SCHIZOFRENIA

CE ESTE SCHIZOFRENIA ?
 Prin schizofrenie se intelege o boala psihica
caracterizata printr-o simptomatologie
variata in care predomina fenomenele de
disociatie psihica (gr.schizen=a desparti si
fren=suflet).
 Schizofrenia este o boala devastatoare si
tragica in primul rand pentru ca afecteaza si
persoane de varsta tanara, fiind o cauza
majora a unor importante dizabilitati, iar in
al doilea rand, nu se poate vorbi despre
terapii specifice si eficiente in toate
cazurile.
ASPECTUL GENERAL
 Aspectul exterior al pacientului schizofren
acopera un spectru larg de manifestari, de la
agitatie psihomotorie, dezorientare temporo-
spatiala, pana la comportament linistit,
pacientul pare morocanos, cufundat in
propriile ganduri sau chiar imobil.
Pot fi vorbareti, dornici de comunicare,
pot prezenta atitudini bizare, stereotipii,
manierisme. Sunt imprevizibili, pot trece
usor de la o stare de liniste la un
comportament violent, neprovocat,
deseori sub influenta halucinatiilor.
Deseori pacientul are un aspect neingrijit,
murdar, expresia ignorarii regulilor de
igiena corporala si a dezinteresului fata de
lumea exterioara si propria persoana.
Din primele incercari de a stabili un
contact emotional, clinicianul observa 
racealaafectiva, lipsa empatiei si “zidul
imaginar” pe care pacientul si l-a construit
si care il separa de lumea exterioara.
FACTORI POZITIVI ŞI NEGATIVI
ÎN PROGNOSTICUL BOLII
 Factorii pozitivi
- Debutul la o vîrstă cît mai
înaintată.
- Factorii declanşatori evidenţi.
- Debutul acut.
- Istoricul premorbid în plan social,
sexual şi profesional este favorabil.
- Simptome de tulburare afectivă
(în special cea depresivă).
- Starea civilă – căsătorit.
- Istoricul familial însoţit de
tulburări afective.
- Sistemele de suport efective.
- Simptomatica pozitivă.
 Factorii negativi
- Debutul într-o vîrstă tînără.
- Absenţa factorilor declanşatori.
- Debut insidios.
- Istoricul premorbid în plan social, sexual şi
ocupaţional este nefavorabil.
- Autoizolarea, comportamentul autistic.
- Starea civilă – celibatar, divorţat sau
văduv.
- Istoricul familial cu cazuri de Sch.
-Sisteme de suport insuficiente.
-Simptome negative.
- Simptome neurologice.
-Istoricul cu traumatism perinatal.
- Absenţa remisiunilor în ultimii 3 ani.
-Multe recidive.
-Istoricul cu episoade de furie, violenţă,
automutilări
MANIFESTĂRILE CLINICE
 Cei 4 „A” ai lui Bleuler:
- Afectivitatea – răcirea emoţională, distorsiune
a afectului, pînă la tocirea afectului.
-Asociaţiile – dereglarea ritmului asociativ,
blocaj sau accelerare a ritmului ideator,
incontinuitatea sau pierderea ideaţiei.
-Ambivalenţa – prezenţa simultană a unor
gînduri, senzaţii şi unor sentimente
contradictorii.
-Autismul – sentiment de izolare lăuntrică şi
izolare de la viaţa socială sau pierderea
instinctului social.
SIMPTOME DE PRIM RANG ÎN
SCHIZOFRENIE
- Ecoul gîndirii.
- Inserţia gîndirii: „Cineva îmi introduce idei în cap”.
- Difuzarea (răspîndirea) gîndirii: „Oamenii aud gîndurile mele”.
-Furtul gîndirii: „Gîndurile îmi sunt scoase din cap” (este
diagnosticată, de obicei, numai în prezenţa barajului ideativ, cînd
se produce oprirea fluxului mintal cu reluarea unui subiect
diferit).
- Sentimentele de supunere (sugestibilitate): „Cineva îmi ordonă;
sunt robotul lor”.
- Prezenţa de „voci” care se adresează pacientului la persoana a
treia, îi comentează acţiunile şi comportamentul, îi ordonă sau îi
dau indicaţii.
-Pseudohalucinaţiile (ii vorbeste mintea, aude cu urechiile mintii,
propriile ganduri se sonorizeaza - automatism ideoverbal);
-Delirurile primare, pe lîngă ideile delirante menţionate anterior.
 -halucinatii auditive ("voci" care comenteaza actiunile
bolnavului, il incurajeaza sau il apostrofeaza, uneori
avand un caracter imperativ indemnand la acte de
agresiune sau autoagresiune); 
- halucinaţiile corporale, adică impresia de a fi
recipient pasiv şi refractar al senzaţiilor corporale
impuse de unele forţe externe: de exemplu, impresia
actului sexual realizat ,senzatia de spoliere a maduvei,
existenta unor paraziti cu localizari diferite .
  -halucinatii vizuale, mai frecvente la copii si
adolescenti
-halucinatii gustative si olfactive asociind idei
delirante de otravire, persecutie, urmarire; 
CLASICAREA SCHIZOFRENIEI
(DSM-IV)
 301.2- Tulburarea de personalitate schizoida
 295.30-Schizofrenia paranoida
 295.20-Schizofrenia catatona
 295.10-Schizofrenia hebefrena
 295.60-Schizofrenia reziduala
 295.90-Schizofrenia nediferentiata
 295.40-Tulburare schizofreniforma
 301.22- Tulburarea de personalitate
schizotipala
CLASICAREA SCHIZOFRENIEI
(ICD-10)
 Forma nosologică şi codul clasificării
-F 20 Schizofrenia
-F20.0 Schizofrenia paranoidă
-F20.1 Schizofrenia hebefrenă
-F20.2 Schizofrenia catatonă
-F20.3 Schizofrenia nediferenţiată
-F20.4 Depresie postschizofrenă
-F20.5 Schizofrenia reziduală
-F20.6 Schizofrenia simplă
-F20.8 Altă Schizofrenie
-F20.9 Schizofrenia nespecificată
SCHIZOFRENIA PARANOIDA
 Debutul acestui tip de schizofrenie este mai
tardiv fata de debutul celorlalte tipuri de
schizofrenie, situat in jurul varstei de 28-30
ani la persoanele care nu au avut probleme
premorbide.
SCHIZOFRENIA
PARANOIDA:
este caracterizata de delire
nesistematizate primare urmate de
interpretari delirante cu caracter bizar
de cele mai multe ori insotite de
halucinatii auditive, tulburari de
comportament, mergand pana la agitatie
si agresivitate extrema.
-Temele frecvente ale delirurilor din schizofrenie sunt:
urmarire, influenta, relatie, otravire, hipohondrie,
vinovatie , autoacuzare si gelozie.
-Toate fenomenele delirante contribuie la realizarea
autismului: bolnavul isi creeaza o lume a lui, desprinsa
de cea reala;
- tulburari de limbaj scris si vorbit: debit verbal
exacerbat, stereotipii (repeta la nesfarsit cuvinte,
propozitii, fraze),
- vorbirea la persoana a treia despre propria persoana,
-tulburari de afectivitate: labilitate afectiva,
indiferenta afectiva, inversiuni afective;
 Prognosticul pentru schizofrenia paranoida
este mai bun, putand exista relatii
interpersonale formale sau extrem de
intense, cu functionare satisfacatoare
familiala si sociala. 
SCHIZOFRENIA HEBEFRENA
 Descrisa initial ca o dementiere precoce,
aceasta forma de schizofrenie este insotita
adesea de tulburari afective de tip maniacal
care se instaleaza in perioada pubertatii si se
caracterizeaza mai ales prin simptome
caracteristice varstei: afectare, expresii
mimice patetice, tendinta la obraznicii
puerile, caricaturale iar pe de alta parte,
precocitate, inclinare spre preocuparile
inalte si abstracte.
Tulburarile de gandire, vorbire,
comportament si afectivitate sunt obisnuite;
gandirea este in mod obisnuit afectata,
tulburarile ajungand la dezorganizarea totala,
in continutul gandirii sunt prezente delire,
deseori cu continut hipocondriac, pe tema
masturbarii, menstruatiei; totodata, exista si
tulburari de tip halucinator la care pacientul
asista pasiv sau se amuza pe seama lor.
SUNT TIPICE PENTRU
HEBEFRENIE
-puerilismul,
-aspectul prostesc,
- stupiditatea,
-fenomene disociative ale gandirii,
- asociatiile de idei,
- jocuri de cuvinte,
-rasul nemotivat,
- regresiune afectiva,
- irascibilitate,
- euforie,
-stari depresiv-anxioase.
 Aceasta forma a schizofreniei se
caracterizeaza printr-o evolutie mai putin
favorabila cu tendinta spre dementiere
profunda cu tocire afectiva, comportament
nerod si incoerenta accentuata a gandirii.
SCHIZOFRENIA CATATONĂ
 In aceasta forma de schizofrenie predomina
simptomele psihomotorii de tip cataton, cu
imobilitate motorie, activitate motorie
excesiva, negativism extrem,
mutism, bizarerii ale miscarilor voluntare,
ecolalie si ecopraxie.
Ecolalie=repetarea cuvintelor
interlocutorului
Ecopraxie=reacţie patologică de imitare
automată a gesturilor si acţiunilor cuiva. 
 Mai frecvent debuteaza la virsta de 19-35 ani
 In perioada prodromala apare:
-astenie
-ipocondrie
-tendinta de autoizolare
-tristete
-saracire afectiva.
 Din aceasta forma a schizofreniei fac parte
doar cazurile care evolueaza pe fondul
constiintei clare si apare deobicei dupa o
perioada prodromala indelungata (cu
astenie, hipocondrie, tendinta la inchidere in
sine, depresie sau apatie si saracire
afectiva), boala incepe cel mai frecvent cu
agitatie psihomotorie dupa care urmeaza
nemijlocit stuporul catatonic.
(Simptomele catatonice dispar in timpul
somnului.) 
STUPOAREA
CATATONA
Se caracterizeaza printr-o inhibitie
motorie,cu o mimica catatona
semnificativa de masca inexspresiva
Sunt prezente fenomene de
catalepsie(flexibilitate ceroasa)-consta in
pastrarea timp indelungat a unei pozitii
anumite (miina
ridicata,simptomul”pernei de aer”)
SCHIZOFRENIA NEDIFERENŢIATĂ
 Acest tip include bolnavii care intrunesc
criteriile de diagnostic de schizofrenie, dar
nu si pentru formele catatonice, paranoide
sau dezorganizat.
Pare subtipul cel mai frecvent diagnosticat.
SCHIZOFRENIA REZIDUALA:
 In acest grup sunt inclusi pacientii care au
intrunit candva criteriile de schizofrenie dar
in prezent nu mai au simptome caracteristice
de boala, nu exista elemente psihotice
proeminente (delirul daca exista, este
incapsulat).
 Daca sunt prezente halucinatii si idei
delirante, ele nu sunt acompaniate de
un afect puternic.
Evolutia poate fi limitata in timp.
 La unii bolnavi apar stari hipocondrice(se
pling ca sunt foarte bolnavi si nu pot fi
tratati).
 Periodic apar reactii afective cu frica
nemotivata siaccese de isterie
 Se pot dezvolta stari
obsesive:fobii,idei,actiuni.
FORMELE DE SCHIZOFRENIE
NEINCLUSE IN CLASIFICAREA DSM:
 Schizofrenia simpla
 Tipul schizoafectiv
 Schizofrenia grefata
 Schizofrenia tardiva
SCHIZOFRENIA SIMPLA

 poate fi evidentiata la cazurile in care se

produce pe nesimtite o saracire a intregii vieti
psihice. Se caracterizeaza prin comportament
ciudat, bizar care debuteaza insidios, prin
incapacitatea de a face fata cerintelor sociale,
un fel de “scleroza” a vietii afective si sociale.
Astfel, comportamentul social devine din ce in ce
mai precar, scopurile atinse in viata sunt din ce
in ce mai modeste ca apoi nici macar acestea sa
nu mai poata fi atinse. Totodata, delirele si
halucinatiile lipsesc.
Evolutia este lenta, progresiva, spre deteriorarea
personalitatii.
TIPUL SCHIZOAFECTIV

 pacientii prezinta trasaturi pronuntate

maniacale sau depresive care evolueaza
concomitent cu simptomele de schizofrenie:
-delir fantastic,
-tulburari de constiinta de tip oneroid
-simptome catatonice si de automatism
psihic.
SCHIZOFRENIA GREFATA

  tipul de schizofrenie care apare pe fondul unei

dezvoltari deficitare intelectuale (oligofrenie). (in
schizofrenie inteligenta nu este afectata)
-Este vorba despre tablori clinice sarace, uneori
se noteaza halucinatii primitive sau idei
hipocondriace stereotipe:(idei
hipocondriace=confera bolnavilor convingerea ca
sunt amenintati de o boala foarte grea,
incurabila, cu sfarsit letal, fapt pentru care
amplifica si interpreteaza nemasurat tulburari
efemere si neesentiale ale diferitelor organe. Se
autoanalizeaza si se documenteaza necontenit in
legatura cu presupusa afectiune).
SCHIZOFRENIA TARDIVA

  este forma ce apare dupa varsta de 40 ani,

de cele mai multe ori nu se deosebeste de
celalalte tipuri de schizofrenie insa s-a
observat ca aceasta duce mai rar la un final
grav si se termina adesea cu un defect usor
sau chiar o vindecare sociala.
EXISTA PATRU TIPURI DE REMISIUNI,
IMBINAND CRITERIUL CLINIC CU CEL AL
REINSERTIEI SOCIO-PROFESIONALE:
 tipul A - remisiunea permite reinsertia bolnavului in
familie, societate si profesie; este echivalenta cu
vindecarea;
 tipul B - remisiunea permite reinsertia pacientului
in familie si societate, reincadrarea in munca se
face la un nivel inferior celui anterior;
 tipul C - remisiunea permite reintegrarea in familie,
care se insarcineaza cu supravegherea si ingrijirea
pacientului; ergoterapia este accesibila;
 tipul D - remisiunea consta in stabilirea
simptomelor, fara posibilitatea de reinsertie in
familie si societate; este accesibila terapia
ocupationala.
SCHIZOFRENIA LA
COPIL
 Conform DSM-IV-TR, schizofrenia
diagnosticata la copil si adolescent are
aceeasi definitie ca si la adult.
 Se caracterizeaza prin prezenta
simptomatologiei pozitive si negative la care
se asociaza o deteriorare importanta a
functionarii sociale .
IN FUNCTIE DE MOMENTUL DEBUTULUI, SE
UTILIZEAZA URMATOAREA TERMINOLOGIE:
 Schizofrenia cu debut precoce - SDP („Early
onset schizofrenia”) - inainte de 18 ani.
 Schizofrenia cu debut foarte precoce - SDFP
(„Very early onset schizofrenia”) - inainte de
13 ani.
Sau:
-Autism infantil precoce
-Schizofrenie infantila propriu-zisa
-Schizofrenia in perioada pubertatii si
adolescentei
PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV DE
SCHIZOFRENIE, CONFORM DSM IV SUNT
NECESARE:
 A. simptome psihotice :caracteristice - pe o
perioada de cel putin o luna trebuie sa fie
prezente: halucinatii, stari delirante, vorbire
dezorganizata, comportament bizar sau
catatonic si / sau simptome negative;
 B. disfunctie sociala/ocupationala - pe o
perioada de timp semnificativa, de la debutul
bolii este afectata activitatea scolara, cu
insuficienta capacitate de achizitionare a
cunostintelor adecvate vârstei. Relatiile cu
ceilalti copii pot fi modificate.
 C. durata tulburarii - trebuie sa fie prezenta pe o perioada de
cel putin 6 luni. Aceasta include faza activa, de simptome
pozitive si/sau negative - cu sau fara faza prodromala - si cea
reziduala.
-Faza prodromala este cea relatata de familie si care uneori
nu este destul de grava pentru a atrage atentia acesteia.
Modificarile comportamentale si afective, firesti la pubertate
sau adolescenta, care, uneori, par chiar explicate de
evenimentele de viata ale copilului, pot trece neobservate de
familie. În aceasta faza prodromala copiii pot prezenta
comportament bizar, uneori dezinhibat, cu un grad crescut de
agitatie psihomotrie sau afectivitate inadecvata, gândire
dezorganizata (manifestari de tip tangentialitate si
circumstantialitate), credinte sau perceptii bizare - uneori
adolescentul adera chiar la grupari de orientare si conceptii
diferite de cele ale familiei din care face parte.
 D. excluderea tulburarilor schizo-
afective  si de dispozitie este un criteriu
important mentionat de DSM IV - dar acest
diagnostic diferential este dificil de facut la
copil si adolescent. Primul episod psihotic
prezinta de multe ori o mixtura de
simptomatologie halucinatorie, deliranta si
exaltare afectiva, care împiedica formularea
diagnosticului. Acest criteriu va fi evaluat
sistematic pentru ca, în timp, se va putea
face diferentierea celor doua tulburari.
  E. criteriul de excludere a abuzului de
substante  sau altor boli medicale - este
important la copil si adolescent, fiind deja
stiut ca în aceasta perioada încep primele
experiente de folosire a drogurilor. Unii
dintre pacienti sunt la prima utilizare, iar
efectele pot fi uneori exagerate.
CRITERII ICD -10 ENUMERAM :
 -ecoul gandirii sau furtul gandirii
 -idei delirante de control , influenta ,actiuni sau sentimente specifice ,
perceptie deliranta
 -halucinatii auditive facand un comentariu continuu despre
comportamentul subiectului, sau discutand intre ele
 -idei delirante persistente care sunt cultural inadecvate si complet
imposibile
 -halucinatii persistente de orice tip care sunt insotite de idei delirante
si care apar zilnic timp de mai multe zile sau luni succesiv
 -intreruperi sau alterari prin interpolare in cursul gandirii din care
rezulta incoerenta vorbire irelevanta sau neologisme
 -comportament catatonic
 -simptome negative cum ar fi :apatie marcata, saracie a vorbirii ,racire
sau incongruenta raspunsurilor emotionale
 -o modificare semnificativa si intensa in calitatea globala a unor
aspecte ale comportamentului  ce se manifesta prin lipsa de interes ,
de finalitate , atitudine de tip auto-repliere si retragere sociala
FORME CLINICE
 Simpla
 Catatona
 Hebefrena
 Paranoida
 Paranoid depresiva
 Ipohondrica
 Nevrotica
DEBUTUL MALADIEI 
  Este insidios. Se descrie o faza negativa in care
se evidentiaza semnele unei scaderi a fondului
emotional, cu ingustarea intereselor, diminuarea
activitatii de joc, in special cea care priveste
jocul cu ceilalti copii. Cu timpul, jocul capata
un caracter autist, copilul se joaca singur, cu
parteneri absenti sau imaginari, cu subiecte
luate din carti si nu din viata lui sau din mediul
inconjurator, cu tendinta de a insufleti obiectele
si de a face din ele parteneri de joc, schimband
regulile jocului. Contactele sociale se saracesc
copii se retrag si se inchid in sine.  
 La alti copii jocul este total inlocuit cu alte
preocupari nepotrivite pentru varsta lor
(livresti sau printr-o atitudine contemplativa
sau reflexiva si nu afectiva).
SCHIZOFRENIA LA SUGARI
 Copilul suge lenes,
 Nu fixeaza privirea asupra mamei,nu o
urmareste cu privirea,
 Copilul nu zimbeste
 Cu virsta(la 4-5 luni)-apare lipsa totala de
atentie fata de mediul inconjurator,
 Gesturile ,comunicarea-dispar
 Dereglari ale functiei
neuromotorii:hiperexitabilitatea fata de
diversi excitanti ,dar nu reactioneaza la
stimuli verbali.
SCHIZOFRENIA LA PRESCOLARI:
 Apare “autismul infantil precoce”:atitudine de izolare
cu o indiferenta totala fata de persoanele din jur
 Intirzierea vorbirii:cu un caracter reproductiv –
imitativ(ecolalii,stereotipii)
 Emotii inadecvate:plins nemotivat,ris spontan,tendinta
de a se juca cu unele si aceleasi jucarii,de a desena
acelasi chip sau obiect
 Dispozitia variaza:prevaleaza tristetea asociata cu
diferite fobii
 Actiuni obsesive:ticuri,sarituri caricaturale
 Copilul nu participa la jocurile colective,pentru el
jocul avind un caracter stereotip,monoton
 Cu timpul se dezvolta rapid un retard mintal sever.
SCHIZOFRENIA LA SCOLARI

 Debutul are o faza lunga de schimbari

vegetative(insomnie,astenie,pierderea apetitului)
 Scade fondul emotional:reducerea interesului de
joc,schimbarea atasamentului fata de parinti,de cei din jur
 Se aprofundeaza singuratatea:copii se inchid in sine,devin
lenesi,apatici
 Periodic apar izbucniri emotionaleinadecvate si schimbari
de comportament
 Apar fobii(frica de intuneric,fosnetul
frunzelor,ploaie,persoane straine)
 Apare manierismul,diferite ritualuri.
 Se poate instalaun sindrompsihopatiform cu:simptome
obsesive,fantezii patologiceautiste cu un comportament
antisocial brutal.
SCHIZOFRENIA IN PERIOADA
PUBERTATII SI A ADOLESCENTULUI
 Debuteaza cu:scaderea potentialului
energetic,schimbarea fonului
emotional,scaderea intereselor scolare si
sociale
 Autismul creste in intensitate:copii se inchid
in sine,se retrag din mediul
inconjurator,pierd interesul fata de scoala.
VARIANTELE DE DEBUT:
 Debut insidios nervos  Debut insidios psihopatic
-cefalee,nervozitate, -Tulburari de personalitate
si de comportament
insomnii
-irascibilitate si
-simptome ipohondrice agresivitate
-idei dismorfofobice -dispozitie deliranta cu idei
Are mai multe forme: delirante de relatie
-asteno-cenestopatic -mentism
-ginduri straine
-asteno-depresiv
-dereglari psihosenzoriale
-obsesivo-fobic
 PRONOSTICUL:
 Negativ:  Positiv:
- debut la varsta tanara -sexulfeminin,
prin simptome -personalitate premorbida
predominant negative si fara trasaturi schizoide
trenante, -simptome de tip florid,
-evidentiere unor -debut acut,
antecedente personale -varsta mare a debutului,
pozitive in privinta -perturbarea afectiva
bolilor psihice asociata,
-existenta schizofreniei in - tratament imediat si
familie  adecvat.