ECHOGRAFIE

TIROIDIANĂ
Conf. Dr. Mihaela Vlad

Clinica de Endocrinologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor

Babeş” din Timişoara
 INTRODUCERE

Ecografia a devenit, în ultimele două decenii, cel mai folosit

mijloc de explorare morfologică a glandei tiroide,
deoarece:
 oferă imagini de o mare rezoluţie în timp real,
 este neinvazivă,
 poate fi repetată de câte ori este nevoie,
 este accesibilă,
 este mai ieftină decât alte mijloace de explorare imagistică
(scintigrafie, CT sau RMN).

Conf.Dr. Mihaela Vlad

 INDICAŢIILE ECHOGRAFIEI TIROIDIENE
 Evaluarea unei glande tiroide hiper- sau hipofuncţionale,
 Evaluarea unei guşi (difuze sau nodulare) – sau a suspiciunii de
gușă,
 Evaluarea probabilității de malignitate a unui nodul,
 Monitorizarea dimensiunilor unui nodul sau a unei guși,
 Ghidarea puncţiei tiroidiene aspirative cu ac fin,
 Pentru stabilirea apartenenţei tiroidiene a unei mase cervicale
palpabile,
 Decelarea recidivelor postoperatorii sau a adenopatiilor la pacienţii
cunoscuţi cu cancer tiroidian,
 Măsurarea volumului tiroidian la un eşantion populaţional în vederea
stabilirii procentului de guşă într-o populaţie (un indicator de
apreciere al aportului de iod pentru o anumită regiune geografică).
Conf.Dr. Mihaela Vlad
 ROLUL ECHOGRAFIEI TIROIDIENE
 Măsurarea diametrelor lobilor tiroidieni şi stabilirea
volumului tiroidian,

 Aprecierea structurii şi ecogenităţii parenchimului

tiroidian,

 Identificarea şi caracterizarea nodulilor tiroidieni,

 Aprecierea vascularizaţiei globale a parenchimului

tiroidian sau a unor formaţiuni nodulare,

 Decelarea si evaluarea adenopatiilor latero-tiroidiene.

Conf.Dr. Mihaela Vlad

ALEGEREA TRANSDUCTOARELOR
• TRANSDUCTOARE LINIARE DE FRECVENŢĂ ÎNALTĂ : 7,5 – 10 MHz

POZIŢIA PACIENTULUI
• CULCAT PE SPATE, CU GÂTUL ÎN UŞOARĂ EXTENSIE ŞI CU UN RULOU
SUB UMERI

Conf.Dr. Mihaela Vlad

Secţiunile în care se realizează ecografia tiroidiană

Legendă: A: planul transversal; B: planul sagital.

Conf.Dr. Mihaela Vlad

RAPORTURI

Conf.Dr. Mihaela Vlad

SECŢIUNEA TRANSVERSALĂ

Conf.Dr. Mihaela Vlad

SECŢIUNEA TRANSVERSALĂ

Conf.Dr. Mihaela Vlad

SECŢIUNEA LONGITUDINALĂ

Conf.Dr. Mihaela Vlad

 VOLUMUL TIROIDIAN
Diametrele care se măsoară pentru fiecare lob tiroidian în parte,
în vederea calculării volumului tiroidian

Legendă: a=grosimea (g); b=lăţimea (l); c=lungimea (L).

V OLUMUL TIROIDIAN (ml) = L x l x g x π/6 (sau 0,5)

în care:L = lungimea;l = lăţimea; g = grosimea

Conf.Dr. Mihaela Vlad

LOB TIROIDIAN DREPT

Conf.Dr. Mihaela Vlad

LOB TIROIDIAN STANG

Conf.Dr. Mihaela Vlad

 ASPECTUL PARENCHIMULUI

Este omogen sau fin granular, cu ecogenitate medie, mai mare decât cea a
musculaturii învecinate, delimitat de un contur mai ecogen ce reprezintă
capsula tiroidiană.

Conf.Dr. Mihaela Vlad

ECO DOPPLER TIROIDIAN

Conf.Dr. Mihaela Vlad

Conf.Dr. Mihaela Vlad
Conf.Dr. Mihaela Vlad
GUSA DIFUZA

Conf.Dr. Mihaela Vlad

BOALA GRAVES-BASEDOW

Conf.Dr. Mihaela Vlad

BOALA GRAVES-BASEDOW

Conf.Dr. Mihaela Vlad

BOALA GRAVES-BASEDOW
TIROIDITĂ CRONICĂ AUTOIMUNĂ HASHIMOTO

Conf.Dr. Mihaela Vlad

TIROIDITĂ CRONICĂ AUTOIMUNĂ HASHIMOTO

Conf.Dr. Mihaela Vlad

TIROIDITĂ CRONICĂ AUTOIMUNĂ HASHIMOTO

Conf.Dr. Mihaela Vlad

TIROIDITĂ CRONICĂ AUTOIMUNĂ HASHIMOTO
TIROIDITĂ CRONICĂ AUTOIMUNĂ ATROFICĂ

Conf.Dr. Mihaela Vlad

TIROIDITA SUBACUTĂ DE QUERVAIN

Conf.Dr. Mihaela Vlad

TIROIDITA SUBACUTĂ DE QUERVAIN

Conf.Dr. Mihaela Vlad

 LEZIUNI NODULARE TIROIDIENE
În caracterizarea leziunilor nodulare tiroidiene se vor urmări mai mulţi
parametri:
• numărul,
• poziţia,
• dimensiunile exprimate în mm,
• structura poate fi parenchimatoasă (nodul solid) sau chistică, omogenă
sau neomogenă
• forma care poate fi rotundă sau ovalară, nodul „mai înalt decât lat‟
(taller than wide),
• conturul care poate fi net, bine delimitat sau imprecis,
• halo-ul care poate fi continu sau discontinu,
• din punct de vedere al echogenităţii pot fi: izoechogene,
hiperechogene, hipoechogene sau transonice cu întărire posterioară,
• uneori pot fi prezente calcificări în interior sau perinodular:
macrocalcificări sau microcalcificări,
Conf.Dr. Mihaela Vlad
CHIST TIROIDIAN

Conf.Dr. Mihaela Vlad

CHIST TIROIDIAN

Conf.Dr. Mihaela Vlad

 NODUL TIROIDIAN HIPOECHOGEN

Nodulul tiroidian este malign sau benign?

Conf.Dr. Mihaela Vlad

ADENOM DEGENERAT CHISTIC

Conf.Dr. Mihaela Vlad

GUŞĂ POLINODULARĂ

Conf.Dr. Mihaela Vlad

NODULI TIROIDIENI HIPOECHOGENI

Conf.Dr. Mihaela Vlad

Conf.Dr. Mihaela Vlad
 CONTINUTUL NODULULUI

Solid ≤10% comp chistica

Predom solid – comp chistica >10% si ≤50%
Predom chistic
Chistic >90% comp chistica
Conf.Dr. Mihaela Vlad
 CONTINUTUL NODULULUI

Aspect spongiform – agregarea de microchiste in peste

50% din nodul – nodul benign, specificitate 99.7-100%

Moon WJ&colab. Radiology 2008; 247: 762-770

Bonavita JA&colab. AmJRoentgenol 2009: 207-213
Moon WJ&colab. Acta Radiol 2009; 50:383-388
 FORMA NODULULUI

• Ovoid – rotunda
• Mai inalta decat lata (taller-than-wide) – specif 89%, PPV –
86% pt malignitate
• Neregulata
Conf.Dr. Mihaela Vlad
 MARGINILE NODULULUI

• Regulate
• Spiculate - specificitate 92% si PPV – 81% pt malignitate
• Slab delimitate
Conf.Dr. Mihaela Vlad
 ECOGENITATEA NODULULUI

Hipoecogenitatea marcata - specif 92-94% pentru malignitate

Conf.Dr. Mihaela Vlad

 CALCIFICARILE INTRANODULARE

• Microcalcificari -specificitate 86-95% pentru malignitate,

PPV – 42-94%
• Macrocalcificari
• Calcificare perinodulara
Conf.Dr. Mihaela Vlad
CALCIFICARE GROSIERĂ (MACROCALCIFICARE) LA NIVELUL LTD

Conf.Dr. Mihaela Vlad

MICROCALCIFICĂRI

Conf.Dr. Mihaela Vlad

 CALCIFICARILE INTRANODULARE

• Microcalcificari – diagnostic diferential cu aspectul dat de

microchiste

Conf.Dr. Mihaela Vlad

 VASCULARIZATIA NODULULUI

• Vascularizatia intranodulara este observata in majoritatea

cancerelor tiroidiene, dar sensibilitatea este mica (6%).

Conf.Dr. Mihaela Vlad

 DIMENSIUNILE NODULULUI

O crestere cu 20% a diametrului nodulului sau cu 50% a

volumului nodulului in 6-18 luni este considerata
semnificativa (ATA Guideline).
Conf.Dr. Mihaela Vlad
CARACTERE ECHOGRAFICE CARE PLEDEAZĂ PENTRU
CARACTERUL MALIGN AL UNUI NODUL TIROIDIAN
MALIGN SENSIBILITATE SPECIFICITATE
HIPOECOGENITATE
ECOGENITATE 41-64%% 92-98%%
MARCATA
MARGINI SPICULATE 48-69%% 91-98%
MICROCALCIFICARI 40-44% 91-98%
CALCIFICĂRI
MACROCALCIFICARI 10% 96%
DIAMETRU
>1 40-64% 91-100%%
AP/Transv
ADENOPATIE PREZENTA-suspecta 18% 100%

Moon WJ&colab. Korean J Radiol 2011; 12: 1-14

Kim EK – Am J Roentgenol 2002; 178:687-691
Papini E&colab, J Clin Endocrinol Metab 2002, 87: 1941-1946
CARACTERE ECHOGRAFICE CARE PLEDEAZĂ PENTRU
CARACTERUL BENIGN AL UNUI NODUL TIROIDIAN

BENIGN SENSIBILITATE SPECIFICITATE

ECOGENITATE IZOECOGENITATE 57% 88%
“SPONGIFORM” 10% 100%
ASPECT
CHISTIC 100%
REGULAT, BINE
CONTUR 61% 74%
DELIMITAT

Moon WJ&colab. Korean J Radiol 2011; 12: 1-14

Kim EK – Am J Roentgenol 2002; 178:687-691
Papini E&colab, J Clin Endocrinol Metab 2002, 87: 1941-1946
 ATENTIE!

 2/3 din leziunile benigne tiroidiene prezinta cel putin o

trasatura specifica pentru CTP
 2/3 din leziunile maligne prezinta cel putin o trasatura
caracteristica pentru benignitate

Doar vizualizarea mai multor caractere specifice

pentru malignitate ne poate aduce cat mai aproape
de diagnosticul real!!!

Conf.Dr. Mihaela Vlad