Prin

schizofrenie se intelege o boala psihica caracterizata printr-o simptomatologie variata in care predomina fenomenele de disociatie psihica (gr.schizen=a desparti si fren=suflet).

 Schizofrenia

este o boala devastatoare si tragica in primul rand pentru ca afecteaza si persoane de varsta tanara, fiind o cauza majora a unor importante dizabilitati, iar in al doilea rand, nu se poate vorbi despre terapii specifice si eficiente in toate cazurile.

 Aspectul

exterior al pacientului schizofren acopera un spectru larg de manifestari, de la agitatie psihomotorie, dezorientare temporospatiala, pana la comportament linistit, pacientul pare morocanos, cufundat in propriile ganduri sau chiar imobil.

Pot fi vorbareti, dornici de comunicare, pot prezenta atitudini bizare, stereotipii, manierisme. Sunt imprevizibili, pot trece usor de la o stare de liniste la un comportament violent, neprovocat, deseori sub influenta halucinatiilor.

Deseori pacientul are un aspect neingrijit, murdar, expresia ignorarii regulilor de igiena corporala si a dezinteresului fata de lumea exterioara si propria persoana. Din primele incercari de a stabili un contact emotional, clinicianul observa racealaafectiva, lipsa empatiei si zidul imaginar pe care pacientul si l-a construit si care il separa de lumea exterioara.

Factorii pozitivi - Debutul la o vrst ct mai naintat. - Factorii declanatori evideni. - Debutul acut. - Istoricul premorbid n plan social, sexual i profesional este favorabil. - Simptome de tulburare afectiv (n special cea depresiv). - Starea civil cstorit. - Istoricul familial nsoit de tulburri afective. - Sistemele de suport efective. - Simptomatica pozitiv.

Factorii negativi - Debutul ntr-o vrst tnr. - Absena factorilor declanatori. - Debut insidios. - Istoricul premorbid n plan social, sexual i ocupaional este nefavorabil. - Autoizolarea, comportamentul autistic. - Starea civil celibatar, divorat sau vduv. - Istoricul familial cu cazuri de Sch. -Sisteme de suport insuficiente. -Simptome negative. - Simptome neurologice. -Istoricul cu traumatism perinatal. - Absena remisiunilor n ultimii 3 ani. -Multe recidive. -Istoricul cu episoade de furie, violen, automutilri

Cei 4 A ai lui Bleuler: - Afectivitatea rcirea emoional, distorsiune a afectului, pn la tocirea afectului. -Asociaiile dereglarea ritmului asociativ, blocaj sau accelerare a ritmului ideator, incontinuitatea sau pierderea ideaiei. -Ambivalena prezena simultan a unor gnduri, senzaii i unor sentimente contradictorii. -Autismul sentiment de izolare luntric i izolare de la viaa social sau pierderea instinctului social.

- Ecoul gndirii. - Inseria gndirii: Cineva mi introduce idei n cap. - Difuzarea (rspndirea) gndirii: Oamenii aud gndurile mele. -Furtul gndirii: Gndurile mi sunt scoase din cap (este diagnosticat, de obicei, numai n prezena barajului ideativ, cnd se produce oprirea fluxului mintal cu reluarea unui subiect diferit). - Sentimentele de supunere (sugestibilitate): Cineva mi ordon; sunt robotul lor. - Prezena de voci care se adreseaz pacientului la persoana a treia, i comenteaz aciunile i comportamentul, i ordon sau i dau indicaii. -Pseudohalucinaiile (ii vorbeste mintea, aude cu urechiile mintii, propriile ganduri se sonorizeaza - automatism ideoverbal); -Delirurile primare, pe lng ideile delirante menionate anterior.

-halucinatii auditive ("voci" care comenteaza actiunile bolnavului, il incurajeaza sau il apostrofeaza, uneori avand un caracter imperativ indemnand la acte de agresiune sau autoagresiune); - halucinaiile corporale, adic impresia de a fi recipient pasiv i refractar al senzaiilor corporale impuse de unele fore externe: de exemplu, impresia actului sexual realizat ,senzatia de spoliere a maduvei, existenta unor paraziti cu localizari diferite . -halucinatii vizuale, mai frecvente la copii si adolescenti -halucinatii gustative si olfactive asociind idei delirante de otravire, persecutie, urmarire;

 301.2-

Tulburarea de personalitate schizoida 295.30-Schizofrenia paranoida 295.20-Schizofrenia catatona 295.10-Schizofrenia hebefrena 295.60-Schizofrenia reziduala 295.90-Schizofrenia nediferentiata 295.40-Tulburare schizofreniforma 301.22- Tulburarea de personalitate schizotipala

 Forma

nosologic i codul clasificrii -F 20 Schizofrenia -F20.0 Schizofrenia paranoid -F20.1 Schizofrenia hebefren -F20.2 Schizofrenia cataton -F20.3 Schizofrenia nedifereniat -F20.4 Depresie postschizofren -F20.5 Schizofrenia rezidual -F20.6 Schizofrenia simpl -F20.8 Alt Schizofrenie -F20.9 Schizofrenia nespecificat

 Debutul

acestui tip de schizofrenie este mai tardiv fata de debutul celorlalte tipuri de schizofrenie, situat in jurul varstei de 28-30 ani la persoanele care nu au avut probleme premorbide.

este caracterizata de delire nesistematizate primare urmate de interpretari delirante cu caracter bizar de cele mai multe ori insotite de halucinatii auditive, tulburari de comportament, mergand pana la agitatie si agresivitate extrema.

-Temele frecvente ale delirurilor din schizofrenie sunt: urmarire, influenta, relatie, otravire, hipohondrie, vinovatie , autoacuzare si gelozie. -Toate fenomenele delirante contribuie la realizarea autismului: bolnavul isi creeaza o lume a lui, desprinsa de cea reala; - tulburari de limbaj scris si vorbit: debit verbal exacerbat, stereotipii (repeta la nesfarsit cuvinte, propozitii, fraze), - vorbirea la persoana a treia despre propria persoana, -tulburari de afectivitate: labilitate afectiva, indiferenta afectiva, inversiuni afective;

 Prognosticul

pentru schizofrenia paranoida este mai bun, putand exista relatii interpersonale formale sau extrem de intense, cu functionare satisfacatoare familiala si sociala.

 Descrisa

initial ca o dementiere precoce, aceasta forma de schizofrenie este insotita adesea de tulburari afective de tip maniacal care se instaleaza in perioada pubertatii si se caracterizeaza mai ales prin simptome caracteristice varstei: afectare, expresii mimice patetice, tendinta la obraznicii puerile, caricaturale iar pe de alta parte, precocitate, inclinare spre preocuparile inalte si abstracte.

Tulburarile de gandire, vorbire, comportament si afectivitate sunt obisnuite; gandirea este in mod obisnuit afectata, tulburarile ajungand la dezorganizarea totala, in continutul gandirii sunt prezente delire, deseori cu continut hipocondriac, pe tema masturbarii, menstruatiei; totodata, exista si tulburari de tip halucinator la care pacientul asista pasiv sau se amuza pe seama lor.

-puerilismul, -aspectul prostesc, - stupiditatea, -fenomene disociative ale gandirii, - asociatiile de idei, - jocuri de cuvinte, -rasul nemotivat, - regresiune afectiva, - irascibilitate, - euforie, -stari depresiv-anxioase.

 Aceasta

forma a schizofreniei se caracterizeaza printr-o evolutie mai putin favorabila cu tendinta spre dementiere profunda cu tocire afectiva, comportament nerod si incoerenta accentuata a gandirii.

 In

aceasta forma de schizofrenie predomina simptomele psihomotorii de tip cataton, cu imobilitate motorie, activitate motorie excesiva, negativism extrem, mutism, bizarerii ale miscarilor voluntare, ecolalie si ecopraxie. Ecolalie=repetarea cuvintelor interlocutorului Ecopraxie=reacie patologic de imitare automat a gesturilor si aciunilor cuiva.

 Mai

frecvent debuteaza la virsta de 19-35 ani In perioada prodromala apare: -astenie -ipocondrie -tendinta de autoizolare -tristete -saracire afectiva.

 Din

aceasta forma a schizofreniei fac parte doar cazurile care evolueaza pe fondul constiintei clare si apare deobicei dupa o perioada prodromala indelungata (cu astenie, hipocondrie, tendinta la inchidere in sine, depresie sau apatie si saracire afectiva), boala incepe cel mai frecvent cu agitatie psihomotorie dupa care urmeaza nemijlocit stuporul catatonic. (Simptomele catatonice dispar in timpul somnului.)

Se caracterizeaza printr-o inhibitie motorie,cu o mimica catatona semnificativa de masca inexspresiva Sunt prezente fenomene de catalepsie(flexibilitate ceroasa)-consta in pastrarea timp indelungat a unei pozitii anumite (miina ridicata,simptomulpernei de aer)

 Acest

tip include bolnavii care intrunesc criteriile de diagnostic de schizofrenie, dar nu si pentru formele catatonice, paranoide sau dezorganizat. Pare subtipul cel mai frecvent diagnosticat.

 In

acest grup sunt inclusi pacientii care au intrunit candva criteriile de schizofrenie dar in prezent nu mai au simptome caracteristice de boala, nu exista elemente psihotice proeminente (delirul daca exista, este incapsulat). Daca sunt prezente halucinatii si idei delirante, ele nu sunt acompaniate de un afect puternic. Evolutia poate fi limitata in timp.

 La

unii bolnavi apar stari hipocondrice(se pling ca sunt foarte bolnavi si nu pot fi tratati). Periodic apar reactii afective cu frica nemotivata siaccese de isterie Se pot dezvolta stari obsesive:fobii,idei,actiuni.

 Schizofrenia

simpla Tipul schizoafectiv Schizofrenia grefata Schizofrenia tardiva

poate fi evidentiata la cazurile in care se produce pe nesimtite o saracire a intregii vieti psihice. Se caracterizeaza prin comportament ciudat, bizar care debuteaza insidios, prin incapacitatea de a face fata cerintelor sociale, un fel de scleroza a vietii afective si sociale. Astfel, comportamentul social devine din ce in ce mai precar, scopurile atinse in viata sunt din ce in ce mai modeste ca apoi nici macar acestea sa nu mai poata fi atinse. Totodata, delirele si halucinatiile lipsesc. Evolutia este lenta, progresiva, spre deteriorarea personalitatii.

 pacientii

prezinta trasaturi pronuntate maniacale sau depresive care evolueaza concomitent cu simptomele de schizofrenie: -delir fantastic, -tulburari de constiinta de tip oneroid -simptome catatonice si de automatism psihic.

tipul de schizofrenie care apare pe fondul unei dezvoltari deficitare intelectuale (oligofrenie). (in schizofrenie inteligenta nu este afectata) -Este vorba despre tablori clinice sarace, uneori se noteaza halucinatii primitive sau idei hipocondriace stereotipe:(idei hipocondriace=confera bolnavilor convingerea ca sunt amenintati de o boala foarte grea, incurabila, cu sfarsit letal, fapt pentru care amplifica si interpreteaza nemasurat tulburari efemere si neesentiale ale diferitelor organe. Se autoanalizeaza si se documenteaza necontenit in legatura cu presupusa afectiune).

este forma ce apare dupa varsta de 40 ani, de cele mai multe ori nu se deosebeste de celalalte tipuri de schizofrenie insa s-a observat ca aceasta duce mai rar la un final grav si se termina adesea cu un defect usor sau chiar o vindecare sociala.

tipul A - remisiunea permite reinsertia bolnavului in familie, societate si profesie; este echivalenta cu vindecarea; tipul B - remisiunea permite reinsertia pacientului in familie si societate, reincadrarea in munca se face la un nivel inferior celui anterior; tipul C - remisiunea permite reintegrarea in familie, care se insarcineaza cu supravegherea si ingrijirea pacientului; ergoterapia este accesibila; tipul D - remisiunea consta in stabilirea simptomelor, fara posibilitatea de reinsertie in familie si societate; este accesibila terapia ocupationala.

 Conform

DSM-IV-TR, schizofrenia diagnosticata la copil si adolescent are aceeasi definitie ca si la adult. Se caracterizeaza prin prezenta simptomatologiei pozitive si negative la care se asociaza o deteriorare importanta a functionarii sociale .

 Schizofrenia

cu debut precoce - SDP (Early onset schizofrenia) - inainte de 18 ani. Schizofrenia cu debut foarte precoce - SDFP (Very early onset schizofrenia) - inainte de 13 ani. Sau: -Autism infantil precoce -Schizofrenie infantila propriu-zisa -Schizofrenia in perioada pubertatii si adolescentei

 A.

simptome psihotice :caracteristice - pe o perioada de cel putin o luna trebuie sa fie prezente: halucinatii, stari delirante, vorbire dezorganizata, comportament bizar sau catatonic si / sau simptome negative; B. disfunctie sociala/ocupationala - pe o perioada de timp semnificativa, de la debutul bolii este afectata activitatea scolara, cu insuficienta capacitate de achizitionare a cunostintelor adecvate vrstei. Relatiile cu ceilalti copii pot fi modificate.

C. durata tulburarii - trebuie sa fie prezenta pe o perioada de cel putin 6 luni. Aceasta include faza activa, de simptome pozitive si/sau negative - cu sau fara faza prodromala - si cea reziduala. -Faza prodromala este cea relatata de familie si care uneori nu este destul de grava pentru a atrage atentia acesteia. Modificarile comportamentale si afective, firesti la pubertate sau adolescenta, care, uneori, par chiar explicate de evenimentele de viata ale copilului, pot trece neobservate de familie. n aceasta faza prodromala copiii pot prezenta comportament bizar, uneori dezinhibat, cu un grad crescut de agitatie psihomotrie sau afectivitate inadecvata, gndire dezorganizata (manifestari de tip tangentialitate si circumstantialitate), credinte sau perceptii bizare - uneori adolescentul adera chiar la grupari de orientare si conceptii diferite de cele ale familiei din care face parte.

 D.

excluderea tulburarilor schizoafective si de dispozitie este un criteriu important mentionat de DSM IV - dar acest diagnostic diferential este dificil de facut la copil si adolescent. Primul episod psihotic prezinta de multe ori o mixtura de simptomatologie halucinatorie, deliranta si exaltare afectiva, care mpiedica formularea diagnosticului. Acest criteriu va fi evaluat sistematic pentru ca, n timp, se va putea face diferentierea celor doua tulburari.

E. criteriul de excludere a abuzului de substante sau altor boli medicale - este important la copil si adolescent, fiind deja stiut ca n aceasta perioada ncep primele experiente de folosire a drogurilor. Unii dintre pacienti sunt la prima utilizare, iar efectele pot fi uneori exagerate.

-ecoul gandirii sau furtul gandirii -idei delirante de control , influenta ,actiuni sau sentimente specifice , perceptie deliranta -halucinatii auditive facand un comentariu continuu despre comportamentul subiectului, sau discutand intre ele -idei delirante persistente care sunt cultural inadecvate si complet imposibile -halucinatii persistente de orice tip care sunt insotite de idei delirante si care apar zilnic timp de mai multe zile sau luni succesiv -intreruperi sau alterari prin interpolare in cursul gandirii din care rezulta incoerenta vorbire irelevanta sau neologisme -comportament catatonic -simptome negative cum ar fi :apatie marcata, saracie a vorbirii ,racire sau incongruenta raspunsurilor emotionale -o modificare semnificativa si intensa in calitatea globala a unor aspecte ale comportamentului ce se manifesta prin lipsa de interes , de finalitate , atitudine de tip auto-repliere si retragere sociala

 Simpla
Catatona Hebefrena Paranoida Paranoid

depresiva Ipohondrica Nevrotica

Este insidios. Se descrie o faza negativa in care se evidentiaza semnele unei scaderi a fondului emotional, cu ingustarea intereselor, diminuarea activitatii de joc, in special cea care priveste jocul cu ceilalti copii. Cu timpul, jocul capata un caracter autist, copilul se joaca singur, cu parteneri absenti sau imaginari, cu subiecte luate din carti si nu din viata lui sau din mediul inconjurator, cu tendinta de a insufleti obiectele si de a face din ele parteneri de joc, schimband regulile jocului. Contactele sociale se saracesc copii se retrag si se inchid in sine.

 La

alti copii jocul este total inlocuit cu alte preocupari nepotrivite pentru varsta lor (livresti sau printr-o atitudine contemplativa sau reflexiva si nu afectiva).

 Copilul

suge lenes, Nu fixeaza privirea asupra mamei,nu o urmareste cu privirea, Copilul nu zimbeste Cu virsta(la 4-5 luni)-apare lipsa totala de atentie fata de mediul inconjurator, Gesturile ,comunicarea-dispar Dereglari ale functiei neuromotorii:hiperexitabilitatea fata de diversi excitanti ,dar nu reactioneaza la stimuli verbali.

Apare autismul infantil precoce:atitudine de izolare cu o indiferenta totala fata de persoanele din jur Intirzierea vorbirii:cu un caracter reproductiv imitativ(ecolalii,stereotipii) Emotii inadecvate:plins nemotivat,ris spontan,tendinta de a se juca cu unele si aceleasi jucarii,de a desena acelasi chip sau obiect Dispozitia variaza:prevaleaza tristetea asociata cu diferite fobii Actiuni obsesive:ticuri,sarituri caricaturale Copilul nu participa la jocurile colective,pentru el jocul avind un caracter stereotip,monoton Cu timpul se dezvolta rapid un retard mintal sever.

Debutul are o faza lunga de schimbari vegetative(insomnie,astenie,pierderea apetitului) Scade fondul emotional:reducerea interesului de joc,schimbarea atasamentului fata de parinti,de cei din jur Se aprofundeaza singuratatea:copii se inchid in sine,devin lenesi,apatici Periodic apar izbucniri emotionaleinadecvate si schimbari de comportament Apar fobii(frica de intuneric,fosnetul frunzelor,ploaie,persoane straine) Apare manierismul,diferite ritualuri. Se poate instalaun sindrompsihopatiform cu:simptome obsesive,fantezii patologiceautiste cu un comportament antisocial brutal.

 Debuteaza

cu:scaderea potentialului energetic,schimbarea fonului emotional,scaderea intereselor scolare si sociale Autismul creste in intensitate:copii se inchid in sine,se retrag din mediul inconjurator,pierd interesul fata de scoala.

Debut insidios nervos -cefalee,nervozitate, insomnii -simptome ipohondrice -idei dismorfofobice Are mai multe forme: -asteno-cenestopatic -asteno-depresiv -obsesivo-fobic

Debut insidios psihopatic -Tulburari de personalitate si de comportament -irascibilitate si agresivitate -dispozitie deliranta cu idei delirante de relatie -mentism -ginduri straine -dereglari psihosenzoriale

Negativ: - debut la varsta tanara prin simptome predominant negative si trenante, -evidentiere unor antecedente personale pozitive in privinta bolilor psihice -existenta schizofreniei in familie

Positiv: -sexulfeminin, -personalitate premorbida fara trasaturi schizoide -simptome de tip florid, -debut acut, -varsta mare a debutului, -perturbarea afectiva asociata, - tratament imediat si adecvat.