Schizofrenia

Definiie:
Din punct de vedere etimologic, cuvantul
schizofrenie provine din skhizein = a despica, a
rupe, a scinda + phren = suflet, spirit.

In manualul de diagnostic i statistica a

tulburarilor mentale DSM IV, schizofrenia este
definita ca o:

"Tulburare mintala care dureaza cel putin

ase luni i presupune pentru cel putin o
luna existenta unei stari de boala (adica
existenta a doua sau mai multe simptome
dintre urmatoarele:

idei delirante,
halucinatii,
dezorganizarea gindirii si vorbirii,
comportament profund dezorganizat
sau catatonic,
simptome negative

Schizofrenia este o boala mintal din

categoria psihozelor endogene cu
etiologie necunoscut, multifactorial,
cu evoluie cronic, prognostic grav, se
manifest cu disocierea proceselor
psihice i duce la dezadaptare social.

Istoric:

Esquirol
Idioie ctigat
Morel
Demen precoce
Hecker
Hebefrenia
Kahlbaum
Catatonia
Emil Kraepelin Dementia Praecox
E. Bleuler
Schizofrenie

1838
1857
1871
1874
1896
1911

Epidemiologie:

Se ntlnete n populaie cu o frecvena de 1-1,5 %.

Incidena cazurilor noi ale schizofreniei este de 10-20
persoane la 100.000 anual
Prevalena scizofreniei este de aproximativ 300 la
100.000 anual
Brbaii i femeiile prezint risc egal de dezvoltare a
schizofrniei, Raportul barbai / femei = 1, doar la brbai
debutul bolii este cu la 3-4 ani mai devreme dect la
femei.
Debutul majoritar Intre 20-35 de ani. Vrsta de
instalare a schizofreniei este de 15-25 ani pentru brbai
i 25-30 ani pentru femei. A doua perioda critic pentru
femei este ctre 40 de ani.
Are o rata de suicid de 10 %.

Etiologie n ipoteze:
Mecanismele de producere a bolii raman
necunoscute. Posibil o heterogenitate
etiologica (sunt implicati factori: biologici,
biochimici, genetici, de mediu etc.).

Factorul ereditar
Factorul endocrin
Factorul dizontogenetic
Factorul psihologic
Factorul biologic

Patogeneza:

Teoria dopaminergic
Teoria serotonergic
Teoria noradrenergic
Teoria glutamatergic.
Teoria de autointoxicare
Teoria imunologic.

Clinica schizofreniei
Simptomele schizofeniei au un caracter
polimorf i depind de stadiul, forma i
evoluia maladiei. Schizofrenia este o
boala complexa care nu are o singura
trasatura definitorie, cu multiple simptome
caracteristice din domenii:

cognitie
volitie
emotie
activitate motorie
personailtate

 Principala trasatura clinica a schizofreniei este

poate aceea ca psihismul pacientului pare rupt,
fragmentat, disociat.
Simptomele schizofreniei pot fi subdivizate n
grupuri de simptome polare:
Pozitive: distorsiuni sau exagerari ale functiilor
normale;
Negative: diminuarea funciilor normale.

Simptome productive ( positive):

Halucinatii
Idei delirante
Gandire si vorbire dezorganizata
Comportament bizar
Simptome negative:
Alogie
Aplatizarea afectului
Abulie
Anhedonie

In ceea ce priveste simptomele productive,

halucinatiile si ideile delrante sunt de mai multe tipuri:

Tipuri de halucinatii:
Auditive
Olfactive
Kinestezice
Vizuale
Tactile

Tipuri de idei delirante

De persecutie
De influenta
De grandoare
De gelozie
De inventie,
De reforma,

Somatice

Psihopatologie generala:
Tulburari ale gindirii:Atit a continutului (delir,
neologizme, simbolism, idei de referinta,saracie
a continutului) cit si a formei
gindirii(de.ex.deraieri, slabire a asociatiilor,
rationament sau ideatie sterila, discordana
gndirii: rupturi, incoerenta, tangentialitate,
paralogie, globalizare, ambitendinta,
blocari(sperrung),goluri in cap, Pot fi tulburri
de fluiditate a gandirii manifestate prin
.mentism , vebigeraia, perseveratia

 .Tulb.perceptie: iluzii,pseudohalucinatii auditive,

uneori olfactive si tactile
3,Sfera afectiva:racire emotionala, afect
paradoxal,plat,tocit,extrem de
labil,inadecvat,caraghios,ambivalenta,
4.Sfera volitiva:diminuarea asa numitului
potential energetic,pulsiuni sau motivatii
inadcvate, ambivalenta marcata, ambitendinta,
inatentie, abulie, neglijarea ingrijirii corporale
5.Functionarea interpersonala-deficitara(de
ex.retragere sociala si detasare emotionala,
agresivitate, negativizm, inadecvare sexuala, si
unul din cele de baza si cele mai specificeautizm

 Tulburri de memorie. Nu sunt specifice pentru

schizofrenie
Tulburri de contiin. Nu sunt specifice
pentru schizofrenie. n genereal,
simptomatologia n schizofrenie se manifest pe
fundal de contiin clar. Doar la forma
catatonic pot s apar tulburri de contiin de
tip oneiroid sau amentiv.

Simptome de prim rang in Sch:

Criterii ICD-10
Ecoul gndirii ( pacientul percepe ecoul propriilor
gnduri)
Inseria gndirii ( senzaia relatat de pacient c cineva iar introduce din exterior gndurile avute )
Penetrarea gndirii ( se refer la senzaia c propriile
gnduri sunt citite de cei din jur)
Furtul gndirii ( senzaia c propriile gnduri sunt extrase
fr voia pacientului din cap )
Simptome de automatism mintal (gndurile, micrile
sau senzaiile pacientului sunt percepute ca dirijate din
exterior )
Halucinaii auditive (voci, care se adreseaz pacientului
la persoana a treia, i comenteaz sau ordon aciunile )

Clasificarea schizofreniei
Dup clasificarea internaional ICD-10
deosebim:
F 20.0 Sch paranoid
F 20.1 Sch hebefrenica
F 20.2 Sch catatonica
F 20.3 Sch nediferentiat
F 20.6 Sch simpl
F 20.8 alte forme (sch cenestopat,
ipocondriac, febril, rezidual)
F 20.9 Sch nespecificat (propfschizofrenie)

Modalitatea evolutiva(tipurile de
evolutie )

Continu
Episodic, cu deficit progresiv
(progredienta in accese)
Episodic, cu deficit stabil
(in
accese)
Episodic, remitenta
(remitenta )

Forma paranoid.

Este cea mai frecvent forma de schizofrenie

i se caracterizeaz prin dominarea
fenomenelor delirante care sunt precedate,
asociate sau urmate de fenomene halucinatorii.
Debuteaz ca regul la vrst de 25-40 de ani,
dar poate s se declaneze i mai timpuriu, la
adolescena. n evoluia bolii deosebim trei
etape paranoial, paranoid i parafren

Etapa paranoial
Impreuna cu debutul bolii are o durat de 10-15 ani. La
bolnavi se constat tulburri pseudoneurotice
(asemantoare nevrozelor), psihopatiforme ( cu tulburari
de comportament) sau afective.

Sindromul paranoic(paranoial) reprezint o stare

psihopatologic cu monodelir sistematizat cu
ncrctur afectiv, coninut, fabula aparent veridice ,
fr tulburri de percepie asociate. Pacienii sunt
activi pentru realizarea ideilor sale. Ca coninut tematic
predomin urmtoarele:
delirul de invenie, delirul de gelozie, delirul ipohondric ,
delirul cverulent ( petiii repetate catre organele de stat,
judectorii pentru probleme minore). Mai rar delir de
relatie,si cel erotomanic.

Etapa paranoida

Odat cu evoluia etapei

paranoice(paranoiale) coninutul devine
mai amorf, mai variat,mai bizar cu mai
multe tematici delirante ( de persecuie,
relaie, otrvire, influen) . La aceast
etapa se asociaz frecvent tulburrile de
percepie sub form de halucinaii,
preponderent auditive.

Etapa parafrena

n a treia etapa apar primele simptome

de aa numit defect psihic ( demena
schizofren ), are loc o transformare a
ideilor delirante ntr-un sindrom parafrenicconinutul delirului are un caracter mistic;
religios, idei de grandoare fantastice,
cu supraevaluarea propriilor capaciti.

Concluzie: Pentru forma

paranoid sunt caracteristic
nceput relativ trziu
Predominana simptomelor halucinatordelirante
Comportament agresiv, anxietate,
tensionare afectiv.
Simptome deficitare ( aplatizare afectiv,
autism, detaare social) mai puine

Schizofrenia hebefrenica.

A fost descris de Karl Ludwig

Kahlbaum i Hecker. Debuteaz la 16-17
ani. Etapa iniial de scurt durat 1,5-2
ani. Aceasta forma clinica se
caracterizeaza printr-o dezorganizare
ideativa i comportamentala severa

 Iniial se observ diferite schimbri de

comportament. Bolnavii devin emoional reci fa
de prini, cei apropiai, sunt neglijeni, murdari,
nu se spala.
Ulterior apare starea excitaie psihomotorie cu
expresii patetice, euforii, rs neadecvat, grimase
bizare, irascibilitate, neologisme, excitaie
sexual, maneriism, comportamentul pueril,
reacii impulsive, agresivitate, idei delirante
rudimentare de persecuie, de otrvire, de
influen, hipocondriace, discordan ideatorie ,
halucinaii auditive elementare.

 Toate aceste simptome formeaz un sindrom de

agitaie hebefren, care are multe elemente
catatonice cu tulburri de vorbire (incoerena,
verbigeraii). Sub aspectul continutului comunicarii,
pac. folosete cuvinte noi: neologisme active - cuvinte
din alte limbi sau neologisme pasive - folosirea de
cuvinte auzite, unde continutul nu-i cunoscut pentru
bolnav,sau cuvinte inventate de pacient.
Forma hebefren are dinamic continu, cu
prognostic nefavorabil cu tendin spre o demen
schizofren profund peste 2-4 ani.

Concluzie: Pentru forma

hebefrenica sunt caracteristice

Comportament dezorganizat i
deviant
Dezinhibiie psihocomportamental
Aspect exterior bizar
Dezorganizare ideatorie
Debut n copilrie sau adolescen cu
aplatizare afectiv, tulburri de
comportament, manierisme i
comportament pueril n general

Schizofrenia catatonica
A fost descris Kahlbaum. n perioda
prodromal se constat astenie, hipocondrie,
tendin de autoizolare, tristee sau apatie i
srcirea afectiv. Debuteaz la vrst de 19-35
ani, mai frecvent pn la 20 ani brusc sub forma
de:
excitaie catatonic,
stupoare catatonic
sucesiunea lor

Sindromul de excitaie catatonic se

caracterizeaz prin excitaie psihomotorie i
incoerena gndirii, labilitate afectiva exagerata (
de la manie la disforie) cu agresivitate),
impulsivitate, stereotipii , manierisme, paramimie.
Asociat se pot constata:
- ecopraxie repetarea micrilor celor din jur
- ecolalie repetarea cuvintelor celor din jur
- ecomimie repetarea mimicii
Discordana ideatorie se manifest prin
construcia gramatical corect a frazelor , dar
fara legatura logica. Uneori agitatia psihomotorie
se limiteaza numai la cea verbala.

Stup. catat. se manifest prin:

lipsa activitii motorii

poza embrionara
mutism
negativism pasiv
flexibilitate ceroas, care consta n pstrarea timp
indelungat a unei poziii anumite ( ex. mn ridicat)
tonus muscular crescut
simptomul pernei de aer ( Dupre ) ( dup extragerea
pernei de sub cap pacientul ramne cu capul n aceeai
poziie )
amimie, paramimie
reflexe patologice

Concluzii: pentru forma

catatonica sunt tipice :
1. Tulburri motorii dominante
2. Agitaia i stupoarea se pot schimba
reciproc
3. Pot avea loc tulburri de contiin
( amentive sau oneiroide)
4. Catatonia poate evalua pe fundal de
constiinta lucid

Schizofrenia forma simpl.

A fost descrid de Otodin. Debuteaz la
vrsta 18-25 de ani, lent cu
simptomatologie pseudoneuvrotic,
adeseori de tip astenic: insomnie,
fatigabilitate psihic, iritabilitate, cefalee,si
asa numita cadere a potentialui
energetic.

 n debutul bolii la unii bolnavi se

observ dereglri specifice pentru

aceast form sindrom de
intoxicare metafizic - interesul
patologic i neproductiv pentru
psihologie, parapsihologie, filosofie,
istorie, medicina, astronomie sau
religie,ioga.Toate acestea in
defavoarea osupatiilor de baza.

 Ulterior apare sindromul principal

apato-abulic, cu pierderea intereselor fa
de cei din jur, senzaia c sunt chiriai in
propria familie. Elevii sau studenii
abandoneaz studiile, angajaii
serviciul , se pierde interesul pentru cei din
jur, devin inactivi sau apar preocupri
bizare.

Concluzii pentru forma simpl sunt

caracteristic:

1.
2.
3.
4.
5.

n debut astenie cu simptomatologie

pseudonevrotic, scderea potenialului energetic,
simptomatologie psihopatiforma
nu se distinge element clinic semnificativ, caracteristic,
ci printr-o gama larga de simptome negative:
scadere a capacitaii voliionale;
scadere a capacitatii de rezonana afectiva;
scadere pana la anulare a functionalitaii profesionale
i sociale;
anumita detaare;
insingurare, izolare; un comportament autist.
Adeseori sindrom de intoxicaie metafizic.
Simptomatologie apato-abulic.
Tulburri asociative rupturi in gandire,paralogie,
mentism, senzaia de gol n cap, dereglri de atenie.

 De obicei lipsa tulburarilor

productive(halucinatiilor si delirului),daca
chiar apare atunci halucinatii
elementare(audecum este chemat pe
nume, acoasme sau fotopsii).
Delir numai rudimentar

Schizofrenia nedifereniat
are trasaturi comune pentru diferite forme
de schizofrenie. Cuprinde indivizii ce nu
pot fi plasai n niciuna din categoriile
precedente sau care intrunesc criterii
pentru mai mult decat o singura forma
clinica.

Schizofrenie rezidual
Aceasta form presupune ca a existat n
trecut cel putin un episod acut de
schizofrenie, dar tabloul clinic actual nu
prezinta simptome psihotice pozitive
notabile. Apare o retragere sociala
marcata, aplatizarea afectului, abulie

 Sch rezidual este un stadiu cronic

al sch cu simptome negative
ireversibile:
lentoare psihomotorie
hipoactivitate
tocire afectiv
pasivitate, necomunicare
o adaptare social sczut

Tratament:
Tratamentul multidimensional reunete
mijloacele:
Medicamentoase in perioada acuta si in
remisiune ca tratament de mentinere de
lunga durata
Psihoterapeutice in perioada de remisiune
Socioterapeutice in perioada de remisiune

Tratament
Antipsihotice- Neuroleptice
Antipsihotice tipice (clasice) :
Haloperidoli (Haldol)
Trifluoperidoli (Trisedyl)
Clorpromazini (Aminazin),
Tioridazini (Sonopax),
Trifluoperazini (Triftazin, Stelazin).
Thioproperazin(Majeptil)
Din pacate, acestea sunt insotite de o serie de efecte
adverse extrapiramidale la peste 70% din pacienti .

Antipsihoticele noi, atipice

RISPERIDONA (Rispolept, Rileptid )

Rispolept- consta (iniectii cu actiune prelung.
CLOZAPINA (Leponex, Azaleptin)
SULPIRIDI(Eglonil)
AMISULPIRIDA (Solian)
OLANZAPINA (Ziprexa)
QUETIAPINA(Serocvel )
PALIPERIDON(Invega)(pastile actiune prelung, efect.sec.
similare efect. placebo
Aripiprazol
Sertindol.

Distincia ntre cele dou grupe se

bazeaz pe:
inciden redus a efectelor
extrapiramidale la cele atipice
eficacitatea n formele rezistente
eficacitatea asupra simptomatologiei
negative

Schizofrenia Ia copii
Schizofrenia la copii are o evoluie atipic, cu o
simptomatologie polimorf, fragmentar, frust, care
nu permite, mai ales la o vrst mic, de a o clasifica
ntr-o form oarecare. Caracteristice pentru
schizofrenia la copii sunt strile de fric, tulburrile
psihomotorii i verbale asociate cu stereotipii,
halucinaii vizuale, o fantezie patologic stereotip
de tip delirant, fenomene de depersonalizare. La ado
lesceni sunt caracteristice anorexia, dismorfofobia,
intoxicaia filozofic, fenomenele hebefrenice cu
tulburri de comportament.

Forma infantil propriu-zis

Schizofrenia cu evoluie lent
Forma progredient (paranoid).
La vrsta adolescenei sch se ntlnete
mai des, are multe aspecte comune cu
schizofrenia la aduli, poate fi manifestat
ntr-o form clinic oarecare. La aceast
vrst, spre deosebire de maturi, mai
frecvent se observ fenomene hebefrenice

Diagnostic diferenial al schizofreniei

Tulburare schizotipal
Tulburare schizoafectiv
Tulburare psihotic acut polimorf
Tulburare delirant
Tulburare de personalitate schizoida
Tulburare de personalitate paranoida
Tulbarare afectiv