Sunteți pe pagina 1din 4

CE ESTE SCHIZOFRENIA?

Schizofrenia este o tulburare psihiatrica comuna care poate afecta gandirea,


emotiile si comportamentul unei persoane. Persoanele cu aceasta tulburare vor
avea perioade in viata cand vor avea dificultati in a intelege realitatea din jurul lor.
Acestia s-ar putea sa auda voci pe care alte persoane nu le aud sau s-ar putea sa
aiba suspiciuni sau ganduri neobisnuite, de exemplu sa creada ca alte persoane le
pot citi gandurile, sa le controleze mintea sau ca vor sa le faca rau. Aceste
experiente fac persoanele sa devina foarte agitati sau retrasi. In plus fata de aceste
simptome, unele persoane vor suferi de ceea ce se numesc "simptome pozitive",
adica halucinatii si deliruri, aproape toate persoanele cu schizofrenie au deficitiente
in gandire, memorie si atentie. Unele persoane cu aceasta tulburare au ceea ce se
numesc "simptome negative", care includ lipsa de expresivitate, motivatie redusa,
apatie, inabilitatea de a experimenta placere si un dezinteres in relatiile sociale.
Exista tratamente care pot imbunatati considerabil viata persoanelor care sufera de
aceasta boala, astfel incat acestia pot duce o viata satisfacatoare si implinita.
1 din 100 de oameni vor dezvolta schizofrenie in decursul vietii. Persoanele cu o
ruda de sange care sufera de aceasta boala, au o sansa de 10% de a o mosteni.

DIAGNOZA

Diagnosticul de schizofrenie este pus doar de un medic doctor in psihiatrie. Acesta


va folosi diferite teste si intrebari pentru a pune diagnosticul corect. In momentul de
fata nu exista teste de laborator sau imagistice pentru a diagnostica aceste tulburari,
dar sunt folositoare pentru a exclude alte cauze care pot provoca simptome similare
schizofreniei (disfunctii tiroidiene, tumori cerebrale, abuzul de droguri, tulburari
metabolice, tulburari epileptice)

CURSUL BOLII

Schizofrenia apare deobicei la varsta adultului tanar. Simptomele pot apare brusc
sau gradual, majoritatea oamenilor vor prezenta semne care pot ridica o suspiciune
de aparitie a tulburarii inainte ca aceasta sa se instaleze. Aceste semne premature
includ depresia, retragerea sociala, comportament bizar. Cursul acestei tulburari
variaza de la o persoana la alta, unele prezinta accentuari si remisiuni ale
simptomelor, altele sufera o progresie constanta a bolii. Aproape 2/3 din
persoanele cu aceasta boala, daca isi iau constant tratamentul, reduc
simptomele la minim, sau se recupereaza complet.

Realizat de K.R. & C.A.


CAUZE

In momentul de fata, nu se stie care este cauza exacta a schizofreniei. S-a


demonstrat ca mai multi factori impreuna contribuie la aparitia acestei
tulburari.Niciunul dintre factori nu este o cauza directa spre dezvoltare, 90%
dintre persoanele care au o ruda de gradul I diagnosticata cu schizofrenie nu
vor dezvolta boala.Unele dintre cauze sunt genetice (istoric de schizofrenie in
familie), cauze de mediu (malnutritia inainte de nastere, abuzul de substante,
situatia financiara precara),evenimentele stresante de viata (conflicte familiale,
pierderea parintilor sau separararea, abuzul fizic si sexual) si factori biologici
(dezechilibrul neurotransmitatorilor dopamina si glutamat). Folosirea canabisului,
in special inainte de 15 ani, a fost identificat ca un factor major de risc!

SIMPTOMELE SCHIZOFRENIEI

Toate simptomele schizofreniei sunt incadrate in cele 3 mari categorii, simptome


pozitive, simptome negative si simptome cognitive.
Simptomele pozitive sunt acele ganduri, idei si perceptii care apar la
persoanele cu schizofrenie dar lipsesc la alte persoane.
Simptomele pozitive sunt halucinatiile auditive (cele mai frecvente, acestea se
manifesta ca niste voci care vorbesc cu persoana cu schizofrenie, sau ii spun sa
faca lucruri, acestea pot vorbi si intre ele), halucinatii vizuale, tactile, olfactive si
gustative.

Delirurile sunt credinte false, fixe care sunt mentinute in ciuda dovezilor care le
infirma. Aceste deliruri au teme variate iar persoanele care sufera de acest simptom
nu pot fi de obicei convinse ca acestea sunt false. Temele delirante frecvente sunt:

●delirul de persecutie - credinta ca cineva vrea sa le faca rau


●delirul de referinta - credinta ca unele evenimente, actiuni sau obiecte au o menire
speciala care ii priveste in special pe ei, de exemplu pot crede ca prezentatorii TV
vorbesc cu sau despre pacient
●delirul somatic - credinta falsa ca au o boala teribila sau ca exista lucruri straine
inauntrul corpului lor, de exemplu un cip de control sau o antena
●delirul de grandoare - credinta falsa ca au puteri speciale sau au o menire speciala
pe pamant
●delirul de control - credinta ca sentimentele, gandurile si actiunile persoanei sunt
controlate de altcineva

Tulburarile cognitive se manifesta prin gandirea dezorganizata. Pacientii care


prezinta acest simptom au dificultati in a organiza cuvintele in propozitii, sar de la o
tema la alta fara motiv sau prezinta blocajul gandirii. Blocajul gandirii se manifesta
Realizat de K.R. & C.A.
prin oprirea brusca in mijlocul propozitiei, cand sunt intrebati de ce s-au oprit,
acestia vor spune ca "au fost scosi din propriul cap".

Simptomele negative sunt acele ganduri, idei si perceptii care sunt absente la
persoanele cu schizofrenie dar sunt prezente la alte persoane. Printre aceste
simptome se numara:

●aplatizarea afectiva – aceasta presupune reducerea gamei de emotie exprimate,


include lipsa expresiilor faciale, contactului vizual sau limbajului corporal.
●alogia – aceasta presupune saracirea limbajului, pacientul devine mai putin fluent
sau raspunde scurt la intrebarile adresate
●avolitia – aceasta presupune dificultatea sau inabilitatea de a realiza activitati cu un
scop, aceasta poate aparea ca un dezinteres pentru activitati.
●anhedonia – aceasta este definita incapacitatea de a mai primi placere din
activitatile care obisnuiau sa aduca placere, cum ar fi privirea unui apus, ascultatul
muzicii sau relatiile cu alti oameni.

CUM POT MEMBRII FAMILIEI SA AJUTE?

Stresul familial este unul dintre factorii majori care duc la reactivarea simptomelor.
Este necesar ca membrii familiei sa fie intelegatori, este dificil cateodata dar
rabdarea si incurajarea este singurul mod prin care persoanele iubite se vor simti din
nou normali. Lipsa suportului familial este cauzat deobicei de falsa credinta ca
schizofrenia are o cauza exacta. Familia incearca sa caute un motiv palpabil
pentru aceasta tulburare, acestia tind sa creada ca sursa bolii este fie "morala" sau
"organica". Falsa cauza "morala" este atribuita de catre familie personalitatii
individului (lipsa de disciplina, lenea slabiciunea). Cauza "organica" urmeaza
modelul medical al bolii, ca orice alta boala cronica (ex Diabetul Zaharat) unde
pacientul nu este invinuit pentru nesansa de a dezvolta boala. Familiile care cred
in "cauza morala" duc la o lipsa de empatie fata de bolnav, asadar au o sansa
mai mare de recadere. Familia nu ar trebui sa se simta responsabili pentru
rezolvarea tuturor problemelor pacientului, acestia nu le pot rezolva definitv. Ei pot
doar fi prezenti si sa faca ce e uman a face pentru a aduce persoana iubita cat mai
aproape de normal.

TRATAMENT

Tratamentul schizofreniei este deobicei medicamentos, dar exista si interventii


psihoterapeutice care imbunatatesc considerabil viata pacientului. Alte modalitati
Realizat de K.R. & C.A.
prin care persoanele cu schizofrenie pot fi ajutati sunt antrenamentul abilitatilor
sociale, reangajarea sub supraveghere (70% dintre adultii cu boli mentale severe
vor sa fie angajati si sa lucreze, iar 60% dintre acestia reusesc sa lucreze cand sunt
integrati intr-un program conceput special pentru ei) si interventii psihosociale pentru
atentia la gretate (cresterea in greutate este una dintre cele mai dificile si majore
efecte secundare ale tratamentului antipsihotic, aceasta crestere poate fi tinuta sub
control prin tinerea unui jurnal alimentar, sport si setarea de obiective realistice).
Medicamentele folosite in schizofrenie se numesc antipsihotice, acestea au
nevoie de timp pentru a atinge eficienta maxima, atunci cand aceasta este
atinsa, este foarte important sa nu se intrerupa absolut nici odata.
Intreruperea tratamentului conduce la reaparitia simptomelor si asadar o
calitate a vietii scazuta dar si la spitalizare.Toate medicamentele, indiferent
pentru ce sunt prescrise, au efecte secundare, medicamentele antipsihotice nu sunt
o exceptie. Multi pacienti nu prezinta efecte secundare sau prezinta foarte putine.
Medicul curant vă v-a explica care sunt acestea. Oricand apar efectele adverse,
este absolut necesar sa anuntati medicul curant.

"Nici o emotie nu este permanenta sau finala, indiferent cat de intunecata este
noaptea, urmatoarea zi soarele rasare"

Realizat de K.R. & C.A.

S-ar putea să vă placă și