Psihozele sunt stari psihice patologice care se manifesta prin tulburari de judecata, gandire sau comportament, prin perceperea

denaturata a realitatii obiective, a mediului extern si ca o consecinta, reactia denaturata a bolnavului fata de aceste realitati. Aceste tulburari pot fi gasite in orice boala care duce la modificarea functiilor normale ale creierului. Nu trebuie confundate tulburarile psihice care apar in nevroze, cu psihozele , care nu corespund realitatii inconjuratoare. Forme de manifestare mai importante a psihozelor sunt: ideile delirante (deliruri de persecutie, de grandoare); halucinatiile (auditive, vizuale, olfactive); psihoze depresive (cu stari psihice de depresie excesiva); psihoze maniacale (cu stari de veselie anormale si neintemeiate). Dupa modul de manifestare si cauzele care le-au determinat deosebim urmatoarele psihoze mai importante: -psihoza traumatica (apare in urma unor lovituri la cap si este in general in raport cu gradul leziunilor cerebrale) -psihoza maniaco-depresiva (vezi manie); -psihoza infectioasa (urmare a unei infectii generale sau a encefalului, encefalite); -schizofrenia; -paranoia ; -psihozele din epilepsie; -psihozele din oligofrenie; -psihoza alcoolica (poate aparea fie la alcoolici cronici, chiar in perioada cand nu au consumat bauturi alcoolice); -psihozele din toxicomanii (nevoia irezistibila de a consuma morfina, opiu, cocaina). In tratarea lor se urmareste intai inlaturarea cauzei, apoi se trateaza tulburarile propriuzise. De cele mai multe ori, este nevoie ca bolnavul sa fie internat.

Psihiatrie - Specialitatea medicala care studiaza tulburarile mentale (etiologiea & patogeneza), stabileste masurile profilactice, terapeutice si de recuperare a pacientilor cu boli psihice.
Din punct de vedere al intensitatii, afectiunile psihice se impart in trei categorii: nevroze psihoze tulburari de personalitate

NEVROZE

Carateristici generale: 1. 2. 3. 4. Slaba amplitudine clinica Nu implica perezenta tulburarilor de constienta Nu ating nucleul personalitatii Sunt considerate de origine exogena (cauzate de factori exteriori)

In etiologia nevrozelor, nu conteaza foarte mult intensitatea evenimentului psihotraumatizant cat mai ales semnificatia pe care o are asupra unei anumite persoane. Inceputul manifestarilor depinde de personalitatea individului in cauza semnificatia este endogena evenimentul (psioho-traumatizant) este de natura exogena

Pot fi declansate de: evenimente vitale antecedente immediate nevrozele au nevoie de o perioada de timp pentru elaborare, nefiind niste simple reactii

Psihanaliza pune accent pe importanta factorului psiho-traumatizant care intervine timpuriu in viata individuala (frustrari in prima copilarie lasa o vulnerabilitate pe care individul o poarta de-a lungul vietii adulte, iar factorii suprapusi peste aceasta vulnerabilitate pot da nastere nevrozelor Freud - etiologia nevrozelor = conflicte din prima copilarie) Simptomatologia apare insidios, tabloul clinic se dezvolta treptat

Caracteristici ale simptomatologiei: necesita o perioada de constituire organizarea simptomelor prezinta perioade de remisiune (nu este un element caracteristic)

PSIHOZELE

Sunt boli psihice majore = nebunie Caracteristica lipsa constientizarii bolii Etiologie necunoscuta Factori etiologici incriminati: factori endogeni (diferiti de cei din nevroze) - argumente de natura genetica (psihozele se transmit ereditar - este o posibilitate, nu s-a identificat gena) nu exista o trecere din nevroze catre psihoze

Simptomatologie: halucinatii delir tulburari de afectiune tulburari de vorbire toate acestea au intensitate psihotica

Evolutia psihozelor este episodica Durata medie este de 6 luni (perioada poate fi mai mica sub tratament) Fiecare episod psihotic are: o perioada de dezvoltare o perioada de manifestare

 o perioada de remisiune

Debutul: brusc - cu un tablou zgomotos - prognostic favorabil lent, insidios - prognostic mai rezervat, evolueaza spre cronicizare, ameliorarea este mai putin probabila

Boala psihotica are o evolutie naturala , interferata de tratament Diverse studii au aratat ca episodul psihotic se poate sterge si spontan, fara tratament Evolutia difera de la un pacient la altul (existenta individualrizarii)

TULBURARI DE PERSONALITATE

Se mentin de-a lungul vietii Au trei compartimente: 1. 2. 3. Temperament Caracter Aptitudini

Reprezinta decompensarea nevrozelor/psihozelor

SCHIZOFRENIA

Posibilitati clinice: 1. 2. 3. Evolutie indelungata: continua, intermitenta, remitenta Expresie clinica compleza si polimorfa Caracteristica esentiala - disocierea autista a personalitatii

Incidenta - 0,5 % annual Debut - in adolescenta/adult tanar (pana la 35 - 39 de ani) Frecventa pe sexe este egala Etiologia (Oxford)

 cauze predispozante: factori genetici leziuni neurologice la nastere (nasteri laborioase, inainte de termen) mecanisme imunologice mecanisme infectioase

factori precipitanti: evenimente psiho-traumatizante boli somatice

personalitate premorbida - trasaturi accentuate de caracter introvertiti persoane retrase persoane suspicioase excentrici impulsivi

Obs. Mediul favorabil (tratamentul) influenteaza prognosticul bolii Clinic: entitati clinice diverse, tulburari de: comunicare comportamentale cognitive sensibilitate vointa

dispozitie

Schizofrenia = entitate nozografica centrala cu manifestare pragmatica (nefavorabila, sumbra) Simptome de forma activa = simptome pozitive 1. 2. 3. 4. incoerenta idio-verbala ideatie deliranta comportament dezorganizat (catatomic) manifestari halucinatorii

Simptome negative mai putin elocvente

Simptomele pozitive

se pot imparti in doua grupe psihotice ideatia deliranta tulburari senzoriale (halucinatii)

ale dezorganizarii: gandirii comunicarii comportamentului

Idei delirante = idei neconforme cu realitatea; caracteristici: impenetrabile la argumente impenetrabile la verificari empirice modificari de comportament

Calsificarea ideilor delirante dupa continut: Idee deliranta de referinta

1.

 individul considera ca anumite: conversatii, atitudini, gesturi, expresii mimice, teste - se refera la el (i sunt adresate) idee deliranta de persecutie - individul se considera urmarit, suprimat, observat, inselat, ridiculizat de catre alti indivizi, grupuri organizate idee deliranta de control - convingerea ca comportamentul individual este influentat, dirijat de o forta straina (influenta xenopartica) idee deliranta de gandire - alte persoane i introduc in minte propriile ganduri idee deliranta de extractie de gand - propriile idei sunt gandite Tulburarile senzorialitatii (de persecutie)

Halucinatia = perceptie fara obiect de perceput Halucinatiile pot fi: auditive (cele mai frecvente) - atat la adult cat si la copil; daca se desfasoara in plan mental - pseudohalucinatii vizuale

Halucinatia este perceputa in plan psiho-senzorial Pacientul relateaza perceperea de zgomote, voci, conversatii, care l ameninta Reprezinta un mecanism de aparare al individului fata de unele conflicte; individul poate auzi voci care l invinuiesc sau care i corecteaza gandurile, activitatile Pot fi halucinatii: olfactive gustative vizuale

Pot exista manifestari halucinatorii care apar la individul normal: halucinatie de adormire/trezire = halucinatii hipnagogice

Dezorganizarea gandirii si a comunicarii

Caracteristici: slabirea asociatiilor (pierderea lor)

 tangentialitate (raspuns pe alaturi) acestea se maifesta clinic prin incoerenta idio-verbala semn patognomonic pentru schizofrenie desorganizarea comportamentului actiuni lipsite de scop manifestari imprevizibile, dezordonate agitati psiho-motorie; poate exista si schizofrenie cu comportament organizat + delirant

comportament catatonic scaderea manifestarilor motorii scaderea reactivitatii motorii pana la stupor catatonic rigiditate catatonica adoptarea si mentinerea unor pozitii ciudate, neasteptate pentru o perioada lunga de timp pacientul trece in excitati catatonica cu activare motorie: excesiva, dezorganizata, fara scop

Simptome negative (deficitul functiilor psihologice) acestora li se acorda un grad din ce in ce mai mare de specificitate

1.

Aplatizare afectiva scade semnificativ capacitatea de rectionare prin: bucurie, exaltare, tristete, suferinta - la stimuli ambientali

2.

Alogia scade ideativ scade fondul lexical personal raspunsuri scurte, vagi, intarziate, cu un grad crescut de ambiguitate

3.

Avolitia scade capacitatea de a lua o decizie

 scade capacitatea de a actiona exista o ezitare, o amanare nejustificata

Trasaturi clinice asociate schizofreniei

Expresia mimica: inadecvata, perplexa non-concordanta cu starea afectiva pierderea contactului vizual pierderea arminiei miscarilor anhedonie - pierderea interesului si a placerii inversarea ritmului somn - veghe hipoprosexie - scaderea atentiei si a mentinerii acesteia depersonalizare derealizare

Implica un grad crescut de invalidare sociala si psihica Debutul (cel mai frecvent): decada a treia de viata la barbati apare cu 5 ani mai devreme decat la femei debutul poate fi si in copilarie, adolescenta sau dupa varsta de 45 de ani paote fi brusc sau insidios - cand asociaza prezenta unei faze prodromale

Evolutia: episodica - cu/fara simptome reziduale interepisodice episod unic urmat de remisiune partiala sau totala continua (prezinta majoritatea simptomelor pe toata durata evolutiei)

Diversele forme evolutive pot fi stabilite dupa 1 an de evolutie