TERMOTERAPIA

CU OZOCHERITA
SI PARAFINA
REALIZAT DE: BEJAN MARIANA GR 40
COORDONAT DE: BULGAC LILIANA
TERMOTERAPIA CU PARAFINA
METODĂ DE TRATAMENT CARE UTILIZEAZĂ
CĂLDURA DE CONTACT PENTRU CREȘTEREA
TEMPERATURII ANUMITOR PORȚIUNI ALE
CORPULUI. SE FOLOSEȘTE PARAFINA (SUB
FORMĂ DE ÎMPACHETĂRI CALDE SAU BĂI
DE PARAFINĂ) PENTRU ÎNCĂLZIREA
ANUMITOR SEGMENTE ALE CORPULUI.
• Aplicaţia cu parafină

• Ea se intrebuinteaza sub forma de masti, comprese, pansamente, care se aplica pe

pielea fetei, a gatului, capului si corpului. Parafina nu este toxica, dar in cazuri izolate,
ea poate provoca iritatii ale pielii, daca in continut se strecoara unele impuritati; nu
intra in reactie cu acizii si bazele.
• Parafina se deosebeste prin capacitatea de a-si diminua volumul prin racire, de a
deveni elastica si de a exercita o usoara compresie asupra tesuturilor supuse actiunii
sale.
• De obicei, parafina este parte componenta a unor terapii complexe, dar in multe
cazuri, ea poate constitui si o metoda terapeutica de sine statatoare. Parafinoterapia
este destul de intens folosita si in alte conditii decat cele oferite de statiunile
balneare.
• Efectul terapeutic al parafinei rezulta din actiunea celor doi
factori, respectiv termic si mecanic. in timp ce se aplica pe
piele, parafina topita se raceste, formand o pelicula, a carei
temperatura scade repede pana la temperatura aerului. intre
piele si pelicula se formeaza un strat subtire de gaz. Acesta,
impreuna cu pelicula, protejeaza pielea de actiunea
temperaturii ridicate a straturilor de parafina superioare. in
timp ce se raceste, parafina emana caldura, ceea ce face ca
temperatura de sub ea sa ramana constanta de-a lungul
intregii proceduri.
• Pe masura ce se raceste, parafina isi diminueaza volumul cu aproximativ 10%, ceea
ce determina actiunea sa compresi asupra tesuturilor. Aceasta se manifesta in mod
deosebit, in aplicatiile circulare pe membre, iar presarea tesuturilor se intensifica
prin cresterea volumului partii incalzite a acestora. Astfel, caldura se difuzeaza mai
adanc in tesuturi, spatiul celor periferice se diminueaza, iar circulatia singeiui prin
ele se accelereaza.
• Procedurile din cadrul terapiei cu parafina favorizeaza dilatarea capilarelor,
provocand inrosirea pielii. Totodata, la nivelul organelor si tesuturilor, se intensifica
meolismul local, se intensifica procesele meolice din organism si astfel se
accelereaza eliminarea toxineior. Toate acestea definesc actiunea antiinflamatoare
si stimulatoare a parafinei, in bolile cronice ale diverselor organe.In scop
terapeutic, se foloseste parafina medicinala alba, purificata, cu temperatura de
topire 42-46°C. Parafina se topeste in baie de apa, incalzindu-se pana la
temperatura de 65-I00°C.
• Indicatii privind parafinoterapia. Parafina topita se aplica pe portiunile de piele
afectate, cazuri in care, cu ajutorul caldurii,
• este favorizata resorbtia infiltratului profund sau acicatricei. Parafina se aplica pe
segmente limitate si numai in anumite afectiuni ale pielii: placi vechi de psoriazis,
forme hipercheratozice de lichen simplu, alopecie in cuiburi, placi infiltrate
limitate de neurodermita si eczema cronica, forme limitate de sclerodermie,
acnee, cosuri conglobate, puternic infiltrate etc. In cosmetica, parafinoterapia se
foloseste in cazuri de: barbie dubla, acnee, ten ofilit, pielea uscata, descuamata a
mainilor si picioarelor etc.
• Contraindicatii: procese inflamatoare acute, arsuri solare, leziuni ulterioare
epilarii, afectiuni purulente ale tenului, eczema, hipertricoza, rozacee, diverse
tumori, teleangiectazii exprimate, tuberculoza, boala hipertensi in stadiile 2 si 3.
• Efecte circulatorii - Creșterea temperaturii are ca
rezultat vasodilatația capilară, creșterea debitului
circulator asigurând o mai bună circulație a
sangelui în regiunea unde este aplicată. Odată cu
sângele, în zonă vin într-o proporție mai mare și
celule imunitare sau factori de creștere care
grăbesc vindecarea. Totodată, este activat
metabolismul local, cu efect trofic, care crește
activitatea enzimatică.
• Efect de creștere a elasticității - La o temperatură
între 40 și 450C, extensibilitatea colagenului din
tendoane, ligamente, capsule articulare sau
cicatrice crește, permițând exercițiile de întindere
necesare reducerii anumitor retracții. În același
timp, redoarea articulară este diminuată datorită
scăderii vâscozitații lichidului sinovial.
Efect decontracturant - Contracturile musculare sunt combătute, indiferent dacă au la
origine afecțiuni musculo-scheletice sau neurologice, prin ameliorarea funcționării
receptorilor din mușchii responsabili cu reglarea tonusului muscular.

Efect antialgic - Durerea este diminuată datorită reducerii contracturilor, datorită ameliorării
circulației sanguine, dar și prin acțiunea directă asupra mecanismelor de control ale durerii –
prin creșterea pragului de percepție a ei, prin inhibarea transmisiei și prin stimularea
secreției de endorfine. Datorită acestor efecte, căldura este folosită foarte eficient în
afecțiunile dureroase cronice. Însă în afecțiunile acute, amplifică fenomenele inflamatorii,
de aceea ar trebui evitată. De asemenea, caldura este de neprețuit pentru pregătirea
exercițiilor de mobilizare articulară sau de creștere a fortei musculare.
• Contraindicații:
- inflamații acute;
- tulburări circulatorii și limfatice (accentuează
edemul);
- insuficiență cardiorespiratorie,hipertensiune
arterială;
- tulburări de sensibilitate (risc de arsură);
- afecțiuni dermatologice;
- afecțiuni canceroase.
INDICATIILE APLICATIILOR DE CALDURA SUNT
URMATOARELE:

• Sindrom algic.
• Spasmul si contractura musculara.
• Mialgia tensionala.
• Producerea hiperemiei.
• Accelerarea proceselor metabolice.
• Resorbtia hematoamelor.
Bursita, tenosinovita.
• Fibrozita, fibromialgia.
• Tromboflebita superficiala.
• Inducerea vasodilatatiei pe cale reflexa.
• EFECTELE APLICATIILOR LOCALE DE CALDURA.
• Pornind de la reactia pielii si a circulatiei sanguine locale, cat si de la cea
generala, asupra organismului, efectele aplicatiilor locale de caldura sunt
urmatoarele:
Acumularea de « caldura » la nivelul pielii si a tesutului muscular
• Modificari circulatorii locale, la distanta si in profunzime.
• Scadrea inflamatiei.
• Efect analgezic.
• Stimularea procesului de termoreglare periferica.
• Vasodilatatie generalizata in teritoriul periferic.
• Termoterapia-Impachetare cu parafina
• ->Impachetarea cu parafina consta in aplicarea parafinei pe o anumita regiune a corpului.Este o procedura
de fizioterapie des intalnita si cu vechime in ceea ce priveste procesul de recuperare medicala.
• ->Inainte se utiliza parafina topita care se punea pe piele sau baile de parafina.Astazi,parafina este conservata
in niste pachete si tinuta la o anumita temperatura intr-o cuva cu apa foarte calda.Astfel,permite reutilizarea
ei fara a-i schimba forma si fara a intra in contact direct cu pielea pacientului,evitandu-se eventualele arsuri
locale.
• ->Actiunea parafinei se datoreaza factorului termic, ea determinand o incalzire uniforma a zonei unde este
aplicata de pana la 38-40°C si o crestere a circulatiei intensa a tesuturilor subcutanate. Parafina
inmagazineaza caldura si o cedeaza lent organismului, pe masura ce se raceste. Efectul local este cel de
stimulare, urmat de un raspuns de vasodilatatie periferica.
• ->Indicatiile aplicatiei de parafina sunt: afectiunile reumatismale degenerative si inflamatorii (poliartita
reumatoida, spondilita ankilozanta) si cele posttraumatice ale aparatului musculo-artro-kinetic, suferinte ale
sistemului nervos periferic, suferinte ale organelor interne (periviscerite, anexita cronica)
• In prezent, in terapia cu parafina se utilizeaza urmatoarele metode:
• 1. Stratificarea. Parafina topita, la temperatura de 55-65\"C, se aplica pe o anumita
suprafata a pielii, cu o pensula plata, in strat de 1-2 cm. Apoi, portiunea de corp
supusa actiunii parafinei se acopera cu o compresa de plastic sau hartie cerata si se
infasoara cu o patura sau haina speciala. Temperatura unei astfel de cataplasme este
de aproximativ 50°C.
• 2. Baia de parafina. Mai intai, se unge palma sau talpa cu parafina, la temperatura de
50-55DC, apoi se cufunda intr-u vas lemn sau un saculet de plastic plin cu parafina
topita, ltemperatura de 60-65°C.
• 3. Cataplasma. Dupa aplicarea pe piele a 1-2 straturi de parafina (cu grosimea de
maximum 0,5 cm), se pune o compresa de tifon formata din 8-l0 straturi, inmuiata in
parafina, la temperatura de 65-70\"C, usor stoarsa; compresa se acopera cu o folie
si apoi cu o patura.
• Procedurile incluse in terapia cu parafina au o durata de 30-60 de
minute si se efectueaza o data la doua zile sau zilnic. O cura include
12-20 proceduri care trebuie urmate de odihna, timp de 30-40 de
minute.
• Cand parafina se aplica pe o portiune mica a corpului (si mai ales
cand suprafata acesteia nu este uniforma), e de preferat metoda
stratificarii. Baia de parafina este comoda pentru maini si picioare.
Metoda cataplasmei si cea a tavii au o larga utilizare, indeosebi cand
parafina trebuie aplicata pe suprafete relativ uniforme, dar ale caror
dimensiuni pot fi diferite. In plus, metoda tavii este foarte simpla si
comod de realizat.
• Pentru a se evita arsura, portiunea din corp supusa actiunii parafinei trebuie sa fie perfect uscata.
Pentru ca parul sa nu se lipeasca de parafina in curs de racire, se depileaza, in prealabil, sau se
unge pielea cu selina.In tratamentul arsurilor, ranilor si ulceratiilor, se foloseste un amestec de
parafinasi ulei, compus din parafina sterilizata prin incalzire (75%) si untura de peste vitaminizata
(25%). incalzit pana la temperatura de 100°C, amestecul se pulverizeaza pe suprafata afectata,
astfel incat sa protejeze, cat de cat, si tesuturile sanatoase din jur.In timpul pulverizarii, amestecul
se raceste pana la 70-80\"C. Dupa ce se termina pulverizarea pe portiunea de corp care necesita
tratament, deasupra stratului fin, format de parafina, se pune o compresa de tifon sterilizata,
constand din mai multe straturi, inmuiata in amestec de parafina si ulei, se fixeaza cu un bandaj si
se lasa astfel, cate zile. Exercitand o actiune termica, dar si una compresi, procedura ajuta la
cicatrizarea mai rapida a unei rani. Parafina se poate utiliza de mai multe ori, dar cu conditia sa fie,
in prealabil, sterilizata. Pentru aceasta, ea se incalzeste pana la temperatura de 120°C, la care se
mentine 10-l5 minute. Pentru refacerea proprietatilor plastice ale parafinei, de fiecare data, ea
trebuie completata cu 10-l5% parafina proaspata.
OZOCHERITA
• Aplicatii cu ozocherita
• Este una din terapiile la cald in care, ca agent termic, se foloseste ozocherita, un
mineral natural, de origine petroliera, supus unei prelucrari speciale
• Ozocherita (sau ceara muntilor) este un mineral natural de origine petroliera, se
prezinta sub forma unei mase ceroase, de culoare maro inchis sau negru, si contine
aproximativ 85% bioxid de carbon, circa 14% oxigen, parafina, uleiuri minerale si
alte substante. Ozocherita este solubila in benzina, terebentina, cherosen si se
combina cu uleiuri vegetale, minerale si parafina, are mare capacitate calorica si
conductibilitate termica redusa. in apa si spirt este, practic, insolubila. Datorita
conductibilitatii termice mai reduse si capacitatii calorice ridicate (capacitatea de
mentinere a caldurii este de aproape doua ori mai mare decat a parafinei),
ozocherita este mai eficienta decat nisipul si parafina.
• Actionand asupra ozocheritei cu acid sulfuric fierbinte, se obtine cerezina completa, care
formeaza o pelicula foarte fina la suprafata dirselor obiecte, inclusiv a pielii. Aceasta componenta
patrunde bine in inlisurile cutanate, ceea ce permite folosirea sa ca baza in prepararea alifiilor si a
dirselor creme de parfumerie.
• Avand o inalta capacitate calorica, o minima conductibilitate termica si cedand lent caldura,
ozocherita se foloseste ca agent termic, in tratarea dirselor afectiuni.In practica medicala, se
utilizeaza ozocherita deshidratata standard, obtinuta din minereu, prin evaporarea apei, sau prin
extractie, cu ajutorul unor solventi organici.In afara de actiunea termica, ozocherita mai are
actiune mecanica si chimica. Substantele biologic active existente in ea exercita o actiune
desensibilizatoare, antialergica si antiinflamatoare.
• Transferul conntional de caldura se manifesta slab in cazul ozocheritei, fapt pentru care, atunci
cand ea se aplica pe piele, se formeaza repede un strat cu temperatura apropiata de a acesteia,
iar transmiterea caldurii in organism, dinspre straturile superioare ale dermei, se face foarte lent.
Acest fapt ofera posibilitatea folosirii ozocheritei in scop terapeutic la o temperatura destul de
ridicata (60-70\"C), fara teama de a provoca arsuri.
ACTIUNEA MECANICA A OZOCHERITEI ESTE DETERMINATA
DE CAPACITATEA EI DE A-SI REDUCE VOLUMUL CU 10-12%
IN TIMPUL RACIRII, FENOMEN INSOTIT DE O USOARA
COMPRESIUNE ASUPRA TESUTURILOR, CEEA CE
CONTRIBUIE LA PATRUNDEREA MAI PROFUNDA A
CALDURII IN ORGANISM. ACTIUNEA COMPRESOARE A
OZOCHERITEI SE MANIFESTA CEL MAI BINE IN TIMPUL
APLICARII CIRCULARE, CAND PORTIUNEA RESPECTIVA A
CORPULUI ESTE PRINSA DIN TOATE PARTILE, DE EXEMPLU,
PE MEMBRE. ASTFEL, SE DIMINUEAZA EDEMELE TISULARE,
DATORITA ACTIUNII TERMICE, CARE AMELIOREAZA
ELIMINAREA LICHIDULUI DIN TESUTURI SI A LIMFEI.
• Ozocherita se foloseste in tratarea dermatozelor insotite de infiltrare, lichefiere si
hipercheratoza. Introducerea pe scara larga a aplicatiilor cu ozocherita pentru
tratarea pielii se datoreaza bunului efect curativ al acesteia, costului redus al
tratamentului si modului simplu de administrare. Ozocherita este utilizata in statiuni
balneare, alaturi de alti factori locali. Transportarea cu usurinta in orice oras sau
localitate permite recomandarea ozocheritei atat adultilor, cat si copiilor.
• Folosirea ozocheritei este contraindicata in stadii acute si subacute ale
dermatozelor, in caz de aparitie a noi formatiuni maligne, afectiuni ale sangelui si
dereglari decompensate a!e activitatii sistemului cardiovascular.
• Tehnica desfasurarii procedurilor. Se incalzeste ozocherita pana la temperatura
necesara, in dispoziti electrice pentru parafina sau in baie de abur. Sterilizarea
ozocheritei care urmeaza a fi folosita se face in baia de abur, incalzita la 100°C, timp
de 10-l5 minute. in caz ca aceeasi ozocherita se foloseste de mai multe ori, la cea
initiala se adauga 25% mineral proaspat (care nu a mai fost intrebuintat).