Schizofreni

a
Prof. univ. Dr. Aurora Szentagotai-Tatar
Departamentul de Psihologie Clinica si
Psihoterapie Universitatea Babes-Bolyai
Tulburarile de spectru schizofren si alte
tulburari psihotice – simptome (APA, 2013)
Caracteristicile acestor tulburări sunt un cluster de simptome care în funcție de cum
evoluează în timp rezulta în anumite tulburari.

Idei delirante – simptom pozitiv (lucruri care apar în plus; manifestări care sunt în plus fata
de
ceea ce se vede în condiții de sănătate mintala)

Convingeri fixe care nu pot fi schimbate prin dovezi argumentate (DSM-IV: convingeri
gresite care implica de regula o interpretare falsa a perceptiilor sau experientelor)

Continuturi variate: de persecutie (ma urmărește politia, ma vor otrăvi, etc + cele mai
frecvente) , referinta (semnale pe care le primesc doar eu fiindcă sunt diferit;
comportamente, situații care n-au nicio legătură cu mine dar eu cred ca au) ,
somatice(organe care cred ca nu sunt ale mele, gândurile nu sunt ale mele, înlocuirea
organelor interne) , religioase (idei recunoscute ca problematice și de membrii grupului din
care face parte individului pt a le diagnostica)de grandoare (sunt Iisus, Napoleon etc)

Bizar sau non-bizare(le înțelegi logica)

Tulburarile de spectru schizofren si alte
tulburari psihotice – simptome (APA, 2013)
Halucinatii – simptom pozitiv
experiente senzoriale fără obiect

Experiente de tip perceptiv, care apar in absenta unui stimul extern. Au caracter viu si clar; au forta si
impactul
perceptiilor normale si nu poti fi controlate voluntar

sunt convins ca le am

75% din pacienții cu schizofrenie sunt cele auditive (ele predomina)

Orice modalitate senzoriala; cele auditive sunt cele mai frecvente in schizofrenie si tulburarile asociate

Nu la adormire (hipnagogice) sau trezire (hipnapompice) Nu se considera halucinatii. +fără substanțe,
lovituri

Parte normala a experientei religioase in anumite culturi (in cazul asta nu se diagnostichează vca manifestare
psihotica)
Tulburarile de spectru schizofren si alte
tulburari psihotice – simptome (APA,
2013)
Gandire (vorbire) dezorganizata (gândirii, manifestata prin limbaj)
Ex. deraiere sau slabirea asociatiilor (in fraza treci de la o chestie la alta care poate afecta
înțelegerea a ceea ce spugândirii, manifestata prin limbaj) i) , tangentialitate (eu răspund pe
lângă ce am fost intrebat) , incoerenta sau salata de cuvinte (folosirea unor neologisme,
cuvinte inevtate de pacient)

Comportament motor profund dezorganizat sau anormal

Catatonie: scadere severa a reactivitatii la mediu (negativism, posturi rigide, bizare, mutism
sau stupor=nu ma mișc, stau ca o statuie) , excitatie catatonica, miscari stereotipe, grimase,
ecolalie,etopraxie, comportamente motorii infantile
Catatonia poate sa apară ca simptom nu doar în tulburări psihotice, ci și în depresie și alte
tulburări. E un simptom!
Poate merge și cu activare psihomotorie foarte mare.

*diferența de insight foarte importanta. Absenta insight ului este un predictor

mare
Tulburarile de spectru schizofren si
alte tulburari psihotice – simptome
(APA, 2013)
Simptome negative – foarte importante in schizofrenie
Raspund mai puțin la tratament decât cele pozitive. Sunt cele mai importante.

Diminuareaexpresivitatii emotionale (la fel ca la în parkinson: corpul, vocea, fata nu mai

exprima emoții)

Avolitie (se reduce foarte mult comportamentul orientat spre scop; stau ore întregi și ma uit
în gol)

Alogie (scăderea vorbirii ca și cantitate)

Anhedonie (scăderea raspunsului emotional)

Lipsa de sociabilitate (poate fi secundara tulburarii->fiindcă nu mai am cu cine interacționa)

Schizofrenia -
istoric
Emil Kraepelin (1856-1926)
Hebefrenie
Catatonie DEMENTIA PRAECOX (dementa
precoce)
Paranoia

Eugen Bleuler (1857-1939) ( a extins ideea de

manifestare psihotica de la schizofrenie si la alte
comportamente)
Termenul schizofrenie si sintagma slabirea
asociatiilor
Largirea conceptului (caracteristici de
personalitate)
 Schizofrenie - Criterii DSM 5 (APA,
2013)
A. Doua sau mai multe, prezente o perioada suficienta
de timp in interval de 1 luna (sau mai putin, daca
tratate eficient). Cel putin unul dintre ele trebuie sa
fie 1, 2 sau 3 (1 luna dacă sunt trratate; dar foarte
importanta judecata clinica: dacă nu erau tratate?)

1. Idei delirante
2. Halucinatii
3. Vorbire dezorganizata
4. Comportament motor profund dezorganizat sau
catanonie
5. Simptome negative
Criterii DSM 5 (APA,
2013)
B. O perioada semnificativa de la debutul tulburarii,
functionarea intr-unul din domeniile majore
(profesional, relatii interpersonale, autoingrijire)
este semnificativ sub nivelul anterior de
functionare

C. Semne continue ale tulburarii, cel putin 6 luni. Cel

putin 1 luna (mai putin daca tratate), simptome de
la criteriul A (simptome de faza activa) – pot fi și
simptome negative, deci nu doar 1,2 sau 3;

D. Nu tulburare schizoafectiva, depresiva sau bipolara

cu elemente psihotice – dacă ideile apar doar în
Criterii DSM 5 (APA,
2013)
E. Nu substante sau alta afectiune medicala
F. Daca istoric de tulburare de spectru autist sau alta
tulburare de comunicare cu debut in copilarie,
diagnosticul de schizofrenie se pune doar daca sunt
prezente idei delirante sau halucinatii severe, alaturi
de alte simptome tipice schizofreniei, timp de cel
putin 1 luna (trebuie sa apară ceva în plus neapărat-
>se justifica diagnosticul de schizofrenie peste
autism)
Tulburarile de spectru schizofren si alte
tulburari psihotice (APA, 2013)
 Tulburarea de personalitate schizotipala (o disfuncție susținută în interacțiunea cu ceilalți,
comportamente, gânduri ciudate dar care nu ajung la ragul pt schizofrenie; câteva zeci de procente
dintre pacienții care vor fi diagnosticați cu schizofrenie au îndeplinit la un mom dat criteriile pt TB de
pers schizoitipala; corela ții genetice crescute)
 Restul vin în ordinea complexității și severității simptomelor

 Tulburarea deliranta (persoana are preponderent idei delirante care persista cel puțin 1 luna dar pot
persista mult timp; halucinatii nu apar sau dacă apar sunt strict limitate la ideea deliranta:ex corpul a
fost infestat de gândaci și simt gândacii sub pielea mea; nu produc o afectare funcțională nu atât de
severa ca în schizofrenie)
 Tulburare psihotica scurta (delir, halucinatii, gandire dezorganizata fără simptome negative care
durează
între o zi și o luna; poate sa apară în episoade)
 Tulburarea schizofreniforma (exact simptomele de la schizofrenie dar tulburarea durează între 1 luna
și 6
luni; dacă trece după 6luni-remisie; dacă nu trece după 6 luni=>diagnostic de schizofrenie)
 Schizofrenie
 Tulburare schizoafectiva(prognostic mai bun decât la schizofrenie dar tablou clinic mai complicat;
peste simptomele din schizofrenie se suprapun simptome afective –depresie; manie; cândva, in
decursul tulburarii, trebuie sa existe o perioada în care nu am avut simptome afective dar după aceea
trebuie sa existe o suprapunere cvasi-totala)
 Tulburare psihotica indusa de o substanta/ medicamente(a apărut pe fond de
Tulburarile de spectru schizofren si alte
tulburari psihotice (APA, 2013)
 Catatonia
 Catatonie asociata cu alta tulburare mintala
 Tulburare catatonica secundara unei afectiuni
medicale
 Catatonie nespecificata

 Alta tulburare din spectrul schizofreniei si alte

tulburari psihotice specificate
 Tulburare din spectrul schizofreniei si alte tulburari
psihotice nespecificate
 Epidemiologie
 schizofrenie
Prevalenta in decursul vietii: intre 0.3-0.7%, dar exista variatii in functie
de tara, rasa/etnie etc. (APA, 2013) pana in 1% (diferente in functie de mediu: ex. Mediul
urbal -> risc mai mare

 Diferente de gen: prevalenta putin mai scazuta la femei; simptome

negative mai severe si cronicitate mai crescuta la barbate (la barbati: debutul la
incpeutul decade 20+; la femei spre sfarsitul decadei 28-30)

 Varsta debutului: adolescenta tarzie – jumatatea celui de al treilea

deceniu de viata (barbati: inceputul-mijlocul deceniului al 3lea de viata;
femei: sfarsitul deceniului al 3lea); debut abrupt sau insidious se intampla sa
debuteze si in copilarie (se merge cu mare grija pt ca vorbim si de gandire magica care is normale la varsta aia

 Rar – debut in copilarie sau adolescenta

 dezvoltare premorbida: cognitiv, motor, social in copilarie
 probleme de adaptare in adolescenta (Walker et al., 2004)
Epidemiologi
e Evolutie: favorabila in aproximativ 20% din cazuri;
numar mai mic de persoane – recuperare completa;
simptomele negative si deficitele cognitive mai
persistente

 Comorbiditate crescuta cu alte probleme

 Risc suicidar:
 aproximativ 20% - tentative; 5-6% dintre pacienti mor
prin suicid; risc crescut pe tot parcursul vietii (la femei si
barbati)
 pericol crescut: barbati tineri cu consum de substante,
depresie, lipsa de speranta, lipsa unui loc de munca (o
parte din comp specifice duc la suicid: ganduri precum
Evoluti
eProdrom
Anxietate, tulburari de somn, iritabilitate
Depresie, izolare
Agresivitate, impulsivitate, dezinhibitie
Simptome negative
Simptome incipiente de la criteriul A
Cu cat debutul e mai insidios (mai incet), cu atat prognosticul e mai prost.

Faza activa

Faza reziduala - 25-40% pacienti – simptome

psihotice reziduale cronice intre episoade
Gandurile dezorganizate + 
Particularitati
cerebrale
Particularitati
cerebrale
Aceste anomalii – persoane:
cu durata a bolii scurta, medie, cronica
la primul episod
debut in copilarie si adolescenta
fara tratament antipsihotic
cu simptome psihotice non-clinice
persoane cu risc crescut pentru psihoza
Ventriuclii cerebrali sunt mai mari.
Particularitati
cerebrale
Sistem ventricular marit
(ex)

P-vlue  pragul de
semnificatie
Cu albatru- sanatos
Cu rosu (diferenta
semnificativa intre
cele 2 locuri) –
schizofrenie adica
pierderi semnificative
de substanta cenusie
Particularitati
cerebrale
Particularitati
cerebrale
Volum mai scazut al anumitor structuri
corticale

Sunt anumite studii

care arata ca unele
din aceste probleme
ar incepe prenatal.
Ex. Esantion cu
halucinatii
Esantion fara
halucinatii
Concl. Diferente
semnificative dintre o
zona din parietal si
occipital
 Particularitati
cerebrale
Anomalii
functionale
 Particularitati cerebrale

Anomalii functionale

- conectivitatea este semnificativ mai scazuta

 Bourque et al.,
(2017)

La 14 ani, cei care vor

manifesta simptome la
1.
16: activitate crescuta a
hipocampului si
amigdalei la stimuli
neutri (fețe) si
activitate scazuta a
cortexului prefrontal
dorsolateral la esec
inhibitor
Am dat-o in bara la sarcina de inhibitie si
cortexul prefrontal spune: greseala,
greseala, greseala.
Reactia la fete neutre este mai mare la
copiii care vor dezvolta simptome
psihotice fata de copiii care nu
2. Consum de
cannabis inainte de 16
ani - unul din
predictorii de mediu
cei mai robusti
 Deficite
cognitive
 Deficite in numeroase domenii cognitive: procesarea
timpurie a informatiei senzoriale, memorie (memorie de
lucru, memorie episodica), limbaj, functii executive
 Impact semnificativ asupra calitatii vietii; unele studii:
impact mai mare decat simptomele pozitive si negative
 Stabile in timp
 Prezente si la rude; efect cu atat mai puternic cu cat
incarcatura genetica e mai mare
 Rol cauzal in aparitia tulburarii? (ex. ML) endofenotip
 Unele dintre aceste caracteristici cognitive cu siguranta
preced instalarea simptomelor – factori cauzali. Impactul lor pe termen lung
asupra functionarii individului sunt cel putin la fel de mari/ sau mari ca simptomele pozitive.
E clar ca deficitele cognitive preced tabloul!
 Diferentele intre indivizi in ce priveste probabilitatea de a dezvolta
boala sunt mari. Factorii genetici nu se stiu.

Factori
geneticicrescuta – aproximativ
Eritabilitate
80%
Factori de
mediu
Varsta paterna inaintata, stres matern, infectii in timpul
sarcinii, complicatii la nastere, traume in copilarie,
consum de cannabis, mediul urban (mai ales metropole),
malnutritie, migratia, saracia
Factori de
mediu
 Psihoterapia are efecte inclusiv asupra
simptomelor pozitive.
Scopul acestor interventii nu este de a

Tratament
trata schizofrenia ci de a imbunatati
calitatea vietii.

Medicatie!!!
Interventii psihosociale (APA):
Assertive community treatment (ACT) – Strong
Cognitive adaptation training (CAT) – Modest
Terapie cognitiv-comportamentala – Strong
Remediere cognitiva – Strong (dar nu se stie daca efectele se
traduc in beneficii de functionare)
Psihoeducatie familiala (FP)– Strong
Illness management and recovery (IMR)- Modest (studii
insuficiente)
Invatare sociala/Token economy - Strong
Antrenare abilitati sociale (SST) – Strong
Terapie prin acceptare si angajament (ACT) – Modest