SCHIZOFRENIA

Etimologic,termenul inseamna scindarea mintii

(din lb. greaca schizein= a desparti si
fren=minte).

Schizofrenia este cunoscuta in general ca o

afectiune psihica cu evolutie
indelungata,continua,intermitenta sau remitenta
a carei expresivitate clinica complexa si polimorfa
are drept caracteristica esentiala disocierea
autista a personalitatii ( izolare sociala,
detasarea de lumea reala).
 Kurt Schneider a incercat elaborarea unui sistem de diagnostic precis ptr
schizofrenie,impartind simptomatologia in 2 tipuri

Simptome de prim rang Simptome de rang secundar

Sonorizarea gandirii Idei delirante subite
Halucinatii auditive”la persoana a III-a” Perplexitate :experientele zilnice par
stranii,nu realizeaza care este motivul
schimbarilor comportamentale si ale
personalitatii, de unde provin
simptomele pe care le traiesc
Halucinatii care comenteaza actiunile Modificari depresive sau euforice
pacientului ale dispozitiei
Halucinatii cu proiectie corporala ( o parte Sentimente de saracire emotionala
din corp se desprinde,o parte din corp
putrezeste)
Furtul sau influentarea gandiri
Transmiterea gandurilor
Perceptii delirante
Relatari despre impulsiuni,sentimente sau
acte volitionale impuse din exterior
 TABLOUL CLINIC
Aspectul general
 Expresia comportamentala in SCH se intinde pe o arie larga de manifestari, de la
agitatie p-m,dezorientare temporo-spatiala,pana la comportament linistit,cand
pare morocanos,cufundat in propiile ganduri sau chiar imobil
 Uneori bolnavii pot fi vorbareti,dornici de comunicare sau pot prezenta atitudini
bizare,stereotipii,manierisme
 Alteori sunt imprevizibili si pot trece usor de la o stare de liniste aparenta la un
comportament violent,neprovocat,deseori sub influenta halucinatiilor(ex Artenie
Vasile versus asist sef)
 Deseori tinuta vestimentara are un aspect neingrijit,murdar,expresia ignorarii
regulilor de igiena corporala si a dezinteresului fata de lumea exterioara si propia
persoana
 Din primele incercari de a stabili unm contact emotional,se observa raceala
afectiva,lipsa empatiei si zidul involuntar construit de catre pacient,care il separa
de lumea exterioara
Tulburarile de perceptie
 Falsele perceptii reprezinta un aspect clinic comun in schizofrenie,care in cazul absentei excitantului extern se numesc
halucinatii si pot fi proiectate la nivelul fiecarui analizator

Halucinatii auditive -sub forma vocilor amenintatoare,cu un continut obscen,acuzatoare sau

insultatoare,foarte rar cu un continut placut (draci,ingeri)
-cel mai frecvent intalnite -frecvent 2 sau mai multe voci discuta intre ele sau o voce comenteaza actiunile
pacientului

Halucinatii imperative -comenzi halucinotorii care influenteaza comportamentul(risc suicidar) sau il reflecta
dorintele si interesele

Pseudohalucinatiile -nu au o valoare diagnostica speciala

-apar sub forma furtului gandirii,sonorizarea gandirii,miscari impuse

Halucinatii -pot sa apara in tabloul clinic al SCH,dar de obicei sunt expresia unui proces organic motiv
ptr care este necesar un diag diferential cu delirium,dementa,epilepsia de lob temporal
vizuale,gustative,olfactive si
tactile
-falsele perceptii in ceea ce priveste functionarea anormala a organelor interne
Halucinatiile cenestezice - “a luat foc creierul”, “imi sunt mutate sau mutilate organele”, “am un sarpe in stomac”,
“nu imi bate inima”

-trebuie diferentiate clar de halucinatii

Iluziile(falsa perceptie a -pot sa apara in orice faza evolutiva a SCH,in fazele active fiind interpretate de obicei
unui excitant real) delirant
Atentia -testele clinice si instrumentarea psihologica pot evidentia tulburari cantitative ale
atentiei,atat voluntara cat si spontana
si memoria
-memoria este de obicei in limitele normalitatii
Afectivitatea -emotiile pot fi instabile,cu rapide si imprevizibile alunecari de la bucurie,veselie la tristete
si lacrimi
-voce monotona,faciesul imobil exprima tocire emotionala si absenta rezonantei afective
-pacientii pot afirma ca nu mai pot sa traiasca afectiv evenimentele vietii si au impresia ca
isi pierd sentimentele
-se mai pot constata stari de extaz mistic
Vointa -tulburarea initierii si continuarii unei actiuni dirijate catre un scop precis este o trasatura
intalnita in mod deosebit in SCH,care afecteaza serios activitatea si perfomantele sociale
ale individului

Depersonalizarea -pierderea contactului cu propiul Eu

-pacientii devin nelinistiti si preocupati,au dubii asupra identitatii propiei persoane
-treptat sunt covarsiti de acest sentiment,atitudinea este de perplexitate si incearca sa-si
explice sensul existentei prin prisma acestor fenomene de depersonalizare

Derealizarea -impresia ca lumea din jur pare schimbata,ostila,parintii nu mai sunt la fel,prietenii si
cunoscutii au alta fizionomie,alta personalitate
-se retrag din lumea reala se concentreaza pe propia realitate,dominata de idei ilogice si
egocentrism
 GANDIREA
 In SCH se intalneste un spectru larg de tulburari ale gandirii,de ritm si coerenta,de continut si ale expresiei verbale
 Fluxul gandirii poate fi accelerat pana la mentism( activitate mentala prost controlata de vointa,apropiata de reveria diurna(
exarcerbare a imaginatiei), in timpul careia ideile si imaginile defileaza cu rapiditate,fara oprire) sau redus pana la fadding
(forma discreta de baraj care consta in oprirea progresiva a cursului gandirii) , putand atinge destructurarea maxima a
“salatei de cuvinte”( amestec de foneme si de cuvinte bizare( termeni vulgari,tehnici si neologisme) care nu au nici o
semnificatie)
 Delirul este tulburarea de continut a gandirii cea mai importanta,tematica variind de la grandoare la persecutie

Delir de grandoare posesia unor averi imense,aspect fizic placut,relatii si prieteni sus-pusi,conducator de stat

Delir de negatie Lumea din jur nu mai exista,prietenii si rudele au murit sau urmeaza sa moara din cauze
nenaturale

Delir de persecutie Persecutat de prieteni,vecini ,urmarit de SRI,politie (exem. VLAD )

Delir somatic Unele organe nu mai functioneaza sau sunt putrede,sau alte parti ale organismului
(nas,ochi,urechi)au dimensiunile schimbate,desfigurate

Delir sexual Comportamentul sexual este cunoscut de catre cei din jur,el sau unele persoane sunt
considerate pervese sexual

Delir mistic El sau alte persoane au pacatuit in fata lui Dumnezeu,are relatii speciale cu Divinitatea,ca
are misiuni religioase,ca eszte diavolul sau va fi condamnat sa arda in iad

Delir de relatie Diferite persoaneTV,radioul,ziarele se refera la persoana sa,ii consemneaza actiunile

Tulburari de limbaj Constau in cuvinte noi create cu un inteles special sau fara inteles, cuvinte obisnuite care
capata un anumit inteles ptr pacient
 SIMPTOME POZITIVE SI NEGATIVE

Simptome pozitive-raspund bine la Simptome negative-raspund mai putin la

tratament terapia neuroleptica. Deficit al unor functii
normal prezente ale creierului

Halucinatiile :sunt distorsiuni sau exagerari Dificultatile si tulburarile de limbaj

ale functiei perceptuale sau mai bine zis o
forma patologica a reprezentarii

delirul Tocirea afectiva

Incoerenta gandirii Contactul social scazut
Idei ilogice apatia
Comportament dezorganizat Abulia-diminuare a vointei,care determina
starea de indecizie si neputinta de a
actiona
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Tulburari psihiatrice
1. Tulburarile afective de intesitate
psiihotica
2. Tulburare schizoafectiva
3. Reactiile psihotice de scurta durata
4. Tulburare schizofreniforma
5. Tulburare deliranta
6. Tulburare deliranta indusa
7. Tulburarea de panica
8. Depersonalizarea
9. Tulburarea obsesiv-compulsiva
10.Tulburarile de conduita din
adolescenta
11.Autismul copilariei
12.Tulburarile factice (reactiile isterice)
13.Simularea( o persoana sanatoasa
psihic simuleaza simptome ptr a
scapa de pedeapsa sau sa obtina
beneficii)
14.Tulburarile de personalitate-
schizotipala,schizoida,paranoida,bord
eline
Afectiuni organice Abuzul de droguri
1. Epilepsia de lob temporal 1. Stimulante(amfetamine,
-tulburari psihosenzoriale cocaina
(iluzii,halucinatii)sau psihomotorii 2. Halucinogene
(automatisme psihomotorii)sau chiat pur 3. Anticolinergice (medic
mentale( gandire fortata,impresia de a ptr dementa-Aricept)
trai in vis) 4. Delirium tremens
2. Tumori,traumatisme,AVC 5. Sevraj barbituric cu
3. Boli metabolice-porfiria (boala ereditara delirium
cauzata de o tulburare a sintezei hemului
(fractiunea neproteica a hemoglobinei),
boala Wilson (afectiune ereditara legata
de o acumulare de cupru in tesuturi si
organe in special in ficat si in encefal
4. Boli endocrine
5. Neuroinfectii-neurosifilis,encefalita
herpetica (O encefalita se manifesta
printr-o febra asociata cu semne
neurologice variate (somnolenta,
confuzie, delir, tulburari de
comportament, cefalee, convulsii),SIDA
6. Boli autoimune-lupus eritematos sistemic
7. Intoxicatii cu metale grele sau alte
substante
8. Carente vitaminice-B12,PP
 ABORDARI TERAPEUTICE
MEDICATIA ANTIPSIHOTICA :
In cazurile de agitatie psihomotorie marcata se recomanda administrarea unui antipsihotic in doze eficiente,administrate
frecvent si la intervale egale de timp. Neurolepticele incisive- Haloperidol,Levomepromazin- pot fi administrate la interval de
30-120 minute per os sau preferabil i.m. pana ce agitaia este combatuta. Asocierea cu benzodiazepine este recomandata .

MEDICATIE ANTIPSIHOTICA MODERNA

Medicament Actiune Reactii adverse

Risperidona Poseda o eficacitate mai mare decat Efectele neurologice adverse sunt semnificativ
medicatia clasica ,atat ptr simpt. + si reduse
-
Clozapina-Leponex Antipsihotic eficace 1%-2% determina agranulocitoza (Sindrom
Este considerat medicatie de linia a hematologic caracterizat prin absenta
2-a granulocitelor neutrofile din sange, datorita unor
agenti medicamentosi sau fizici.)

Quetiapina-Seroquel Ameteli si hipotensiune ortostatica,mai frecvent in

1 zi de tratament

Olanzapina-Zyprexa Fff bun Crestere ponderala

Ziprasidone-Zeldox Eficace in simp. +si - ; previne Sedarea

eficient recaderile
 TRATAMENTE FARMACOLOGICE ADJUVANTE
Medicatie Actiune
Antiparkinsoniana -se adm. numai in cazul aparitiei fenomenelor extrapiramidale (asociere intre o akinezie (miscari
rare si lente), o hipertonie (rigiditate) si o tremuratura in stare de repaus), si pot fi continuate
atunci cand se asociaza o substanta antidepresiva

Benzodiazepine -se adm. In doze mari in scopul controlarii agitatiei p-m,tulb de gandire,ideilor
delirante,ameliorarea akatisiei (tremorul necontrolat al membrelor inferioare,in urma trat. cu
neuropeltice).

Propranolol si beta- -se pot prescrie pentru atenuarea akatisiei

blocante

Antidepresive -se dau in cazul dezvoltarii unei simptomatologii depresive certe.

Sunt date care sugereaza agravarea tabloului clinic dupa prescrierea antidepresivelor,dar se
asociaza si cu neuroleptice

Normotimizante- -carbamazepina,valproatul de sodiu (Depakine)

modulator al
dispozitiei
 ABORDAREA PSIHOTERAPEUTICA
•nu trebuie limitat numai la supravegherea si controlul administrarii medicatiei
•trebuie sa asigure un climat de siguranta si un confort afectiv
Rolul familiei •trebuie sa beneficieze de o ‘’ educatie’’ in ceea ce priveste boala si evolutia bolii
•sa invete sa-si controleze si sa-si moduleze comportamentul fata de bolnav , beneficiul
fiind de ambele parti in atenuarea sentimentelor de teama,furie,frustrare,repros sau
neputinta

•pot fi constituite din membri ai familiilor

Organizatiile •se largeste capacitatea de comunicare, de furnizare de informatii din experienta
voluntare personala,de rezolvare a unor probleme sociale si etico-medicale privind drepurile
bolnavilor,calitatea vietii si respectarea demnitatii umane

•Relationarea sociala si interpersonala este serios afectata in evolutia SCH

Antrenamentul •Antrenamentul acestor perfomante are drept scop dezvoltarea unui comportament cat
perfomantelor mai apropiat normalitatii,utilizand o modelare si intaririe a sociabilitatii
sociale •Pacientul este invatat sa mentina contactul vizual cu interlocutorul, sa-si dezvolte
perfomantele in conversatie,sa asculte si sa puna intrebari

FAZA
Stabilizare si evaluare
Perfomantele sociale in familie
Perceptia sociala a familiei
Relatiile extrafamiliale
Mentinere
SCOPUL
• stabilirea aliantei terapeutice
• evaluarea perfomantelor sociale
si a abilitatilor
• evaluarea comportamentelor
care provoaca exprimarea
emotionala
• exprimarea sentimentelor
pozitive in familie
• strategii de adaptare in caz de
conflict
• identificarea corecta a
continutului, contextului si
semnificatiei mesajelor
• socializare
• sporirea aptitudinilor vocationale
• adaptarea aptitudinilor la situatii
noi
COMPORTAMENTUL
TINTA
• empatie si contact
• comunicare verbala si nonverbala
• complimente, aprecieri, interesul
fata de cei din jur
• refuzuri, posturi anormale,
raspuns la criticism
• citirea unui mesaj
• prezentarea intentiei altei
persoane
• conversatie
• intalniri cu alte persoane
• activitati recreative
• incadrare
• activitati productive
 PSIHOTERAPIA INDIVIDUALA
 Detine un rol important in tratamentul SCH in asociere cu medicatia antipsihotica
 Obstacolele acestei terapii sunt reprezentate de neincrederea pacientului in terapeut si distanta emotionala
a pacientului fata de terapeut, motivele fiind datorate pacientului : este o persoana solitara, este
suspicios, poate fi anxios sau ostil, se inchide in sine
 Posibilitatea stabilirii unei aliante terapeutice este unul dintre factorii de prognostic pozitiv
 Uneori esecul psihoterapiei isi are radacinile in comportamentul inadecvat al terapeutului

Greseli terapeutice -1- Abordarea corecta -2 -

Dorinta de informare prematura rabdare

Adresarea inoportuna sinceritate

Atitudinea exagerat de prietenoasa si atitudine flexibila

calda emotional

1- Aceste abordari pot fi interpretate delirant

2- Pacientul se obisnuieste treptat cu ideea ca terapeutul doreste sa-l ajute, sa-l
inteleaga, indiferent de comportamentul bizar sau chiar ostil care poate sa apara
la un moment dat
 RECUPERARE-REABILITARE
 se contureaza urmatoarele interventii destinate reabilitatii pacientului SCH. ,
caredecurg din principiul tratamentului moral si cel al comunitatii terapeutice ( CT )
(Johnson, 1984 ) :

1. Consilierea
2. Terapia ocupationala
3. Terapii expresive ( artterapia, terapia prin miscare, meloterapia )
4. Terapia recreationala

 In limitele comunitatii tratamentul devine un proces continuu, care opereaza pe toata

durata intregii zile
 Stilul deschis de comunicare schimba structura puterii si intareste colaborarea
dintre medici,terapeuti si pacienti
 CT actioneaza relativ nestructurat asupra perceptiei sensului propiilor actiuni ale
membrilor, pe care ii incurajeaza sa actioneze conform regulilor prestabilite
 Vor exista 4 principii majore :
PERMISIVITATEA Pacientii vor replica in CT propiile dificultati
COMUNITARISMUL Toate evenimentele din CT sunt acceptate ca fiind
tuturor
DEMOCRATIZAREA Pacientii devin subiect de observatie si discutie din
partea celorlalti
CONFRUNTAREA CU REALITATEA Comunitatea va sugera schimbarile necesare,
momentul oportun si modalitatea de realizare

OBIECTIVELE SI MIJLOACELE REABILITARII

• pacientul devine participant activ in proceul terapeutic
• reabilitatea activeaza nevoia innascuta de a explora si interveni in mediul
inconjurator, mobilizand capacitatile restante ale pacientului
• interventia farmacologica urmareste remisiunea completa
• pacientul trebuie sa recapete abilitatea de a functiona in comunitate cat se poate
de independent
• sa acceada la scopurile personale si la asteptarile celor din jur
• interventiile de reabilitare tintesc capacitatea de auto-exprimare, abilitatile sociale,
abilitatile de adaptare si gestionarea factorilor de sress