SCHIZOFRENIA

Schizofrenia este o psihoz caracterizat prin deteriorarea proceselor de gndire i de rspunsuri emoionale inadecvate.[1] Tulburarea se manifest prin halucinaii auditive, deliruri paranoide sau bizare sau prin vorbire i gndire dezorganizate i este nsoit de disfuncie social sau ocupaional semnificativ. Simptomele se declanseaza subit si sunt severe atunci cand boala este acuta, persoana in cauza devenind psihotica, ceea ce inseamna ca nu mai poate sa diferentieze adevarul de imaginatie. !ista 5 tipuri de schizofrenie, bazate pe tipul simptomelor incluse" catatonic, dezorganizat, paranoid, nediferentiat, rezidual. #u este o boala doar a adultilor, putand afecta chiar si copiii de minim $ ani, dupa cum s%a observat din cazurile inregistrate pana acum. &cestia prezinta simptome specifice, care se prelungesc pana la varsta maturitatii. Semnele si simptomele schizofreniei: % pareri si impresii care nu au nicio legatura cuviata reala' % pacientii aud, vad, miros si gusta lucruri care nu e!ista in realitate' % vorbire dezorganizata, nu se pune ordine in ganduri' % comportament dezorganizat, adesea cauzand probleme de socializare in integrare intr%o comunitate' % inhibarea e!presiilor faciale, persoana nu isi mai poate e!prima astfel sentimentele, starea de spirit' % pacientul vorbeste din ce in ce mai putin sau refuza' % lipsa motivatiei, a unui tel bun in viata' % probleme in a%si mentine concentrarea pe un termen mai lung' % sunt uitate informatii de la cele mai simple la cele mai importante, sau chiar nu sunt intelese de la bun inceput. ia!nostic multiplu

Simptomele de psihoz pot fi prezente n alte tulburri mentale, inclusiv n tulburarea bipolar, tulburarea de personalitate borderline, into!icaia cu medicamente i psihoza indus de droguri. (elirurile )*ne%bizare+, sunt de asemenea prezente n tulburarea de delir, iar izolarea social n tulburarea de an!ietate social, tulburarea de personalitate evaziv i tulburarea de personalitate schizotipic. -omorbiditatea schizofreniei cu tulburarea obsesiv%compulsiv )T.-, apare mult mai frecvent dect s%ar putea datora unei pure ntmplri, dei poate fi dificil s se disting ntre obsesiile din T.- i delirurile din schizofrenie. . e!aminare medical i neurologic mai generale pot fi necesare pentru a e!clude boli somatice care pot produce uneori simptome de psihoz asemntoare schizofreniei, cum sunt tulburrile metabolice, infeciile sistemice, sifilisul, S/(&, epilepsia i leziunile cerebrale. 0oate fi necesar s fie eliminat ca diagnostic delirul, care poate fi decelat prin halucinaii vizuale, debut brusc i nivel de contiin variabil, ceea ce indic o afeciune medical de baz. /nvestigaiile acestea nu sunt n general repetate la recderea n boal, cu e!cepia prezenei unei recomandri medicale specifice sau unor posibile efecte adverse ale medicaiei antipsihotice. Factorii de mediu asociai cu apariia schizofreniei includ mediul de via, folosirea de droguri i factorii de stres prenatali. Stilul de cretere i educare a copiilor pare a nu avea niciun efect important, dei bolnavii susinui de prini o duc mai bine dect cei cu prini critici sau ostili. S%a descoperit n mod repetat c traiul n mediul urban, n copilrie sau la vrsta adult, dubleaz riscul de a face schizofrenie, chiar dup eliminarea efectelor datorate folosirii drogurilor recreaionale, grupului etnic i mrimii grupului social. &li factori care 1oac un rol important includ izolarea social i imigrarea, legat de adversitate social, discriminare rasial, oma1 i condiii proaste de locuit. "ratament Tratamentul primar pentru schizofrenie este reprezentat de medicamentele antipsihotice, adeseori n asociere cu suportul psihologic i social. Spitalizarea poate avea loc pentru episoade severe, fie n mod voluntar, fie )dac legislaia medical o permite, prin tratament forat. Spitalizarea pe termen lung se ntlnete rar, ncepnd de la dezinstituionalizarea care a debutat n anii 234. Serviciile de spri1in comunitare includ centre de primire, vizite fcute de ctre membrii serviciilor medicale comunitare, anga1ri subsidiate i grupuri de spri1in'

acestea se ntlnesc n mod frecvent. 5nele dovezi indic faptul c e!erciiul fizic regulat are un efect pozitiv asupra sntii fizice i mentale a bolnavilor de schizofrenie. Terapia convulsivant electric % T- )electrooc" -erletti i 6ini, 1789, sau farmacologic )ocul cardiazolic" von :eduna, 178;,, precum i coma hipoglicemic cu insulin )Sa<el, 1788,, introduse empiric pe baza unor ipoteze fiziopatologice ulterior infirmate, dar avnd totui o eficacitate cert, au czut n desuetudine dup introducerea tratamentului medicamentos neuroleptic. Totui, n cazul unor stri catatonice grave cu pericol vital )catatonia pernicioas,, electroocul reprezint i n prezent terapia de elecie. (in pacate, riscul de a trece in nefiinta al persoanelor cu schizofrenie este de doua ori mai mare fata de persoanele fara aceasta afectiune, adesea bolnavii incepand sa consume substante interzise si facandu%si obiceiuri periculoase. (in pacate nu e!ista cai prin care sa poata fi prevenita schizofrenia, dar este foarte important ca bolnavul sa mearga la medic cat mai curand dupa observarea primelor simptome, astfel incat sa primeasca un tratament de specialitate. /n caz contrar, simptomele se inrautatesc destul de repede si pun persoana respectiva in pericol. Se a1unge la saracie, caci omul nu mai stie cum sa%si administreze finantele, la certuri intense cu familia, pierderea locuintei, tot felul de boli cauzate de un stil de viata dezorganizat, depresie si chiar suicid. (esi nu e!ista cauze sigure, pot fi luati in considerare factori de risc precum istoricul familial, parinti cu varste inaintate in momentul conceperii, consum de droguri in adolescenta, diverse virusuri la care fatul a fost e!pus chiar inainte de a fi nascut, un stil de viata nesanatos, cu substante periculoase, al femeii insarcinate.