1.

Încare dintre condițiile de mai jos putem interpreta

probabilitatea asociată lui t calculat ca fiind probabilitatea
replicării testului?
a. în cazul în care σ = s.
b. în cazul în care mărimea efectului este mare.
c. în cazul în care m ≠ μ.
d. în cazul în care H0 este fals.
e. în cazul în care H0 este adevărat.

2.În condițiile testului t cu un singur eșantion creșterea

diferențelor dintre m și μ rezultă:
a. probabilitatea asociată lui t rămâne neschimbată, dar
crește probabilitatea alfa.
b. creșterea probabilității asociate testului t.
c. reducerea probabilității asociate testului t.
d. probabilitatea asociată lui t rămâne neschimbată, dar
scade probabilitatea alfa.
e. creșterea probabilității de a comite o eroare de tip II.

3.În comparație cu un test t pentru măsurători repetate un

test t pentru eșantioane independente efectuat pe același set
de date va rezulta:
a. o valoare critică t mai mică.
b. o valoare critică t mai mare.
c. o valoare calculată t mai mică.
d. o probabilitate asociată lui t calculat mai mare.
e. o decizie statisică mai sigură (din punct de vedere al erorii
alfa).

4.Creșterea mărimii efectului (în condițiile în care nimic

altceva nu se schimbă) va rezulta:
a. o creștere al valorii așteptate a lui t (delta).
b. creșterea probabilității erorii de tip beta.
c. reducerea valorii lui t critic.
d. reducerea probabilității erorii de tip I.
e. reduce probabilitatea infirmării H0.

5.Principalul avantaj al testelor statistice unilaterale față

de cele bilaterale este:
a. decizia statistică o luăm în baza valorii t_calculat/2.
b. reduce probabilitatea erorii alfa la jumătate.
c. crește mărimea efectului și probabilitatea infirmării H0.
d. crește probabilitatea afirmării H1 reducând valoarea
pragului de decizie.
e. crește probabilitatea infirmării H0 reducând valoarea
Critică.

Fara raspuns:

1. Decizia statistică luată pe baza testului statistic aplicat într-un studiu (t calculat mai mic decît t critic) permite
comiterea unei erori:
a. comiterea unei erori de tip beta.
b. comiterea unei erori de tip alfa.
c. comiterea unei erori de tip I.
d. comiterea ambelor tipuri de erori statistice.
e. nici un tip de eroare statistică.

2. Care dintre următoarele proceduri nu este folosită în scopul creșterii puterii statistice într-o cercetare?
a. setăm adecvat mărimea eșantionului.
b. schimbăm nivelul de semnificație alfa.
c. puterea statistică nu poate fi influențată anterior, ea poate fi constatată ulterior experimentului.
d. evităm să introducem în design alături de variabila independentă alte variabile care au un potențila redus de a
influența variabila dependentă.
e. calibrăm mărimea efectului.

3. Utilizarea unor instrumente de măsură cu fidelitate redusă în cadrul cercetării va:

a. va duce la setarea greșită a pragului alfa.
b. va crește probabilitatea erorii de tip I.
c. va reduce probabilitatea erori beta.
d. reduce puterea testului statistic utilizat.
e. va crește puterea testului statistic utilizat.

4. Care din următorii factori de mai jos ar fi cel mai probabil să rezulte un interval de încredere mai mic?
a. cresterea erorii standard.
b. descreșterea N.
c. creșterea coeficientului alpha.
d. creșterea mediei.
e. scăderea coeficientului alpha.

5. Valoarea calculată al indicatorului de putere al testului statistic într-o cercetare este 0.99. Cum interpretăm
acest rezultat?
a. nu putem avea încredere în rezultate deoarece șansa comiterii erorii beta este 99%.
b. testul statistic utilizat reduce la 1% probabilitatea comiterii unei erori de tip alfa.
c. testul statistic utilizat permite depistarea cu o probabilitate de 99% a unui efect real existent.
d. nu putem avea încredere în rezultate deoarece șansa comiterii erorii alfa este 99%.
e. valori mai mici decât 1 al puterii statistice indică necesitatea utilizării testului t.

6. Care dintre următoarele formulari reflecta ipoteza alternativă al unui test t bilateral?
a. , ,
b.
c.
d.
e.

7. Comportamentul care este măsurat în cadrul unui experiment este cunoscut ca:
a. variabilă dependentă
b. variabilă manipulata
c. variabilă independentă
d. variabilă externă
e. variabila confundată

8. Care dintre urmatoarele afirmații despre intervalele de încredere este falsă?

a. intervalele de încredere ne ajută să interpretăm mai acurat efectul variabile independente asupra celei
dependente.
b. mărimea intervalului de încredere depinde de acuratețea indicatorilor calculați de catre cercetator.
c. când intervalele de încredere estimate pentru două populații se suprapun 95%, putem afirma că mediile celor
două eșantioane diferă.
d. intervalele de încredere pot fi utilizate și pentru a compara diferențele dintre mediile a două populații.
e. intervalul de încredere este asociat cu probabilitatea de a conține media populației din care eșantionul a fost
extras.

9. Eliminarea grupului placebo din designul unei cercetări care testează eficiența unei intervenții clinice (pastrand
doar grupul de control si interventie), ar:
a. reduce validitatea internă a studiului.
b. ar reduce probabilitatea efectului unor variabile confundate neasociate cu intervenția.
c. crește precizia statistică a valorilor estimate.
d. permite un control mai bun al erorii regresiei spre medie.
e. reduce variabilitatea interindividual in interiorul eșantioanelor.

10. Cum am interpreta existența unor corelații ridicate (de ex. r=0.78) între rezultatele obținute de subiecți într-un
design experimental cu măsurători repetate?
a. studiul efectuat are o validitate ecologică redusă.
b. intervenția nu a avut efect, scorurile din pre-test sunt egale cu scorurirle din post-test.
c. nu se calculează corelații în cazul designurilor experimentale.
d. rezultatul reflectă gradul ridicat de control în cadrul designului.
e. testul statistic utilizat va avea o putere ridicată.

11. In cazul unei comparatii staitistice semnificative statistic

a. probabilitatea calculată ar trebui să fie egală cu 1
b. probabilitatea calculată ar trebui să fie egală cu probabilitatea alpha
c. probabilitatea calculată ar trebui să fie egală cu valoarea varianței standardizate
d. probabilitatea calculată ar trebui să fie mai mică decât probabilitatea alpha
e. probabilitatea calculată ar trebui să fie mai mare decât probabilitatea alpha

12. Care este motivul pentru care valorile prag ale distribuției t diferă de valorile prag ale distribuției z (având ca și
reper alfa 5%)?
a. σ ≠ μ
b. m = μ
c. σ ≠ s
d. σ = μ
e. m ≠ μ

13. Utilizarea distribuției z în locul distribuției t în decizia statistică asupra unor diferente ar duce la:
a. ar duce la o creștere a probabilității erorii de tip I.
b. ar reduce probabilitatea confirmării H . 0

c. ar reduce probabilitatea infirmării H .

0

d. ar reduce probabilitatea infirmării H .

1

e. ar duce la o reducere a probabilității erorii de tip alfa.

14. Unul dintre motivele pentru care design-urile cu eșantioane dependente au o putere mai mare față de design-
urile cu eșantioane independente este că în design-ul cu eșantioane dependente:
a. df este mai mare.
b. N este mai mic.
c. eroarea standard se calculează pe scorurile brute.
d. eroarea standard se calculează pe diferența dintre scoruri.
e. apare familiarizarea cu sarcina.

15. Asupra cărui tip de eroare ar avea efect decizia unui cercetător de a utiliza un test statistic unilateral față de
unul bilateral intr-un studiu experimental?
a. eroare de decizie statistică de tip alfa.
b. eroare de decizie statistică de tip I.
c. eroare de eșantionare.
d. eroare de decizie statistică de tip beta.
e. eroare de măsurare.

16. Care dintre următoarele metode de cercetare este potrivită pentru a testa o relație cauzală?
a. studiile de caz
b. metoda experimentală
c. observația naturală
d. studiile corelaționale
e. observația sistematică

17. Cum se modifică forma distribuției t pe măsură ce crește eșantionul?

a. se apropie de forma unei distribuții mezocurtice.
b. se apropie de forma unei distribuții asimetrice negativ.
c. se apropie de forma unei distribuții asimetrice pozitiv.
d. se apropie de forma unei distribuții platicurtice.
e. se apropie de forma unei distribuții leptocurtice.

18. Care ar fi avantajul calculului intervalului de încredere pentru diferența dintre mediile celor două grupe
experimentale, față de rezultatul oferit de demersul de testare a ipotezei statsitice (test t)?
a. ar permite estimarea mărimii diferențelor existente la nivelul populației.
b. ar permite testarea probabilității ca mediile populațiilor din care provin eșantioanele să fie egale.
c. ar permite infirmarea ipotezei nule, cu o siguranță mai mare.
d. ar permite testarea probabilității ca diferențele la nivelul populației să fie diferite de zero.
e. ar permite confirmarea ipotezei nule, cu o siguranță mai mare.
19. În realizarea testului t pentru eșantioane independente, putem evalua importanța practică a rezultatelor
obținute prin calcularea:
a. testului statistic.
b. mărimii efectului.
c. puterii testului.
d. erorii de tip II
e. testelor z

20. Designul unui experiment care este descris sub forma 3x3x2 include:
a. 2 variabile independente, fiecare avand cate 3 nivele
b. o variabila independenta cu 12 condiții experimentale
c. 2 variabile independente cu 3 nivele si o variabila dependenta cu 2 nivele
d. 2 variabile dependente cu 3 nivele si o variabila independenta cu 2 nivele
e. trei variabile independente, 2 cu 3 nivele si una cu 2 nivele

5. Cum ar afecta o fidelitate redusă a măsurărilor testul

statistic aplicat? (fidelitatea redusă duce la o suprestimare a
diferențelor individuale existente, adică la o supraestimare a
lui sigma)
a. va reduce erorile de tip alfa, prin reducerea erorilor de tip
II (greșit, erorile alfa nu depind de dispersie)
b. va crește erorile de tip alfa, prin reducerea erorii standard
(greșit, erorile alfa nu depind de dispersie)
c. va reduce erorile de tip beta, prin reducerea artificială a
diferențelor inter-individuale (greșit, erorile beta vor crește
ca urmare a creșterii erorii standard)
d. va crește erorile de tip beta, prin creșterea artificială a
variabilității inter-individuale (corect, erorile beta vor
crește ca urmare a creșterii erorii standard)
e. va crește erorile de tip II, prin reducere artificială a
disperisiei estimate în populație (greșit, erorile beta vor
crește, ceea ce e corect, dar ca urmare a creșterii erorii
standard și nu a scăderii