Psihiatrie PSIHOZELE TOXICE Psihozele toxice sunt boli psihice, cu etiologie toxica, fie ca acestea provin ca urmare a ingerarii

unei cantitati mari de substante toxice (intoxicatii alimentare accidentale sau voluntare n scop de suicid), fie ca ele sunt consecinta unui exces de administrare a unor substante cu efect euforizant, analgezic, hipnotic sau stimulant (sursa iatrogena), fie ca sunt efectul unor acumulari progresive, care duc la dependenta fata de bauturi alcoolice, medicamente sau de substante psihodisleptice (mesacalina etc.). Alteori, tulburarile psihice au la baza inhalarea involuntara a unor substante chimice utilizate n industrie. Acestea constituie grupul bolilor psihice toxice profesionale (saturnismul, hidrargirismul, manganismul, intoxicatiile cu oxid de carbon, sulfura de carbon),manifestndu-se pe plan psihic cu stari confuzionale, polinevrite si, n ultima instanta dementa. ALCOOLISMUL Alcoolismul se defineste ca o stare psihica si fizica insotita de tulburari cronice de autodistrugerea psihosomatica a individului. Forme clinice : I) Intoxicatia alcoolica acuta

1.Alcoolismul acut. Intoxicatia acuta sau betia simpla si datoreaza simptomele gradului de alcoolemie (cantitatea de alcool ce se gaseste n snge) si ncepe de la o alcoolemie de 0,8 la mie cu tulburari psihice hipermaniacale (euforie, logoree), si evolueaza preogresiv pna la tulburari psihice mari, cnd alcoolemia depaseste 3la mie. La nceput, la o alcoolemie de 1 la mie, se schimba dispozitia afectiva, individul devenind vesel, logoreic, exaltat (betie vesela) sau, dimpotriva, betia simpla poate debuta printr-o stare de depresiune (betie trista). Treptat apare o stare de ebrietate marcata , la o alcoolemie de 1-2 la mie, si individul devine mai iritabil, agresiv, miscarile sunt mai nesigure, mersul si echilibrul se tulbura, vorbirea devine disartrica, are amnezie lacunara, hipoesterzie senzitiva si senzoriala. Crescnd impregnatia alcoolica apar tulburari de constienta cu obnubilare progresiva, care poate atinge starea de somn profund( la o alcoolemie de peste 2 la mie) si chiar coma( la o alcoolemie de 4-5 la mie), iar la o alcoolemie de 6 la mie apare exitus , prin paralizia centrilor respiratori bulbari. 2. Betia patologica este tot o forma acuta de intoxicatie alcoolica. Tabloul este mai dramatic prin intensitatea tulburarilor de constienta. Pacientul poate comite crime, poate deveni agresiv, determinat de halucinatiile si de lipsa criticii pentru actiunile sale; alteori devine brusc melancolic si se poate sinucide. De notat ca betia patologica apare la ingerarea unor cantitati mici de alcool, nsa la indivizi cu tare organice, la epuizati, la traumatizati craniocerebral, epileptici. Episodul este urmat de amnezie lacunara. 3. Alcoolismul periodic, numit si dipsomanie alcoolica, consta n ingerarea periodica de alcool, ca o necesitate imperioasa si irezistibila de a bea. Ea dureaza cteva zile si se ncheie printr-un somn urmat de o puternica senzatie de disconfort.

II) Intoxicatia alcoolica cronica Alcoolismul cronic totalizeaza tulburarile psihice care apar la indivizii ce consuma un timp ndelungat cantitati mari de alcool, la care se adauga o serie de tulburari ale functiilor organelor interne. a) Delirium tremens este declansat de obicei de ntreruperea brusca a alcoolului sau de un traumatism cranio-cerebral sau de alta boala intercurenta. Acest tablou psihotic se caracterizeaza prin prezenta iluziilor tactile, vizuale, olfactive si a halucinatiilor vizuale cu caracter terifiant. Bolnavul vede n fata ochilor animale fioroase, serpi, cini care se reped la el, ape mari care vin si-1 neaca ; constienta se tulbura si apar reactii de aparare ale bolnavului, care devine agitat, anxios, agresiv. Tabloul psihotic este ntovarasit de manifestari somatice tot att de grave. Bolnavul este febril (39 - 40), cu un facies vultuos, are tremuraturi generalizate, puls accelerat, transpiratii profunde, oligurie. ' Delirium tremens se instaleaza uneori dupa o stare de neliniste, tulburari de somn, indispozitie generala si apare frecvent noaptea. Accesul poate dura 3-4 zile, bolnavul restabilindu-se dupa tratamentul insitituit imediat, sau poate avea o evolutie nefavorabila, ducnd chiar la exitus. Dupa primele 12 - 24 de ore se poate complica cu crize convulsive, cu sfrsit letal n 3 - 4 zile. b) Delirul paranoid alcoolic este caracterizat prin aparitia de idei delirante cu teme de gelozie, persecutie, autoacuzare etc. - teme alimentate de halucinatii auditive, vizuale, tactile. c) Halucinoza alcoolica Wernicke. Pe fondul unei constiinte pastrate apar halucinatii auditive neplacute, amenintatoare, care genereaza idei de persecutie, anxietate. Dureaza mai mult dect delirium tremens. d) Psihoza alcoolica Korsakov, numita si psihoza polinevritica, se caracterizeaza prin tulburari de memorie (dezorientare amnestica), apatie, indiferenta, puerilism, confabulatii, generate de golurile de memorie. Paralel apar fenomene de polinevrita, cu diminuarea reflexelor osteotendinoase si atrofii musculare. Durata episodului este variabila de la cteva luni la un an si jumatate. Evolutia este spre vindecare, dementa sau moarte prin casexie. e) Epilepsia alcoolica. In cazul alcoolismului cronic pot aparea crize comitiale, acolo unde creierul prezinta un prag convulsivant scazut (evidentiat prin EEG). f) Dementa alcoolica este stadiul final al alcoolismului cronic. Traptat, indivizii mari consumatori de alcool, devenind dependenti, deci adevarati alcoolomani, se degradeaza att pe plan social, etic, ct si economic. Capacitatea de munca scade, functiile psihice -memoria, atentia, gndirea, afectivitatea - scad treptat, pna la realizarea dementei. Somatic, acestia ajung frecvent la ciroza hepatica, tuberculoza pulmonara etc.

Tratament Inainte de a vorbi de un tratament curativ, trebuie insistat asupra tratamentului preventiv. Acesta se face prin ore de educatie sanitara, conferinte,etc. Inlaturarea ideii ca alcoolul combate durerea fizica, durerea de dinti sau "da putere" si ndrumarea pacientului spre medicul de specialitate, combaterea obiceiului de a da copiilor alcool. Deci psihoterapia ramne terapia de baza a alcoolomaniei. Tratamentul curativ: oricare ar fi forma clinica de alcoolism se suprima n primul rnd toxicul.Tulburarile psihice acute necesita spitalizare de urgenta, iar tratamantul lor se face in functie de forma clinica. In betia simpla, de multe ori nu se intervine, ea risipindu-se de la sine, odata cu eliminarea alcoolului din organism, n cteva ore. Betia patologica se trateaza cu sedative, neuroleptice de tip rezerpinic, cloral hidrat 4% si se hidrateaz intoxicatul cu glucoza, solutie hipertonica. Coma alcoolica este o urgenta medicala si se trateaza prin: =mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii, controlul pulsului si al TA =reechilibrare hidro-electrolitica cu supravegherea diurezei, prevenirea complicatiilor pulmonare = combaterea edemului cerebral cu Manitol, Furosemid, Glucoza 33% Tratamentul crizelor de epilepsie alcoolica se face cu anticonvulsivante(fenitoin, carbamapazepina), eventual in asociere cu diazepam, la care se adauga dezintoxicarea si combaterea edemului cerebral. In delirium tremens se indica tranchilizante pentru combaterea anxietatii si a agitatiei cum ar fi: Diazepam( de electie in delirium tremens), Meprobamat, Napoton, Clormetiazol=. Heminevrina (se administreaza cu scopul de a seda, de a creste pragul convulsivant scazut al cortexului alcoolomanului si pentru efectul sau hipnotic).La aceasta terapie se adauga vitamine din grupul B, hepato-protectoare, tonicardiace, alaturi de un regim hidrozaharat si de rehidratare. Tratamentul alcoolismului cronic, mai precis cura de dezintoxicare prin crearea repulsiei fata de alcool, se face n spital si se continua ambulatoriu. Aceasta terapie este dublata de psihoterapie individuala si de grup la nivelul de spital, policlinica sau dispensar. Cura de dezintoxicare se obtine prin administrarea de disulfura de tetraetiltiouran, cunoscuta sub denumirile comerciale de Esperal, Antalcool, Antabuz etc. Tratamentul trebuie facut de catre medic, sub stricta supraveghere, pentru prevenirea starilor secundare (colaps, infarct miocardic, hematemeza sau chiar exitus).

TOXICOMANIILE Necesitatea imperativa a individului de a-si administra un medicament, pe cale orala sau injectabila, n mod repetat, devenind astfel dependent de acesta, se numeste toxicomanie sau narcomanie. Sunt cunoscute tot attea toxicomanii, cte toxice exista. Substantele toxice produc tulburari psihice nu numai prin administrarea lor, ci si prin suspendare, ntreruperea administrarii lor survenind n mod voit, terapeutic, sau prin imposibilitatea de a le procura. Fenomenele carentiale, sunt tot att de grave, ca si cele produse de administrarea toxicului. In afara de alcoolomanie, se noteaza: morfinomania, cocainomania, kelenomania, eteromania, heroinomania, necesitatea administrarii de hasis etc. Insasi dependenta de droguri, de medicamente n cantitati mari devine toxicomanie (este cunoscuta dependenta bolnavilor de Meprobamat, de substante psihotone ca Suplinul). Substantele toxice pot fi utilizate si sub forma de cocteil, subiectul devenind politoxi-coman. Morfinomania este din ce n ce mai putin raspndita la noi n tara. Debutul morfino-maniei este de obicei involuntar, ocazionat de o interventie chirurgicala, un tratament de soc nervos posttraumatic etc. Obisnuinta se instaleaza curnd, dupa a 2-a sau a 3-a repetare a administrarii substantei, prin faptul ca morfina da o senzatie de buna dispozitie, de exaltare a functiilor psihice, de crestere a capacitatii de munca. Aceasta perioada poate dura 3-4 saptamni ("luna de miere a toxicomanilor"). Dupa aceasta perioada urmeaza dependenta: individul simte nevoia de morfina, de a creste treptat doza, pentru a obtine acea stare placuta de euforie de la nceput; n curnd nu mai poate scapa de dorinta - si n acelasi timp de necesitatea - de a folosi drogul. Toxicomanul recurge la tot felul de manevre spre a si-l procura. Dorinta de a-si administra imediat morfina dupa ce intra n posesia ei l mpinge la injectarea precipitata, prin haine, fara a mai lua masuri de sterilizare etc. Treptat, activitatea psihica diminueaza, pacientul si neglijeaza familia, serviciul, se degradeaza moral, singura sa preocupare fiind procurarea morfinei. Se instaleaza o degradare somatica moartea putnd surveni prin afectiuni intercurente. In Extremul Orient sunt foarte raspndite prizarea sau utilizarea opiului sau a cocainei, iar n America Centrala, a marijuanei sau hasisului, preparate extrase din plante de tipul Cannabis indica (cnepa indiana). Tratamentul toxicomaniilor este uneori foarte greu, deoarece suprimarea drogului provoaca fenomene carentiale greu de suportat. Primul deziderat este ntreruperea treptata, ncepnd cu administrarea unei jumatati din doza declarata de pacient. Intreruperea brusca sau chiar reducerea treptata pot fi nsotite de aparitia unei stari de agitatie. Se injecteaza barbiturice, tranchilizante minore, doze eutrofice de insulina, vitamine, extracte de ficat. Tratamentul este ndelungat, iar supravegherea pacientului si a celor ce vin sa-1 viziteze face parte tot din masurile terapeutice, pentru a mpiedica pe oricine care, inconstient, ar aduce bolnavului toxicul dorit. Ca medicatie se mai poate folosi Methadonul. Neurolepticele se administreaza numai n sindromul de servaj din psihozele toxice.