populației feminine (%) ș i Produsul intern brut (US $), pe un
eș antion de 109 țări, s-au obținut urmă toarele rezultate:
SEMINAR VIII ECONOMETRIE (2023-2024)
a. In�luența marginală a PIB-ului pe cap de locuitor asupra speranței de viață are o in�luență
semni�icativă statistic.
b. Prin excluderea variabilei PIB pe cap de locuitor valoarea raportului de determinație
ajustat scade cu 0,5%.
c. In�luența marginală a PIB-ului pe cap de locuitor asupra speranței de viață nu are o
in�luență semni�icativă statistic.
d. Prin excluderea variabilei PIB pe cap de locuitor valoarea raportului de determinație
ajustat creste cu 0,5%.
12. Se consideră valorile înregistrate pentru 5 persoane, constând în numărul de ani de şcoală
şi salariul lunar (sute lei) al respectivei persoane:
Coefficientsa
Unstandardized Standardized
Coefficients Coefficients 95% Confidence Interval for B
Model B Std. Error Beta t Sig. Lower Bound Upper Bound
1 (Constant) -1.887 1.069 -1.766 .176 -5.289 1.514
X .959 .083 .989 11.500 .001 .693 1.224
a. Dependent Variable: Y
13. IÎn urma studierii legă turii dintre valoarea vâ nză rilor ș i cheltuielile cu publicitatea, pentru un
eș antion de 4 �irme, s-au obținut urmă toarele rezultate:
14. IÎn studiul legă turii dintre Vâ nză ri (dolari), Preț (dolari) ș i E�iciență energetică (mile per
galon/mpg), s-au obținut urmă toarele rezultate:
15. Se estimează un model de regresie ı̂ntre variabilele Salariul la ı̂ncadrare (dolari) ș i Salariul
Actual (dolari). Pentru un eș antion de 474 de angajați, rezultatele sunt prezentate ı̂n tabelul
de mai jos.
Considerâ nd un nivel de semni�icație egal cu 5%, valoarea calculată a testului Student, folosită pentru
testarea pantei de regresie ș i interpretarea corectă sunt:
a) t = 2,17 ș i arată că salariul la ı̂ncadrare nu in�luențează ı̂n mod semni�icativ variația salariului
b) t = 40,62 ș i arată că salariul la ı̂ncadrare in�luențează ı̂n mod semni�icativ variația salariului
c) t = 2,17 ș i arată că salariul la ı̂ncadrare in�luențează ı̂n mod semni�icativ variația salariului
d) t = 40,62 ș i arată că salariul la ı̂ncadrare nu in�luențează ı̂n mod semni�icativ variația salariului
16. Pentru un eș antion de angajați se studiază legă tura dintre nivelul de educație, salariul curent,
salariul de la angajare, nr luni lucrate ı̂n companie ș i experiența anterioară . Rezultatele sunt
obținute sunt prezentate ı̂n tabelul de mai jos:
SEMINAR VIII ECONOMETRIE (2023-2024)
17. Se consideră valorile ı̂nregistrate pentru 5 persoane, constâ nd ı̂n numă rul de ani de ș coală ș i
salariul lunar (sute lei) al respectivei persoane:
Correlations
X Y
X Pearson Correlation 1 .989**
Sig. (2-tailed) .001
N 5 5
Y Pearson Correlation .989** 1
Sig. (2-tailed) .001
N 5 5
**. Correlation is s ignificant at the 0.01 level
(2 t il d)
a) IÎntre numă rul de ani de ș coală ș i salariul lunar există o legă tură directă ș i puternică .
b) Se respinge ipoteza nulă , cu un risc de 5%.
c) Nu se respinge ipoteza nulă pentru o probabilitate de 95%.
d) 97,81% din variația variabilei dependente este explicată de variația variabilei
independente.
18. Pentru un model de regresie de forma: 𝑌𝑌 = 𝛽𝛽0 + 𝛽𝛽1 𝑋𝑋 + 𝜀𝜀. Sunt corecte a�irmațiile:
d) Parametrul 𝛽𝛽1 arată de câ te ori variază , ı̂n medie, variabila dependentă Y la o creș tere cu
o unitate a nivelului variabilei independente X.
e) Semnul parametrul 𝛽𝛽1 arată sensul legă turii dintre cele două variabile.
19. Se analizează legă tura dintre o variabilă dependentă ș i două variabile independente care o
determină . Se obțin rezultatele din tabelul de mai jos:
ANOVAa
Total 5738.279 42
20. IÎn urma prelucră rii legă turii dintre Performanța studenților (puncte), Nr de ore alocate
studiului (ore/student)-X1 ș i Nr. orelor de somn (ore) -X2, s-au obținut urmă toarele rezultate:
Coef�icientsa
Unstandardized Standardized
Coef�icients Coef�icients Correlations
Zero-
Model B Std. Error Beta t Sig. order Partial Part
b. Nr orelor de somn are cel mai mare impact asupra Performanței studenților
c. IÎntre Performanța studenților ș i nr. orelor de studiu există o legă tură direct ș i slabă
d. Nr orelor de somn are o in�luență parțială semni�icativă asupra performanței studenților, cu
un risc de 1%
22. IÎn urma prelucră rii legă turii dintre Performanța studenților (puncte), Nr de ore alocate
studiului (ore/student), Nr. orelor de somn (ore), Scorul obținut la ultimul test (puncte), s-au
obținut urmă toarele rezultate:
Model Summary
Change Statistics
Adjusted R Std. Error of R Square
Model R R Square Square the Estimate Change F Change df1 df2 Sig. F Change
b. R2=0.66
c. ı̂ntre cele două variabile există o legă tură inversă
d. R=0,81
24. IÎn studiul legă turii dintre Mortalitatea infantilă ș i Produsul intern brut, s-au obținut
urmă toarele rezultate:
Correlations
Mortalitate
infantila PIB
25. Pentru variabilele Venit curent ($) ș i Perioada lucrată ı̂n companie (luni), s-au obținut
rezultatele de mai jos:
Coef�icientsa
Standardized
Unstandardized Coef�icients Coef�icients
Model B Std. Error Beta t Sig.
a. la o creș tere cu 1 lună a nr de luni lucrate ı̂n companie, nivelul salariului creș te, ı̂n medie,
cu 77,844 $.
b. toți parametrii modelului sunt semni�icativi statistic, considerâ nd un risc de 5%
c. estimația 22843,324 arată nivelul mediu al salariului, dacă factorul considerat ı̂n model
este constant
d. ı̂ntre variabilele modelului există o legă tură inversă
26. Se consideră un model de regresie liniară simplă care explică variaţia salariului ($), la nivelul
unui eşantion de angajaţi, considerâ nd vechimea ı̂n muncă (luni). IÎn urma estimă rii acestui
model, s-au obţinut urmă toarele rezultate:
Pentru o vechime ı̂n muncă de 25 luni, se cere să se estimeze nivelul salariului:
a. 1427,230 $
b. 24270,554 $
c. 22843,324 $
d. 1536,596 $
27. Se construieşte un model de regresie liniară multiplă care să explice variaţia ratei generale de
fertilitate ı̂n funcţie de factorii rata de nupţialitate, rata de ocupare feminină , rata şomajului
şi gradul de urbanizare, observaţi la nivelul unui eşantion format din 41 de judeţe ale
Româ niei. Rezultatele obţinute ı̂n urma estimă rii acestui model sunt prezentate ı̂n tabelul de
mai jos:
c. cu un risc de 5%, rata rata de ocupare feminină in�luenţează parţial semni�icativ variaţia ratei
de fertilitate
d. nu toti parametrii modelului sunt semni�icativi statistic, considerâ nd un risc de 1%.
28. Pentru un magazin se cunosc vanzarile de camasi barbatesti si pro�itul obtinut pentru 8 zile
consecutive. Rezultatele modelarii sunt prezentate mai jos:
30. Pentru variabilele Performanța stundeților (puncte) ș i nr de ore alocate studiului (ore/zi), s-
a obținut rezultatul de mai jos:
Coef�icientsa
Standardized
Unstandardized Coef�icients Coef�icients
Model B Std. Error Beta t Sig.