INFECTII CUTANATE FUNGICE

• Fungii:

• sunt organisme eucariote, heterotrofe.

• Dezvoltarea lor este favorizata de prezenta unui mediu aerob, umed, cu pH neutru si
temperatura de 20-37 grade.

• Cresterea lor este inhibata de uscaciune si lumina.

• Pot fi: - unicelulari (levuri) sau

- - pluricelulari (dermatofiti). Celulele lor sunt legate intre ele si alcatuiesc structuri
filamentoase= hife. Totalitatea hifelor= miceliu (thal).

• Se pot reproduce:- sexuat (fuziunea a doi gameti urmata de diviziune meiotica),

- - asexuat (prin dezintegrarea hifelor-clamidospori, artrospori- sau prin
mitoze succesive in structuri specializate),
- - prin inmugurire (din celula-mama rezulta doua celule-fiice identice).

DERMATOFITII
• DEFINITIE: dermatomicoze produse de un grup de fungi caracterizat prin patogenitate la
om si animal si keratinofilie (capacitate de a utiliza keratina ca sursa de hrana).

• Cuprinde 3 genuri: - Trichophyton

- - Epidermophyton
- - Microsporum.

• Dupa gazda de electie pot fi:

• ANTROPOFILI: T. rubrum, T. mentagrophytes (var. interdigitale), T. schoenleinii, T.

tonsurans, T. violaceum, T. audouinii, E. floccosum.

• ZOOFILI: T. equinum, T. mentagrophytes (var. mentagrophytes), T. verrucosum, M.

canis.

• GEOFILI: M. gypseum, M. nanum.

1
• Cei care apartin ultimelor 2 grupe produc la om leziuni cu caracter inflamator mai
pronuntat.

• Toate infectiile cutanate cu dermatofiti= tinea.

• FACTORI GENERALI CE FACILITEAZA INFECTIA CU DERMATOFITI:

• Atopia (s-a descris sindromul dermatofitoza cronica-atopie),

• Corticoterapie topica/sistemica,

• Ihtioza,

• Imunodepresia,

• Boli vasculare periferice,

• Endocrinopatii (boala Cushing, DZ),

• Boli de colagen.

• FACTORI CUTANATI LOCALI CE FAVORIZEAZA INFECTIA MICOTICA:

• Transpiratia,

• Ocluzia,

• Expunere profesionala,

• Localizare geografica,

• Umiditate crescuta.

• MIJLOACE NATURALE DE PROTECTIE IMPOTRIVA DERMATOFITILOR:

• Reinnoirea continua a stratului cornos.

• Factorii de crestere eliberati de limfocite, care accentueaza turnover-ul epidermic.

• Substante antifungice (sfingozina continuta in sebum si proteinele fungicide de la nivelul

epidermului).

• Factorul inhibitor seric, reprezentat de transferina serica naturala (impiedica prin

mecansim competitiv cresterea fungica).

2
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR

• EXAMINAREA LA MICROSCOPUL OPTIC se poate face pe doua tipuri de preparate:

• Preparat proaspat: se recolteaza scuame din periferia leziunilor, peri parazitati sau
fragmente de unghii afectate; sunt examinate la MO dupa tratare cu KOH 20%, care are
rolul de a disocia keratina si de a permite vizualizarea filamentelor miceliene si a
sporilor.

• Preparat colorat: dupa tratare cu KOH, lama se coloreaza cu cerneala Parker (permite o
mai buna vizualizare a hifelor si sporilor).

• CULTURA PE MEDIUL SABOURAUD ofera info exacte despre specia implicata. Durata
lunga de cultivare: 2-4 sapt pt dermatofiti; 1 sapt pt candida.

• EXAMENUL LA LAMPA WOOD: emite UVA de 365nm; fungii produc fluorescenta a caror
culoare difera in functie de specie (de regula, verzuie. !!Rosu coral=eritrasma). Metoda
utila pentru screening.

TRATAMENT

• Se poate face TOPIC sau SISTEMIC.

• Tratamentul sistemic este recomandat in urmatoarele circumstante:

• - localizari unghiale si in pielea paroasa a scalpului.

• - leziuni inflamatorii.

• - leziuni care afecteaza o suprafata cutanata importanta.

• Durata tratamentului depinde de forma clinica, in general 4 sapt pt dermatofitiile pielii

glabre si pilomicoze si de 6 luni pt micoza unghiilor. Vindecari mai rapide se obtin cu
terbinafina si itraconazol (200mg de 2ori/zi, 7 zile/luna; 2 luni pt onicomicoza maini si si
3 luni pt onicomicoza picioare).

• Tratamentul topic se aplica 1-2 ori/zi, timp de 4-8 sapt sau cel putin inca 1 sapt dupa
disparitia leziunilor, depasind cu 3 cm marginea leziunii.

3
 CLASIFICAREA ANTIFUNGICELOR

• POLIENE:

• Nistatin

• Natamicina (PIMAFUCIN ovule 100mg, crema 2%)

• Amfotericina B.

• IMIDAZOLI:

• Clotrimazol (CLOTRIMAZOL; CANESTEN crema 1%; CANESTEN GYN cpr. vaginale;

DERMATIN sol sau pulbere 1%).

• Bifonazol (BIAZOL crema 1%; CANESPOR crema/sol 1%; CANESPOR-ONICHOSET ung 1%+
uree 40%).

• Miconazol (GYNOZOL cpr vaginale 200/400mg; MEDACTER crema cutanata 2%, crema
vaginala 2%; MICONAL ECOBI crema vaginala 2%, ovule 50mg, sol vaginala 0,2%;
MICONAZOL NITRAT crema 2%).

• Ketoconazol (NIZORAL sampon/crema; KEFUNGIN crema/ovule). !!!! Ketoconazol cpr. a

fost retras de e piata !!!!

• Econazol (ECONAZOL ROMINKO ovule)

• Izoconazol (IZOCONAZOL ovule, TRAVOGEN crema).

• Fenticonazol (LOMEXIN cps vaginale/crema vaginala 2%/ crema cut 2%).

• TRIAZOLI:

• Itraconzol (ITRACONAZOL cps 100mg, MICOGAL cps 100mg, OMICRAL cps 100mg,
ORUNGAL cps 100mg, SPORILIN cps 100mg). Necesita pH acid gastric pt dizolvarea
capsulelor. !!!! Creste nivelurile de digoxina si ciclosporina !!!. S administreaza in puls
terapie. Un puls reprezinta administrarea a 400mg/zi (2 capsule dimineata, 2 capsule
seara), timp de 7 zile. La copii doza este de 5 mg/kg/zi. REACTII ADVERSE: greata, diaree,
dureri abdominle, flaulenta, atingeri hepatice, prurit, urticarie, cefalee. Nu se
administreaza la cei cu disfunctie ventriculara si este necesara prudentain cazul
administrarii de inhibitori calcici. CONTRAINDICATA ASOCIEREA CU: astemizol,
terfenadina, simvastatina, ebastine, tacrolimus. Eficienta medicamentului scade pe
teren diabetic, arteriopat si sdr post-trombotic. Nu se administreaza la gravide.

4
• Fluconazol (FLUCONAZOL cps/sol perf/cpr filmate; DIFLAZON sol perf/cps 50, 100,
150mg; DIFLUCAN cps 50, 150mg/sol perf; FLUCORIC cps 50, 100, 150mg; FLUCOVIM
cps 50, 100, 150mg; FUNGOLON cps 50, 100mg; MYCOMAX cps 150mg/sol perf;
MYCOSYST cps 150mg). Hidrosolubil; doza a copii: 3mg/kg/sapt. Nu se administreaza la
gravide.

• ALILAMINE:

• Naftifin (EXODERIL crema/sol cut; NAFTIFINA crema).

• Terbinafina (EXIFINE cpr 125,250mg; FUNGISIL crema 1%; LAMISIL cpr

250mg/crema/gel/spray; TAFICEN crema; TERBINAFINA crema/cpr; TERBISIL
crema/cpr.). Cel mai eficient antidermatofitic, mai putin eficient in alte forme de micoza.
DOZE: copii 10-20kg: 62,5g/zi; copii 20-40kg: 125mg/zi; copii de peste 40kg: 250mg/zi.
REACTII ADV: eruptii cut, toxidermii buloase, erupte psoriaziforma. Creste enzimele
hepatice in sapt 4-6 de tratament, produce neutropenie si trombocitopenie. Cimetidina,
teofilina si cofeina cresc concentratiile serice ale antimicoticului (!!! La excesul de
cafea!!!).

• MORFOLINE:
• Amorolfina (LOCERYL lac pt unghii).

• DIVERSE:

• Griseofulvina: cpr 250, 500mg. Actiune fungistatica doar pe dermatofiti; mai putin
activa decat triazolii (itraconazol, fluconazol).Nu este activ pe levuri. Tratamentul de
referinta in tinea capiis. Reactii adverse: cefalee, greata/varsaturi,fotosensibilitate. Se
administreaza cu alimente bogate in grasimi pt a facilita absorbtia. !!!! Se recomanda
dozarea HLG si transaminazelor daca tratamentul dureaza mai mult de 3 luni. Nu se
admiistreaza la gravide; se poate administra femeilor care alapteaza (nu trece in laptele
matern).

• Flucitozina.

• Ciclopiroxolamina (DAFNEGIN crema vaginala si ovule; KITONAIL lac de unghii,

BATRAFEN lac pt unghii).

5
 DERMATOCORTICOIZI + ANTIMICOTICE +/_ ANTIBIOTICE
• PIMAFUCORT (hidrocortizon+ natamicina+ neomicina)- IND: dermatoze prezentand
simptome de infectie bacteriana si/sau fungica.

• NIDOFLOR (nistatin+ neomicina+ triamcinolon acetonid)- IND: intertrigo de natura

microbiana, candidozica sau mixta, perionichii si dermatite alergice de contact
microbiene sau candidozice.

• TRIDERM (betametazona +clotrimazol+gentamicina)- IND: dermatoze complicate cu

infectii secundare bacteriana si/sau fungica.

TRAVOCORT

DERMATOFITII- forme clinice

• DERMATOFITII ALE PIELII GLABRE:

• Tinea corporis (herpes circinat)

• Tinea cruris (eczema marginata)

• Tinea faciei

• Tinea manuum

• Tinea pedis.

• PILOMICOZE:
• Tinea capitis – forma uscata (microsporia, tricofitia, favusul).
- - forma supurata (kerion celsi).

• Tinea barbae (sicozis micotic).

• ONICOMIOZE (tinea unghium).

6
 TINEA CORPORIS
• = HERPES CIRCINAT.

• DEFINITIE: dermatofitie a pielii glabre de pe trunchi, membre si fata dorsala a mainilor.

• Se intalneste la ambele sexe si la toate varstele.

• ETIOLOGIE: T. rubrum, T. T. violaceum, M. canis, T. verrucosum.

• PATOGENIE: in2/3 din cazuri sursa de contaminare o constituie animalele (pisici,

soareci, caini, bovine). Poate fi vorba si de autoinoculare de la un focar micotic deja
existent (unghii, scalp) sa de pe sol (mai rar). Parazitarea se produce prin depunerea de
artrospori sau hife pe pielea individului susceptibil.

• INCUBATIE: 1-3 sapt.

• EVOLUTIE: leziunile sunt persistete si evoluaza cronic, dar este psibila si vindecarea lor
spontana.

• CLINIC:

• LEZIUNEA CARATERISTICA: leziuni inelare cu centrul palid si periferia activa, mai

eritematoasa decat centrul, usor elevata si bogata I dermatofiti. Leziunile se extind
centrifug si pot confluain placi cu contur policiclic.

• Imbraca 2 forme clinice:

• Forma uscata:70% din cazuri, aspect descris mai sus.

• Forma inflamatorie sau veziculoasa: vezicule si/sau pustule la nivelul zonelor afectate.

• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

• Dermatita alergica de contact;

• Dermatita atpica;

• Lupus eritematos subacut;

• Dermatita seboreica (este simetrica si asociata cu fenomene de seboree a scalpului);

• Psoriazis;

• Lichen simplex;

7
• Eczema numulara;

• Pitiriazis rozat (debut brusc cu multiple leziuni);

• Candidoza;

• Pitiriazis versicolor;

• Mycosis fungoides;

• Dermatita herpetiforma Duhring-Brock;

• Sifilide circinate;

• Boala Bowen.

• TRATAMENT SISTEMIC:

• DE ELECTIE: TERBINAFINA (Fungisil, Lamisil, Terbisil) 250 mg/zi, 4 sapt.

• ALTERNATIV:

• ITRACONAZOL (Orungal) 200mg/zi, 2 sapt.

• FLUCONAZOL (Diflucan, Flucovim, Fungolon) 150 mg/sapt, 4 sapt.

• GRISEOFULVINA 250mg de 2ori/zi sau 500mg/zi, 4 sapt.

• TRATAMENT TOPIC.

TINEA IMBRICATA (TOKELAU)

• Forma speciala de tinea corporis, produsa de un dermatofit antropofil intalnit in Asia de
sud-est si America de Sud, numit T. conentricum.

• Debuteaza cu o leziune scuamoasa bruna care evolueaza excentric si involueaza central,

generand o succesiune de cercuri concentrice.

• Este intens puriginoasa si poate conduce la lichenificare.

8
 TINEA CRURIS
• = ECZEMA MARGINTUM, HEBRA, TINEA INGHINALIS.

• DEFINITIE:infectia dermatofitica a regiunii inghinale.

• ETIOLOGIE: T. rubrum, E. floccosum, rar T.mentagrophytes interdigitale, T. verrucosum.

• PATOGENIE: contaminarea este favorizata de umiditatea ridicata din regiunea inghinala.

Infectarea se produce prin autoinoculare de la un alt focar micotic (!picior!),
heteroinoculare (folosirea comuna a unor obiecte de uz personal), rar prin contact
sexual. Afecteaza mai frecvent barbatii.

• “Always put your socks on before your underwear” (!!!! VERIFICA MEREU
PICIOARELE !!!).

• CLINIC: placi eritematoase cu contur policiclic, bine delimitate, cu marginile

supradenivelate, care au tendinta la extindere spre regiunea lombo-sacrata, organele
genitale externe, fese, abdomen inferior. Uneori pot aparea leziuni satelite. Umiditatea
crescuta face prezenta scuamelor inconstanta. La persoanele obeze macerarea conduce
la producerea de fisuri. Periferia leziunilor poate fi marcata de noduli inflamatori si
pustule.

• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

• Intertrigo candidozic;

• Intertrigo bacterian;

• Intertrigo simplu la obezi;

• Psoriazis inversat;

• Dermatita atopica;

• Dermatita de contact;

• Mycozis fungoides;

• Pemfigus benign Hayley-Hayley;

• Pemfgoid bulos;

• Eritrasma;

9
• Pitiriazis versicolor;

• Histiocitoza cu celule Langerans;

• Boala Darier;

• TRATAMENT:

• TRATAMENT SISTEMIC:

• DE ELECTIE: TERBINAFINA (Fungisil, Lamisil, Terbisil) 250 mg/zi, 4 sapt.

• ALTERNATIV:

• ITRACONAZOL (Orungal) 200mg/zi, 2 sapt.

• FLUCONAZOL (Diflucan, Flucovim, Fungolon) 150 mg/sapt, 4 sapt.

• GRISEOFULVINA 250mg de 2ori/zi sau 500mg/zi, 4 sapt.

• TRATAMENT TOPIC.

TINEA FACIEI
• DEFINITIE: dermatofitiile fetei.Nu include dermatofitiile ariilor paroase ale fetei la
barbati (mustata, barba).

• ETIOLOGIE: T. mentagrophytes, T. rubrum, M. canis.

• PATOGENIE: contaminarea se face prin hetero sau autoinoculare.

• CLINIC: placi circinate, cu margini supradenivelate, leziuni eritematoase maculare

cu/fara scuame sau leziuni papuloase. Leziunile se insotesc frecvent de prurit si senzatie
de arsura, simptome exacerbate de expunerea la soare.

• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: lupus eritematos discoid, eruptie polimorfa la lumina,

dermatita seboreica, psoriazis, dermatita de contact.

10
 TINEA MANUUM
• DEFINITIE: infectiile dermatofitice ale palmei. Leziunile fetei dorsale a mainii sunt incluse
in tinea corporis.

• ETIOLOGIE: T. rubrum, E. floccosum, T. mentagrophytes interdigitale. Rareori specii

zoofile sau geofile.

• PATOGENIE: Rezervorul dermatofitic este un animal parazitat sau o alta regiune

infectata a corpului (de regula piciorul). Infectia este favorizata de macrarea
tegumentelor si de o circulatie periferica deficitatara.

• CLINIC: Regiunile afectate: eminenta tenara, hipotenara si varful degetelor.

• Forme clinice:

• Forma hiperkeratozica

• Forma exudativa veziculo-buloasa

• Forma uscata cu descumare accentuata.

• AFECTAREA MAINII ESTE DE OBICEI UNILATERALA (mana dominanta+ ambele picioare).

• !!! VERIFICA PICIOARELE !!!

• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

• Eczema cronica a mainilor;

• Dermatita de contact iritativa;

• Psoriazis palmar;

• Sifilis secundar;

• Pitiriazis rubra pilaris.

• TRATAMENT:

• Raspunde greu la tratamentul topic.

• TERBINAFINA 250mg/zi, 14 zile.

• ITRACONAZOL 200mg/zi, 7 zile

• FLUCONAZOL 150-200 mg/zi, 2-4 sapt

11
 TINEA PEDIS
• DEFINITIE: dermatofitie a piciorului.

• ETIOLOGIE: T. Rubrum, T. interdigitale, E. floccosum in peste 90% din cazuri.

• PATOGENIE: cea mai frecventa dermatofitoza; mai frecventa la barbatii adulti decat la
copii. Grefarea dermatofitilor este favorizata de maceratia pielii spatiului interdigito-
plantar (incaltaminte neadecvata, sporturi acvatice), de prezenta tulburarilor circulatorii
si de expunerea directa la agentul cauzal (mersul descult).

• Cresterea simultana a florei bacteriene pare sa joace un rol important.

• CLINIC:

• Se descriu 3 forme clinice:

• Forma hiperkeratozica uscata: afecteaza de obicei intreaga planta. Tegumentele sunt

discret eritematoase si acoprite de scuame fine, argintii. Pruritul este intens. Leziunile se
pot extinde si pe fata dorsala a piciorului (“in mocasin”).

• Forma intertriginoasa: tegumentele spatiului interdigital sunt macerate, fisurate si se

descuameaza. Uneori leziunile se extind si pe fata plantara a degetelor. Pruritul este
constant prezent si este accentuat de caldura si de suprainfectia bacteriana.

• Forma dishidrozica: prezenta de veziculo-bule care in evolutie se rup si genereaza mici

leziuni inflamatorii,marginite de un guleras scuamos. ! Risc de suprainfectie bacteriana.

• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

• Eritrasma;

• Infectii bacteriene;

• Psoriazis vulgar/ pustulos;

• Dermatita de contact;

• Sindrom Reiter.

• TRATAMENT:

12
• DE ELECTIE:

• TERBINAFINA 250mg/zi, 4 sapt.

• ALTERNATIV:

• ITRACONAZOL 100mg/zi, 1 sapt.

• FLUCONAZOL 150mg/sapt, 4 sapt.

• GRISEOFULVINA 250mg de 2 ori/zi sau 500mg/zi 4-8 sapt.

PILOMICOZE

TINEA CAPITIS
• DEFINITIE: dermatofitie care afecteaza regiunea scalpului.

• ETIOLOGIE: T. tonsurans, M. audounii, T. violaceum.

• PATOGENIE: contaminarea firului de par se face prin sporii care se desprind de la

indivizii parazitati. Inocularea este favorizata de microtraumatisme. Incubatia este de
aproximativ 3 sapt. Firul de par poate fi parazitat:

• a). Ectotrix- sporii sunt dispusi in manson in jurul tijei (microsporie).

• b). Endotrix- sporii se formeaza in interiorul tijei (tricofitie).

• Microsporia si tricofitia sunt numite si tinea tondanta.

• TRATAMENT:

• DE ELECTIE: GRISEOFULVINA 250mg de 2ori/zi sau 500 mg/zi, 4-8 sapt.

• ALTERNATIV: TERBINAFINA 250mg/zi , 4 sapt.

• ITRACONAZOL 100mg/zi, 6 sapt.

• Pilomicoze inflamatorii – epilarea mecanica a perilor parazitati.

• CLINIC: tinea capitis are umatoarele variante clinico-etiologice:

13
• MICROSPORIA: este produsa de M. audounii, M. canis si M. gypseum. Afecteaza de
obicei copiii de varsta scolara (5-15 ani), fiind foarte contagioasa. Este de 4 ori mai
frecventa la baieti. Chiar netratata se vindeca la pubertate, probabil datorita modificarii
compozitiei sebumului (creste cantitatea de acizi grasi liberi care au rol antibacterian si
antifungic). CLINIC: placi alopecice rotunde, bine delimitate, mari (aprox 6 cm), cu
suprafata scuamoasa si fenomeme inflamatorii variabile ca intensitate. Perii parazitati
sunt cenusii, fara luciu si se rup usor la cativa mm de la emergenta. La exam cu lampa
Wood prezinta o fluorescenta verzuie. Exam MO- contaminare ectotrix. DIAGNOSTIC
DIFERENTIAL: tricofitie, favus, pelada, psoriazis al scalpului.

• TRICOFITIA:este produsa de T. violaceum, T. tonsurans. Afecteaza mai frecvent baietii

(7-10 ani). Este mai putin cotagioasa decat microsporia. CLINIC: placi alopecice multiple,
mai mici decat cele din microsporie, deiscret scuamoase,neinflamatorii, cu contur
policiclic. Perii parazitati se rup. Se vindeca spontan la pubertate. La examinarea cu
lampa Wood lipseste fluorescenta. MO- parazitare endotrix (aspect de “sac plin de
nuci”).

• FAVUS: produs de T. schonleinii. Contaminarea se produce in copilarie (igiena precara,

subalimentatie). Este mai putin contagios decat primele doua forme (necesita contact
prelungit cu bolnavul). CLINIC: leziuni inflamatorii cu evolutie centrifuga, cu scuame
galbene. Parul este parazitat endotrix. Leziunile au miros neplacut (urina de soarece).
Netratata, boala persista toata viata, ducand la alopecie cicatriceala. Exista 3 forme
clinice:

• Forma clasica (cu godeuri)

• Forma pitiriazica (scuamoasa)

• Forma impetigoida (crustoasa).

TINEA BARBAE

14
• = SICOZIS MICOTIC.

• DEFINITIE: dermatofitie a firelor de par terminale ale barbii si mustatii.

• Afecteaza barbatul adult, in special ingrijitori de animale, zootehnisti, medici si

tehnicieni veterinari.

• ETIOLOGIE: T. verrucosum, T. mentagrophytes, T. violaceum.

• CLINIC: leziuni inflamatorii foliculare pustuloase;perii parazitati sunt usor detasabili prin
pensare. Manifestarile subiective sunt discrete si discordante cu severitatea semnelor
clinice, element de diagnostic diferential cu sicozisul stafilococic.

• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: sicozis stafilococic, foliculita bacteriana, pseudofoliculita

barbii.

KERION CELSI
• DEFINITIE: granulom inflamator de etiologie fungica care afecteaza ariile paroase ale
scalpului si barbii.

• ETIOLOGIE: de regula zoofil (T. mentagrophytes, T. verrucosum) + suprainfecie

bacteriana asociata.

• CLINIC: formatiune pseudo-tumorala inflamatorie, cu peri rar pe suprafata. Firele

parazitate sunt usor de indepartat. Din foliculii pilosi se evacueaza puroi. In evolutie
leziunile se acopera de cruste. Se insoteste de adenopatie inflamatorie loco-regionala.

• Ex micologic (direct, cultura) si ex bacteriologic.

DERMATOFITIDE
• = MICIDE

• DEFINITIE: leziuni cutanate care apar la distanta de un focar micotic, produse printr-un
mecanism alergic la antigenele fungice.

• CLINIC: eruptie simetrica, eritemato-scuamoasa,eczematoasa, nodulara sau de tip

eritem polimorf. Aparitia micidelor poate fi precipitata de tratamentul antimicotic care
elibereaza antigene din dermatofitii distrusi.

15
• Diagosticul se bazeaza pe urmatoarele criterii:

• 1. prezenta unui focar de infectie micotica (dovedit prin examene de laborator).

• 2. absenta fungilor in leziunile incriminate.

• 3. teste cutanate pozitive la antigenele fungice specifice.

• 4. vindecarea leziunilor odata cu vindecarea focarului micotic.

TINEA UNGHIUM
• =ONICOMICOZA

• Afecteaza 50% din populatia de peste 70 ani si 20% dintre mineri si sportivi.

• Rara la copii.

• Onicomicozele de la picioare sunt mai frecvente decat cele de la maini si mai greu de
tratat.

• Peste 80% sunt date de dermatofiti, restul de levuri sau mucegaiuri.

• DEFINITIE: invazia unghei de catre agenti micotici.

• ETIOLOGIE: T. rubrum (75%), T. mentagrophytes interdigitale, T violaceum.

• PATOGENIE: sunt de obicei asociate cu tinea manum si tinea pedis, dar pot fi si singura
manifestare a infectiei fungice.

• Inocularea la maini se face prin gratarea leziunilor micotice ale pielii glabre sau paroase,
iar la picioare prin extensia unor leziuni de tinea pedis sau prin contaminare cu fungi de
pe sol.

• Invazia lamei unghiale se produce de la capatul distal sau de la repliurile unghiale

laterale.

• Este favorizata de circulatia periferica deficitara, traumatismele unghiilor, varsta

inaintata.

• CLINIC: pata de culoare alba sau galbuie , fara luciu, situata la capatul distal al unghiei
sau adiacenta repliului unghial lateral;

• Lama unghiala ingrosata, friabila;

16
• Depozite hiperkeratozice subunghiale care detaseaza lama unghiala de pe patul unghial.

• Netratata, leziunea se extinde spre capatul proximal al unghiei.

LEVUROZE
• =afectiuni diferite produse de un agent fungic apartinand levurilor.

• cele mai importante levuroze sunt:

• - CANDIDOZELE

• - PITIRIAZIS VERSICOLOR

• - CRIPTOCOCOZA.

CANDIDOZE
• DEFINITIE: afectiuni provocate de levuri din genul Candida,mai ales de specia C. albicans
si,ocazional, de alte specii.

• ETIOLOGIE: genul Candida cuprinde peste 100 specii. Cel mai frecvent implicata in
patologia umana este Candida Albicans.

• Se inmulteste prin inmugurire si produce lanturi de celule elongate (pseudohife)

si,ocazional, hife.

• Capacitatea de a exista atat ca hifa cat si ca levura= dimorfism.

• in forma levurica candida este comensual; cand formeaza pseudohife sau hife devine
patogena.

• C.albicans produce infectii superficiale ale mucoaselor si pielii si infectii profunde ale
organelor interne in conditii de imunosupresie.

• PATOGENIE: C. albicans este un comensal al tubului digestiv si vaginului. Nu apartine

florei cutanate normale.

• CONDITII CARE FAVORIZEAZA CANDIDOZELE:

17
• Tratament prelungit si in doze mari cu antibiotice;

• Tratament imunosupresiv- corticoterapie generala, citostatice.

• Tulburari metabolice- malnutritie, avitaminoze, obezitate,deficit de fier.

• Boli endocrine- diabet, sindrom Cushing, boala Addison, hipotiroidie.

• Leziuni cutanate cu pierdere de substanta.

• Afectiuni grave- SIDA,neoplazii.

• Sindrom Sjogren (flux salivar scazut).

• Graviditatea.

• CLINIC: in functie de localizare se clasifica in:

• - candidoze cutanate (afecteaza in ordinea frecventei: regiunile intertriginoase,

tegumentele periorificiale, degetele) ;

• - candidoze mucoase;

• - candidoze ale unghiilor (onicomicoza candidozica).

CANDIDOZE CUTANATE

• INTERTRIGO CANDIDOZIC:
• Este favorizat de maceratia tegumetelor din pliuri;

• Agravata de igiena precara, obezitate, factori profesionali (cofetari, ospatari).

• Se localizeaza in pliurile axilare, submamare, inghinale, spatiul III interdigital de la

mana, spatiile interdigitale de la picioare.

• CLINIC: placi si placarde eritematoase, exudative, usor infiltrate,cu margini marcate de

un guleras scuamos, iar in periferie leziuni satelite izolate. Se insotesc de prurit si
senzatie de arsura.

18
• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

• Intertrigo microbian;

• Intertrigo dermatofitic;

• Eritrasma

• Psoriazis inversat;

• Dermatita seboreica;

• Pemfigus benign Hailey-Hailey.

• CANDIDOZA DE SCUTEC:
• Afecteaza zona fesiera si genitala a sugarului.

• Complica de obicei o candidoza digestiva.

• Se grefeaza frecvent pe o dermatoza iritatia preexistenta.

• Este favorizata de topicele cu antibiotice sau corticoizi, care produc dezechilibre ale flore
cutanate normale.

• CLINIC: leziuni veziculo-pustuloase pe fond eritematos,loalizate initial perianal si care se

extind apoi genito-fesier. Marginea este policiclica si marcata de un guleras scuamos, iar
in periferie exista leziuni satelite.

CANDIDOZE MUCOASE

• CHEILITA ANGULARA (PERLES,ZABALUTA)

• Se localizeaza la nivelul comisurilor bucale, care prezinta fisuri dureroase,acoperite de
depozite alb-cremoase.

• FACTORI FAVORIZANTI: mecanici (adancimea pliului, umiditate crescuta) si nutritionali.

• Poate fi acuta sau cronica.

19
• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

• Cheilita angulara streptococica;

• Sifilide secundare ragadiforme.

• STOMATITA CANDIDOZICA (MARGARITAREL, MUGUET)

• Se intalneste frecvent la nou-nascut datorita insuficientei secretiei salivare.

• Aparitia ei la adult este semn de imnodepresie.

• Mucoasa orala este difuz eritematoasa,lucioasa, cu depozite ab-grunjoase,care se

detaseaza usor, lasand suprafete erodate. Limba este depapilata.

• Pacientii au senzatie de arsura s gust metalic.

• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

• Lichen plan;

• Leucoplazia.

• VULVOVAGINITA CANDIDOZICA
• Este frecventa in sarcina si in perioada premenstruala.

• CONDITII PREDISPOZANTE: sarcina, diabet, scaderea pH-ului vaginal, igiena precara,

tratament cu antibiotice.

• CLINIC: Secretie vaginala alb-cremoasa. Mucoasa vulvara si tegumentele adiacente sunt

eritematoase pruriginoase, sensibile, cu depozite albicioase pe suparafata, usor
detasabile +/_ cervicita eroziva.

• Se poate extinde la perineu si la tegumentele inghinale dand aspectul clasic de intertrigo

candidozic.

• Cronicizarea conduce la atrofia mucoasei si la dispareunie.

• TREBUIE TRATAT SI PARTENERUL.

20
• BALANITA SI BALANOPOSTITA CANDIDOZICA
• Afecteaza de regula barbatii necircumcisi.

• Sursa este partenera purtatoare asimptomatica de Candida sau cu vulvovaginita

candidozica.

• CLINIC:

• Forma usoara: papule mici,eritematoase, localizate pe gland care se pot remite spontan
sau pot evolua spre formare de vezicule si pustule si care in final lasa o suprafata care se
descuameaza.

• Forma severa: modificarile iflamatorii afecteaza glandul si preputul si se insotesc de

senzatie de arsura si prurit. Mucoasa este erodata, acoperita de depozite cremoase,
cazeoase. Se poate complica cu fimoza sau parafimoza.

• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

• Lues secundar;

• Herpes genital;

• Dermatita de contact;

• Balanita cu plasmocite;

• Eritroplazie Queyrat.

ONIXIS SI PERIONIXIS CANDIDOZIC

• Este favorizat de umiditate, circulatie periferica deficitara,mediul bogat in glucide.

• Intereseaza mai ales unghiile de la nivelul mainilor.

• Unghia este initial afectata proximal.

• CLINIC:

• Se descriu 2 forme:

21
• Forma uscata: repliul unghial este tumefiat,eritematos, sensibil spontan si la presiune,
detasat de suprafata dorsala a lamei unghiale. Cuticula lipseste. Poate evolua spre
supuratie.

• Forma supurata: are aceleasi manifestari,la care se adauga prezenta unui puroi gros ,
alb-cremos care se elimina spontan sau la presiune din tesuturile periunghiale inflamate.

• Se insoteste frecvent de modificari unghiale.

• Lama unghiala este friabila, opaca, ingrosata, de culoare galben-verzuie sau negricioasa,
cu onicoliza la nivelul marginilor laterale.

• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

• Perionixis si onixis microbian;

• Perionixis si onixis dermatofitic;

• Alte onicopatii.

• TRATAMENT:

• KETOCONAZOL

• ITRACONAZOL

• FLUCONAZOL

CANDIDOZE MUCO-CUTANATE CRONICE

• = infectii cutanate,mucoase si unghiale refractare la tratamentul topic conventional.

• Se caracterizeaza prin:

• Candidoza orala persistenta care raspunde partial la tratamentul oral si care reapare
rapid dupa oprirea acestuia.

• Candidoza cutanata de tip intertrigo si/sau cu alte localizari. Leziunile se pot extinde
profund, spre derm, cu constituirea de granuloame candidozice (se observa mai ales pe
scalp).

• Perionixis cu afectare unghiala completa (distrfie unghiala).

22
• Este semn de imunodeficienta.

• Mai frecventa la persoane cu poliendocrinopatii; s-a descris sindromul candidoza-

endocrinopatie= patologie ereditara de natura autoimuna si care asociaza in proportii
variabile urmatoarele aspecte:

• - disfunctii endocrine: paratiroide, suprarenale, tiroida, hipofiza, pancreas (diabet),

disfunctii ovariene, hepatice sau la nivelul celulelor parietale gastrice (anemia Biermer).

• Candidoza muco-cutanata cronica.

• Patologie autoimuna: keratita cronica, pelada, vitiligo, anemie hemolitica.

TRATAMENT CANDIDOZE

• PRINCIPII:

• Reducerea rezervorului oral si intestinal de Candida.

• Pt leziunile cavitatii bucalese recomanda o toaleta frecventa si mentinerea unei igiene

orale corespunzatoare.

• Pt leziunile cutanate: evitarea umezelii si ventilarea ariilor intertriginoase.

• TRATAMENT SISTEMIC:

• - in candidozele muco-cutanate cronice.

• Onicomicoze candidozice.

• Septicemia cu Candida.

• Pentru restul situatiilor tratamentul local este suficient.

• MEDICAMENTE ANTICANDIDOZICE:

• POLIENE: -Amfotericina B

• - stamicina

• - natamicina.

23
• Polienele au o absorbtie intestinala redusa, motiv pentru care administrarea lor orala
este utila numai pentru candidozele tubului digestiv.

• IMIDAZOLI: - Clotrimazol.
• - Miconazol.

• - Econazol.

• - Keoconazol.

• - se administreaza topic.

• TRIAZOLI: - Fluconazol (50-100mg/zi)

• - Itraconazol (Orungal) 100mg/zi.

PITIRIAZIS VERSICOLOR
• DEFINITIE: micoza superficiala, neinflamatorie, produsa de o levura lipofila, care
colonizeaza pielea normala a scalpului, toracelui superior si a zonelor flexoare-
Pityrosporum. Are 2 forme: P. Ovale si P. orbiculare (Malassezia globosa).

• PATOGENIE: aparitia bolii se datoreaza:

• 1. multiplicarii exagerate a florei autohtone in conditiile unui mediu favorabil (umezeala,

transpiratie excesiva, aplicare in exces de topice liposolubile).

• 2. determinism genetic (prezenta bolii la membrii aceleiasi familii).

• 3. imunodepresie (SIDA, neoplazii, hipercorticism).

• 4. contaminare interumana –rar.

• CLINIC: macule bine delimitate, izolate sau confluate in placi si placarde policiclice, de
culoare discret eritematoasa sau cafenie (forma obisnuita) sau alba (forma acromica).
Ele sunt acoperite de scuame furfuracee, fine, care la gratare se detaseaza usor (semnul
talasului).

• Aparitia leziunilor acromice este explicata prin:

• 1. scuamele de pe leziuni au rol de ecran fotoprotector si impiedica bronzarea pielii.

24
• 2. fungii produc acid azelaic,cu actiune inhibitorie asupra tirozinazei melanocitare si
impiedica melanogeneza.

• Leziunile se localizeaza in zonele bogate in glande sebacee (torace ant-post) si se pot

extinde spre talie si radacina membrelor.

• Ocazional pt afecta scalpul, ceafa, fata, gatul.

• Manifestari subiective absente.

• Examen cu lampa Wood: flurescenta verzuie.

• La copil, este mai frecvent la grupa 11-15 ani si prezinta 2 particularitati:

• - atinge preferential fata, mai ales fruntea.

• - predomina formele hipocrome si acrome.

• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

• Vitiligo (pt leziunile acromice).

• Melasma;

• Pitiriazis rozat;

• Tinea corporis;

• Eritrasma;

• Lues secundar.

• TRATAMENT:

• De regula este suficient tratament antimicotic local (clotrimazol,

econazol,ketoconazol,naftifina etc.)

• Sampoane antimicotice (ketoconazol-Nizoral) sau cu sulfura de seleniu (Selsun sampon)

• Mediket Versi-sampon/ gel de dus (octopirox 1%-antifungic, antibacterian Gram+/-,

antiinflamator + Ihtiol alb- antiinflamator, antipruriginos, reduce secetia de sebum).
ADM: 1/zi, 2 sapt;apoi 1aplic la 2 zile , 2 sapt;apoi 1 aplic/sapt inca 4 sapt. PREVENIREA
RECURENTELOR: 1aplic/sapt.

• In formele recurente se recomanda tratament sistemic: cure scurte de fluconazol 400mg

doza unica, itraconazol 200mg/zi, 7 zile.

25
 MICOZE PROFUNDE
• Sunt determinate de fungi dimorfi.

• Se produc prin inhalarea prafului contaminat c fungi sau prin contact cu excrementele
animalelor infectate.

• Leziunile cutanate pot fi:

• 1. primitive: apar prin contactul cu o sursa externa, printr-o solutie de continuitate

cutanata, formandu-se o leziune sancriforma insotita de limfangita secundara; evolutia
si prognosticul sunt bune.

• 2. secundare unui focar visceral (de obicei pulmonar sau de tract respirator superior).
Leziunea sancriforma lipseste si apar noduli si ulceratii bilaterale. Prognosticul este grav.

MICETOMUL
• = PICIOR DE MADURA, MADURAMICOZA.

• DEFINITIE: entitate clinica caracterizata prin prezenta de granuloame si abcese din care
se elimina graunti de forme si culori variate.

• ETIOPATOGENIE: fungi (Madurella mycetomatis, Madurella griseum, Cephalosporidum)

sau actinomicete (Streptomyces, Nocardia asteroides, Nocardia braziliensis si
Actinomyces). Lezinile se localizeaza cel ai frecvent pe membrele inferioare, inocularea
facandu-se prin traumatism.

• CLINIC: noduli fermi, nedurerosi, rosu-violacei; acestia pot conflua , din traiectele
fistuloase se elimina puroi care contine graunti negri, albi, galbeni sau rosii. Se vindeca
cu cicatrice. Se poate extinde in profunzime: oase, articulatii, generand periostita,
osteomielita, artrita. Piciorul afectat este deformat,monstruos.

• TRATAMENT: in functie de etiologie se administreaza antibiotice (streptomicina,

cotrimoxazol, rifampicina, penicilina, dapsona) sau antifungice
(griseofulvina,amfotericina B, ketoconazol).

26
• Local se practica excizia leziunilor localizate sau,in cazuri severe,amputatia membrului
afectat.

SPOROTRICOZA
• DEFINITIE: afectiune cronica produsa de Sporotrix schenckii, un fung dimorf, saprofit al
unor plante.

• Afecteaza pielea sI tesutul celular subcutanat si disemineaza exceptional.

• Cea mai frecventa si cea mai putin grava dintre micozele profunde.

• TRATAMENT:- iodura de potasiu(2-6g/zi), cel putin o luna dupa remisia simptomelor,

pentru a preveni recurentele;

• - itraconazol (50-100mg/zi, 3-6 luni);

• - amfotericina B (0,75-3g/zi).

• CLINIC: debuteaza printr-un mic nodul sau ulceratie, care marcheaza locul de inoculare
(sancru sporotricotic). Leziunile initiale se pot vindeca inaintea aparitiei altor simptome.
Dupa cateva saptamani, pe traiectul vaselor limfatice care dreneaza aria leziunii
primare, se dezvolta noduli eritematosi, fermi, nedurerosi, aderenti de tegumetele
supraiacente. Ulterior ulcereaza formand traiecte fistuloase. Se pot vindeca spontan,
dar cel mai adesea persista indefinit. Forma diseminta se caracterizeaza prin prezenta
de abcese cutanate sau subcutanate in multiple regiuni ale corpului. Invazia sistemica
conduce la leziuni cutanate generalizate, leziuni pulmonare sau articulare.

ACTINOMICOZA
• DEFINITIE: afectiune cronica, granulomatoasa,supurativa,produsa de Actinomyces
israelii, caracterizata prin formare de fistule din care dreneaza graunti galbui sau
albiciosi.

27
• ETIOLOGIE: actinomyces israelii este o bacterie aeroba, Gram pozitiva, filamentoasa.
Desi este o bacterie, manifestarile clinice, aspectul filamentos si incadrarea ei
traditionala justifica tratarea ei ca micoza profunda.

• CLINIC: noduli rosii-violacei, fermi, care devin fluctuenti, ulcereaza si formeaza fistule
prin care se evacueaza puroi. Secretia purulenta contine graunti albicosi sau galbui. Zona
afectata prezinta o induratie lemnoasa. Se localizeaza mai ales in zonele cervico-faciala,
abdominala si toracica si poate produce leziuni ale oaselor subiacete.

• TRATAMENT: doze mari de penicilina (10-15 mil UI/zi) luna, urmata de penicilina V (4-
6g/zi, 2 luni). Se mai poate utiliza: eritromicina, tetraciclina, sulfamide, dapsona. Local-
incizii pt drenaj, se inlatura tesuturile devitalizate.

28