INFECTII CUTANATE VIRALE

DEFINITIE:

Virozele cutanate sunt afectiuni

determinate de virusuri care au un tropism
cutanat,cuprinzand dermul si hipodermul
cu structurile vasculare si nervoase.
CLASIFICARE:

Epidermovirozele se clasifica dupa aspectul lor histologic.

I. Epidermoviroze hiperplazice – veruci vulgare

-veruci plantare
-veruci plane juvenile
-vegetatii veneriene
-papiloame

II. Epidermoviroze degenerative - Moluscum contagiosum

III. Epidermoviroze inflamatorii - Nodulii mulgatorilor

- Orful (ectima contagioasa)

IV. Epidermoneuroviroze - Herpes

- Zona zoster
Herpes simplex
Herpes simplex

 Este o viroză veziculoasă produsă

de virusul herpes simplex (HSV).
 Acesta este un virus ADN, care
prezintă 2 tipuri antigenice:
 tipul 1, care infectează mai ales
jumătatea superioară a corpului
 tipul 2, care infectează mai ales
regiunea genitală.
 Boala apare la orice vârstă, infecţia
cu HSV-1 fiind mai frecventă la
copii, iar cea cu HSV-2 la adulţi.
 Calea de pătrundere este variată:
calea aeriană superioară,
conjunctiva, pielea, mucoasa
genitală.
 HERPES SIMPLEX -CLASIFICARE
 A. Primoinfectia herpetica
 B. Herpesl recurent
 Gingivostomatita acută (recidivant)
 Herpesul genital primar  herpesul genital
 Herpesul cutanat pur  herpesul labial
 Keratoconjunctivita  herpesul nasal
unilaterală acută  stomatita herpetică
 Forme grave ale  keratita herpetică
primoinfectiei herpetice
eczema herpeticum
herpesul la
imunodeprimaţi
herpesul neo-natal
Herpes simplex – manifestari clinice

 Prodrom (prurit, arsura)

 Vezicule cu continut
serocitrin, clar, grupate in
“buchet”, pe fond
eritematos→ eroziuni
policiclice, dureroase →
cruste melicerice/
hematice, aderente
 Adenita regionala
 Vindecare in 7-14 zile, fara
cicatrici
 Primoinfectia herpetica
 Gingivostomatita herpetica:
 HSV tip 1; copii 6 luni-5 ani cu
sistem imunitar imatur
 stare generala alterata,
febra (39), disfagie, dureri la
masticatie, halena fetida,
sialoree
 cavitatea bucala – vezicule
care se rup si lasa eroziuni cu
contur policiclic, acoperite
de depozite difteroide
 copilul poate prezenta şi
câteva buchete de vezicule
caracteristice pe buze şi
menton
 evolutie favorabila cu
remitere in 10-15 zile
 Primoinfectia herpetica
 Herpesul genital primar
 produs de HSV-2 şi apare după debutul activităţii sexuale
 La bărbaţi:
 mai puţin severă, veziculele grupate se erodeaza rapid => eroziuni
policiclice
 localizeazare: frecvent pe gland, prepuţ şi teaca penisului.
 La femei:
 vulvovaginită acută, foarte dureroasă: pe mucoasa tumefiată
apar buchete de vezicule şi eroziuni policiclice, care se pot extinde
pe pereţii vaginului, col şi în regiunea perianală.
 adenopatie inghinală sensibilă, febră şi stare generală alterată
 se poate complica cu retenţie acută de urină
 vindecarea spontană durează 3 săptămâni
 Primoinfectia herpetica

Herpes genital primar cu vezicule si vulvovaginita herpetica

 Primoinfectia herpetica
 Herpesul cutanat pur
 este foarte rar, se produce
frecvent prin contaminare
profesională, mai ales la
personalul sanitar,
manifestându-se puţin
zgomotos.
 Primoinfectia herpetica
 Keratoconjunctivita herpetica unilaterală acută
 este de asemenea rară, caracterizată prin eritem şi edem
conjunctival, câteva vezicule periorbitare şi eroziuni ale corneei,
fotofobie, lăcrimare, dureri, însoţite de o adenopatie preauriculară
 Se poate complica cu ulceraţii şi/sau opacifieri corneene, mai ales
după corticoterapie.
 Primoinfectia herpetica severa:
 1) eczema herpeticum (pustuloza
varioliformă Kaposi-Juliusberg)
 apare la pacienţi cu boli cutanate
preexistente (dermatită atopica,
boala Darier), dezvoltând o
infecţie cutanată extinsă
 Clinic: vezicule care confluează şi
formează bule cu conţinut
purulent sau hemoragic, se rup şi
lasă eroziuni extinse, care se
infectează secundar
 alterarea stării generale, febră şi
limfadenopatie
 evoluţie de 2-6 săptămâni
 poate fi urmată de recurenţe mai
limitate şi neinsoţite de semne
generale Eczema herpeticum la un pacient cu
dermatita atopica
 Primoinfectia herpetica severa:
 2) herpesul la
imunodeprimaţi
 determină o infecţie
severă, uneori letala
 leziuni cutanate extinse,
necrotice, cu tendinţă la
generalizare şi atingeri
viscerale (hepatita
fulminantă,
meningoencefalită)

Infectie cu Herpes simplex la o pacienta

cu leucemie
 Primoinfectia herpetica severa:
 3) herpesul neo-natal
 foarte rar, dar extrem de grav
 produs în majoritatea cazurilor
de HSV-2, prin contaminarea în
cursul naşterii de la mamă la
nou-născut
 în primele 2-3 săptămâni de
viaţă
 leziuni cutanate discrete sau
absente, însoţite însă de
diseminări septicemice
(meningoencefalită herpetica şi
afectări viscerale multiple).
 Prognostic sumbru, cu o
mortalitate ridicata
 Herpesul recidivant
 Deşi virusul herpetic se găseşte în stare latentă la 100% din
populaţia adultă, doar 10% dintre adulţi fac herpes recurent
 factori declanşatori:
 expunerea prelungită la soare, frig sau vânt,
 ciclu menstrual (herpes catamenial),
 infecţii generale (pneumonie, gripă, rinofaringită, etc)
 febră
 tulburări digestive
 contact sexual
 stres-uri emoţionale
 traumatisme
 ingestia unor alimente sau medicamente
 Herpesul recidivant - clinic
 simptome prodromale (senzaţie de arsură, prurit, căldură
locală, înţepături)
 urmate de apariţia unei plăci eritematoase
 în decurs de câteva ore se constituie un buchet de
vezicule cu conţinut clar sero-citrin
 În următoarele 24 ore veziculele tind să conflueze,
conţinutul lor devine tulbure, se sparg lăsând în locul lor
eroziuni
 Ulterior se acoperă de cruste cenuşii-brune, aderente,
care se elimină în câteva zile, lăsând în urma lor pete
eritematoase sau pigmentate; faza erozivo-crustoasă
durează în medie 6-7 zile, după care se vindecă integral
 + adenopatie regională, discretă, inflamatorie, dureroasă
 Herpesul recidivant - localizari
 Herpesul recidivant prezintă diverse localizări, dar la acelaşi bolnav leziunile apar de obicei în
acelaşi loc, care este şi cel al primoinfecţiei:
 herpesul genital
 sediul pe mucoase (gland, prepuţ, faţa internă a labiilor)
 poate deschide poarta unor infecţii venerien
 Este mai dureros, lasă eroziuni policiclice, acoperite uneori de un exudat cenuşiu-
gălbui
 herpesul labial
 afectează mucoasa buzei sau se poate extinde si pe pielea învecinată
 herpesul nasal
 poate simula o foliculita narinară.
 stomatita herpetică
 afectează mucoasa bucală, fiind foarte dureroasă. Se confundă adesea cu aftele
bucale.
 keratita herpetică, care are:
 o formă superficială, benignă
 o formă profundă, severă, cu ulceraţii repetate corneene ce pot duce la cecitate
 Herpesul recidivant

A. Herpes genital recidivant la barbat: vezicule grupate, cu

cruste centrale, situate pe fond eritematos; B. Herpes genital
feminin: eroziuni mari si dureroase la nivelul labiilor.
Herpesul recidivant -
localizari

Herpes labial recidivant

Herpesul recidivant

Herpes facial recidivant, cu vezicule si cruste

Herpesul recidivant
Zona zoster
 Zona zoster - generalitati
 dermatoneuroviroză veziculo-buloasă provocată
de Herpes virus varicelae
 varicela reprezintă manifestarea de primoinfecţie
şi după vindecarea ei, virusul se cantonează în
stare de latenţă, la nivelul ganglionilor senzitivi
rahidieni
 De aici, în condiţiile scăderii rezistenţei generale a
organismului, virusul se va replica în ganglionii
nervoşi, va coborî pe fibrele sensitive şi va infecta
aria cutanată a dermatomului respectiv.
 Zona zoster - clinic
 erupţia este precedată de simptome generale ca:
febră, astenie, cefalee, dureri nevralgice
 apar plăci eritematoase, izolate sau confluate,
dispuse pe traiectul unor nervi senzitivi => grupuri
de vezicule, iniţial cu conţinut clar, citrin-apos,
dispuse în buchete, unele izolate, altele confluate
în bule cu contur policiclic
 După câteva zile veziculele se usucă => cruste gri-
maronii, care se detaseaza după 14-16 zile de
evoluţie => o leucodermie posteruptivă de durată
 Zona zoster - clinic

A. Leziuni initiale pe un dermatom toracic: eritem si vezicule grupate in buchete

B. Leziuni mai tardive, cu formarea de cruste.
 ZONA ZOSTER - LOCALIZARI
 Principala caracteristică clinică a bolii este dispoziţia
unilaterală a erupţiei pe traiectul unuia sau mai multor
trunchiuri nervoase.
 Localizările întâlnite în practică sunt
 regiunea intercostală
 cervico-occipitală
 cervico-brahială
 lombo-abdominală
 lombo-sciatică,
 trigeminală (de obicei pe nervul oftalmic cu o
importantă reacţie kerato-conjunctivo-palpebrală)
ZONA ZOSTER - LOCALIZARI
ZONA ZOSTER – LOCALIZARI
ZONA ZOSTER - LOCALIZARI

Zona zoster oftalmica

ZONA ZOSTER – LOCALIZARI

Zona zoster maxilara

ZONA ZOSTER - LOCALIZARI

Herpes zoster mandibularis

 ZONA ZOSTER - LOCALIZARI

Zona zoster cefalica la o femeie in varsta de 60 ani cu pareza

faciala dreapta si vezicule la nivelul limbii si a palatului moale
 ZONA ZOSTER – VARIETATI CLINICE
 Există unele varietăţi clinice de zona zoster, în funcţie de terenul
pe care evoluează:
 eritematoasă, cu o erupţie veziculoasă minimă sau chiar
absentă, întâlnită la tineri în special.
 hemoragică, cu o erupţie veziculo-buloasă cu conţinut
hemoragic, întâlnită la persoanele în vârstă şi carenţaţi.
 necrotică, cu ulceraţii care lasă cicatrici, apărând la
imunodeprimaţi, vârstnici, taraţi.
 bilaterală şi generalizată, extrem de rare
 zone zoster paraneoplazica, însoţind cancere viscerale,
limfoame, când îmbracă o alură gravă şi când se pot întâlni şi
recidive.
 ZONA ZOSTER – VARIETATI CLINICE

A. Zona zoster necrotica pe teritoriul primelor doua ramuri ale nervului cranian V
la o femeie cu limfom si sub tratament citotoxic cu chimioterapice. B. Vindecare
dupa cateva saptamani cu tesut cicatricial dens si atrofie de muschi temporal.
 ZONA ZOSTER – VARIETATI CLINICE

Zona zoster diseminata la un pacient cu leucemie limfocitara cronica

 ZONA ZOSTER – COMPLICATII
 oculare (conjunctivita, keratita, iridociclite, ulcere
corneene, cecitate). Interesarea ganglionului ciliar se
manifestă prin apariţia semnului pupilar Argyll-Robertson
 neurologice (paralizia facială, tulburări de echilibru) care
apar datorită compresiunii nervului vestibul-cohlear de
către nervul facial afectat; sindromul Ramsay-Hunt
 La vârstnici, pe primul plan rămân algiile postzosteriene,
cu dureri continue, adesea paroxistice, insuportabile,
însoţite, uneori, de tulburări trofice în teritoriul afectat.
 ZONA ZOSTER – COMPLICATII

 triada simptomatică Ramsay-Hunt = paralizie faciala + dureri

otice + erupţie veziculoasă pe pavilionul urechii
 AFTELE BUCALE - GENERALITATI
 Reprezintă o afecţiune foarte frecvent
întâlnită,caracterizată prin apariţia unor mici ulceraţii sau
eroziuni, dureroase, situate pe buze, mucoasa obrajilor,
şantul gingivo-vestibular, marginile limbii şi mucoasa
genitală.
 Etiopatogeneză: rămâne încă neelucidată
 În declanşarea puseelor de recidivă pot interveni
 stări emoţionale
 infecţii amigdaliene şi dentare
 unele alimente (lapte, nuci, alune, ciocolata, fructe)
 tulburări digestive, mai ales enterocolitele cronice.
 AFTELE BUCALE – CLINIC
 vezicule, de durată scurtă, mai greu de surprins => ulceraţii de
4-5 mm, sau chiar 1cm, rotunde sau ovalare, acoperite de un
depozit aderent, gălbui, de aspect slăninos, anturate de un
halou eritematos, caracteristic.
 Numărul leziunilor este de aprox 3-5
 dureri şi arsuri locale notabile
 sunt necontagioase
 au un caracter recidivant
 durata unui puseu extinzându-se pe 8-10 zile
 vindecare fără sechele locale
 pot interesa şi mucoasa genitală
 AFTELE BUCALE – FORME CLINICE
 1. forma majoră (aftoza Touraine)
 ulceraţii multiple, >5 mm
 evoluţie mai îndelungata, depăşind 2 săptămâni
 adenopatie secundară.
 2. aftoza recidivantă
 puseele variaza între câteva săptămâni, luni, sau chiar
ani, foarte frecvent întâlnită
 3. aftoza Neumann
 întâlnită la femei tinere,
 caracterizată prin ulceraţii bucale şi genitale + leziuni
papulo-veziculoase, nodulare şi necrotice, localizate la
nivelul membrelor
 Se însoţeşte de febră
 AFTELE BUCALE – FORME CLINICE
 4. sindromul Behcet (aftoza bipolară)
 aftele bucale şi genitale + leziuni oculare, leziuni cutanate
(pustule, leziuni acneiforme, eritem nodos), leziuni
articulare (artrite sau artralgii cu tumefacţie şi redoare
articulară), leziuni vasculare (tromboze şi tromboflebite),
leziuni neurologice (meningo-encefalite), iar, foarte rar, au
fost semnalate manifestări gastro-intestinale, leziuni renale,
pulmonare şi cardiace.
 5. aftoza ulcero-necrotică (aftoza Sutton)
 leziuni de aspect nodular care se necrozează, => ulceraţii
crateriforme, profunde => cicatrici.
 AFTELE BUCALE – FORME CLINICE

Aftoza recidivanta: A. Aftoza minora. B. aftoza majora. C. aftoza herpetiforma

 AFTELE BUCALE – FORME CLINICE

Afte orale izolate (A) sau multiple (B) in cadrul bolii Behcet