TIPURI DE ÎNTREBĂRI GRILĂ

pentru examenul disciplinei „Bazele statisticii”

1. Un estimator este convergent daca:

a. estimatorul are varianta minima
b. media estimatorului este egala cu valoarea parametrului;
c. se reduce varianta estimatorului cand creste volumul esantionului;

2. Intr-un sondaj aleator simplu pe un esantion de 9 studenti ai facultatii FEAA, s-au obtinut
urmatoarele rezultate privin nota obtinuta la testul de la ISA:

Nota
Mean 7.444444
Standard Error 0.603488
Standard Deviation 1.810463

Probabilitatea cu care se estimeaza ca nota medie la disciplina Isa este acoperita de intervalul
[5.43; 9.45] este:
a. 95%
b. 99%
c. 90%

3. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.96, riscul de a respinge sau de
a accepta ipoteza nula este:
a. α = 0.95
b. α = 0.05
c. α = 0.90
d. α = 0.10

4. Pentru o variabilă X ~ N(0,1), se cunoaşte P( -a < X< a) = 0.8. În acest caz a este,:
a. 0.2
b. 1.29
c. 0.4
d. 1.35
 5. Indicatorii absoluti:
a. Arată de câte ori s-a modificat nivelul unei variabile într-un moment faţă de alt moment;
b. Masoara variatia variabilei in unitatea de masura a acesteia;
c. Arata cu cat s-a modificat nivelul unei variabile la un moment curent(t), fata de un alt
moment anterior;

6. Aplicând metoda ANOVA s-au obţinut următoarele rezultate:

Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Grade de libertate

Intergrupe 369
Intragrupe 7
Totala 604 12
Variabila numerica este „Pretul unui produs”, iar factorul de grupare este „Marca”. In aceasta
situatie, considerandu-se un risc de 0.01, se poate afirma ca:
a. Ipoteza H0 este μ1=μ2=μ3=μ4=μ5;
b. Se garanteaza cu o probabilitate de 90% ca factorul de grupare are o influenta
semnificativa asupra pretului produsului;
c. Valoarea calculata a statisticii test este 2.19

7. Dintr-o populatie de 7 unitati, se pot extrage aleator:

a. doua esantioane reprezentative;
b. un singur esantion reprezentativ;
c. 35 de esantioane de 3 unitati, dupa schema cu revenire;
d. 21 de esantioane de 2 unitati, dupa schema fara revenire.

8. Probabilitatea :
a. Este raport dintre numarul cazurilor posibile si numarul cazurilor favorabile;
b. Ia valori intre [-1; 1];
c. Este o valoare negativa;
d. Valorile sunt cuprinse intre [0; 1].

9. Pentru o variabilă X~N(μ, σ2), se cere să se calculeze probabilitatea P(μ-σ < X < μ+σ).
Această probabilitate este:
a. 90%
b. 68.2%
c. 95.4%
d. 99.7%

10. Când se cunoaşte dispersia σ2, testarea ipotezelor privind diferenta dintre doua medii ale
unor populatii se face cu:
 a. statistica t
b. statistica Fisher
c. Statistica Z
d. Statistica chi-pătrat

11. În urma prelucrării datelor privind valoarea vânzărilor anuale (mil. lei) înregistrate pentru
un eșantion de firme, s-au obținut următoarele rezultate:

Column1
Mean 12.15
Median 12
Mode 10
Standard Deviation 1.8994
Sample Variance 3.6079
Kurtosis -1.31
Skewness 0.4274
Count 20
Confidence
Level(95.0%) 0.88893635
Pentru un risc de 0.05, sunt corecte afirmatiile:
a. Intervalul de incredere pentru valoarea medie a vanzarilor la nivelul populatiei este
[ 10.27; 11.89]
b. Exista diferente semnificative intre valoarea medie a vanzarilor la nivelul populatiei si
valoarea vanzarilor inregistrata in anul anterior, de 17 mil.lei;
c. Valoarea teoretica a statisticii test este 1.96
d. Valoarea calculată a statisticii test este 1.96

12. Considerând v numărul gradelor de libertate, într-un test statistic unilateral la dreapta,
ipoteza nulă se respinge dacă:

a. |tcalculat| > tα/2, v

b. |tcalculat| ≥ tα, v
c. |tcalculat| < tα/2, n-1
d. |tcalculat| ≤ tα, v

13. Pentru a verifica dacă femeile sunt supuse riscului de cancer mamar, doctorii au dezvoltat
o metodă nouă de detectare a cancerului. Pentru a proba această metodă, au alcătuit un
eşantion de 140 de femei cu cancer mamar, şi au observat că, in urma aplicării noii metode,
pentru 12 femei nu s-a reuşit detectarea cancerului. Ştiind că metoda veche de detectare are
o rată de eşec de 20%, pentru un risc asumat de 5%, care sunt afirmatiile adevarate:

a. Rata de eşec a noii metode diferă semnificativ de rata de eşec a vechii metode
b. Metoda veche nu diferă semnificativ de metoda noua
c. Ipoteza alternativă este

14. Pentru un esantion de companii se cunosc datele din tabelul de mai jos. Care afirmatii
sunt adevarate?

a. Eroarea maxim admisibila este 1.416

b. s’=4.478
c. σ = 20.05
d. Eroarea maxim admisibila este 3.203
e. Intervalul de incredere pentru media populatiei este: [14.297, 20.703]

15. O firmă de vânzări doreşte să evalueze eficienţa urmării de către angajaţi a unui curs de
vânzări. Pentru aceasta, alcătuieşte două eşantioane de angajaţi – angajaţii din primul
eşantion nu urmează cursul, iar cei din al doilea eşantion urmează cursul de vânzări. S-a
observat valoarea vânzărilor pentru cele două eşantioane. Ştiind că cele două grupuri de
angajaţi au varianţe diferite, iar la nivelul eşantioanelor s-a obţinut:
 
x1 = 1 5, s1' = 3, x2 = 22, s2' = 4, n1 = 50, n2 = 65
Pentru un risc asumat de 5%, care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a. Ipoteza nulă este

µ = µ0
b. Există diferenţe semnificative de performanţă între angajaţii care au urmat cursul si cei
care nu au urmat cursul
c. Cursul urmat nu are influenţă asupra vânzărilor
d. Cursul urmat are influenţă asupra vânzărilor

16. Profitul unei firme a crescut in 2012 faţă de nivelul din 2000 cu 25%. Acest rezultat s-a
obtinut folosind:

a. Indicele de variatie cu baza in lant

b. Rata medie a sporului
c. Rata sporului cu baza fixa
d. Rata sporului cu baza in lant
e. Sporul absolut cu baza fixa

17. La nivelul unui eşantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodată mijloace
de transport in comun. Ştiind ca anul trecut ponderea era de 8%, care dintre următoarele
afirmaţii sunt adevărate:

a. Pentru un risc asumat de 5%, se respinge ipoteza de egalitate a proporţiilor

b. Pentru un risc asumat de 1%, se acceptă ipoteza de egalitate a proporţiilor
c. Varianţa variabilei la nivelul eşantionului este 0,0475

18. Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a înregistrat în perioada 2010-
2011 următoarea evoluţie:

a. cifra de afaceri medie a firmei a fost de 3,625 mld. lei pe an;

b. cifra de afaceri medie a firmei a crescut în medie cu 0,85 mld. lei pe trimestru;
c. cifra de afaceri a firmei a crescut în medie cu 198% pe trimestru.
 19. Variaţia explicată măsoară
a. variaţia sub influenţa factorilor esenţiali (de grupare)
b. variaţia sub influenţa factorilor aleatori (întâmplători)
c. variaţia sub influenţa factorilor esenţiali şi aleatori (întâmplători)

20. Aplicând metoda ANOVA, s-au obţinut următoarele rezultate:

Sunt corecte afirmaţiile:

a) volumul eşantionului este de 95 unităţi
b) numărul de grupe ale factorului de grupare este 5
c) numărul gradelor de libertate asociate variaţiei totale este 99

21. O estimație reprezintă:

a. O funcție de variabile aleatoare de selecție, independente și identic distribuite
b. O valoarea tipică de sondaj
c. O valoarea a unui estimator al parametrului ϴ
d. Un parametru

22. Pentru un sondaj aleatory simplu repetat, realizat asupra unui eșantion de volum n=100,
valoarea mediei eșantionului și valoarea abterii medii pătratice sunt: 𝑋𝑋�= 30 ani, s’=3 ani.
Pentru un risc de 5%, valoarea erorii limită este:
a. 0,3
b. 0,588
c. 30
d. 2,45

23. Eroarea de tip I este eroarea comisă în testarea ipotezelor:

a. De a respinge ipoteza nulă când în realitate aceasta este adevărată
b. De a accepta ipoteza nulă când aceasta este falsă
c. De a respinge ipoteza alternativă când în realitate aceasta este adevărată.
 24. În vederea testării semnificației diferenței dintre o medie μ și o valoare fixă μ0, pentru un
esantion de volum n=50, se obține o valoare calculate a statisticii test z=1,45. În cazul unui
test bilateral, dacă valoarea teoretică z=1.96, riscul asumat de a respinge ipoteza nulă este:

a. α=0,01
b. α=0,50
c. α=0,95
d. α=0,05

25. În vederea testării ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixă, μ0, s-a
înregistrat un eșantion de volum n=10 persoane. În urma prelucrării datelor, s-au obținut
următoarele rezultate:

One-Sample Test
Test Value = 0
95% Confidence Interval
of the Difference
t df Sig. (2-tailed) Mean Difference Lower Upper
Varsta 4,019 9 .003 1,7000 .7432 2,6568

Pe baza datelor din output, se poate considera că :

a. Există diferențe semnificative între salariul mediu al populației din care a fost extras
eșantionul observant și valoarea μ0, în condițiile unui risc de 5%
b. Există diferențe semnificative între salariul mediu al populației din care a fost extras
eșantionul observant și valoarea μ0, în condițiile unui risc de 95%
c. Nu există diferențe semnificative între salariul mediu al populației din care a fost
extras eșantionul observant și valoarea μ0, în condițiile unui risc de 5%