EPIZOONOZE

• Sunt afectiuni produse de paraziti care traiesc pe tegumente sau in imediata lor
apropiere (ectoparaziti).

• cele mai frecvent intalnite epizoonoze sunt produse de:

• 1. arahnide: acarieni, capuse.

• 2. insecte: paduchi, purici, plosnite.

• Reactiile cutanate declansate depind de:

• 1. tipul parazitului.

• 2. statusul imun al gazdei.

• MODALITATEA DE REACTIE (fenomenul Jones-Mote):

• La un subiect nesensibilizat (sugar sau copil mic) intial nu produce nicio reactie.

• Dupa cateva saptamani subiectul dezvolta Ac.

• Urmatoarea intepatura declanseaza un raspuns de hipersensibilitate intarziata , urmat la

cateva zile de aparitia Ac circulanti care produc o papula urticariana.

• Uneori intepaturile repetate conduc la desensibilizare, reactiile ulterioare fiind minime.

SCABIA
• DEFINITIE: afectiune infectiosa produsa de Sarcoptes scabiei.

• ETIOLOGIE: S. scabiei este un ectoparazit care are un corp ovoid,alb-cremos, aplatizat

dorso-ventral. Femela adulta masoara 0,4mm lungime si 0,3 mm latime. Are 4 perechi

1
 de picioare scurte,anterior un rostru cu dinti si pe partea dorsala mai multi spini.
Masculul este mai mic (1/2 din lungimea femelei).

• Femela apaun tunel (sant acarian) in care are loc copularea. Apoi il prelungeste cu 2-3
mm/zi, timp de 1-2 luni,interval in care depunde in urma ei oua (40-50)si fecale. La
capatul distal al tunelului se formeaza vezicula perlata. Dupa 3-4 zile, din oua ies larve cu
6 picioare; acestea parasesc tunelul prin taierea acoperisului si se transforma in nimfe si
apoi in acareni adulti.

• EPIDEMIOLOGIE:

• Apare la orice varsta.

• Incidenta egala pe sexe.

• Incubatia este sub 1 luna.

• Transmiterea se face prin contact personal strans sau indirect, prin inermediul hainelor,
asternuturilor,prosoapelor etc.

• Parazitul nu poate supravietui departe de gazda mai mult de 24-36 ore.

• CLINIC:

• MANIFESTARI OBIECTIVE: leziuni patognomonice= santul acarian si vezicula perlata.

Santul acarian este usor supradenivelat, maroniu, lung de cativa mm,marginit la un
capat de o eroziune scuamasa, discreta (locul de intrare al parazitului) si la celalalt de
vezicula perlata, adiacenta femelei.

• Leziunile specifice constau in: papul-vezicule de tip prurigo, leziuni de grataj, placi
urticariene;la copii pot aparea veziculo-bule palmo-plantare.

• Localizare electiva: spatiile interdigitale, zonele articulatiilor pumnilor, coatelor si

genunchilor, regiunea axilara, ombilicala si fesiera. La femei: regiunea perimamelonara;
la barbat: teaca penisului si scrotul; la copii: palme, plante, fata, scalp.

• MANIFESTARI SUBIECTIVE: prurit exacerbat nocturn, datorat unei reactii de

hipersensibilizare la paraziti sau la produsii acestora si iritatiei directe determinata de
parazitii aflati in miscare.

2
• FORME CLINICE:

• Sunt clasificate in functie de raspunsul imun al gazdei in:

• Forme normoergice: cuprind forma clasica (descrisa mai sus), forma incognita (la cei
tratati cu dermatocorticoizi) si forma atenuata (persoane cu igiena foarte buna la care
pruritul este sever, dar leziunile cutanate sunt minime).

• Scabia persoanelor imune: persoanele din ariile endemice de scabie sau cele la care
boala evolueaza de multa vreme,dezvolta imunitate care duce la scaderea numarului de
paraziti, la ameliorarea simptomatologiei si chiar la vindecare spontana.

• Forme hiperergice: scabia nodulara, varietate mai rara de scabie, care apare la indivizi
cu hipersensibiliate la Ag parazitare (teste cutanate intens pozitive). CLINIC: noduli rosii-
bruni, infiltrati, pruriginosi, acoperiti de cruste hematice produse prin grataj. Se
localizeaza e fese,flancuri, organe genitale,coapse. Leziunile respecta de obicei zonele
descoperite. Aceasta foma poate persista luni de zile dupa o scabie tratata. Mecanismul
de producere al nodulilor este o reactie granulomatoasa la resturi ale artropodelor sau
la ouale acestora.

• Forme hipo- si anergice: scabia norvegiana (scabia crustoasa) apare la bolnavii cu

raspuns imun alterat sau la cei tratati gresit cu dermatocorticoizi. Se caracterizeaza prin
prezenta unui numar mare de paraziti (1-2 mil/individ). CLINIC: leziuni scuamo-
crustoase, groase, predominant pe extremitati (scalp, maini, picioare). Leziunile palmo-
plantare sunt hiperkeratozice , fisurate iar unghiile sunt ingrosate. Uneori se poate
produce eritrodermizare. Pruritul este redus sau absent iar majoritatea pacientilor
prezinta adenopatie generalizata si eozinofilie. Este foarte contagioasa. DIAGNOSTIC
POZITIV: evidentierea parazitului.

• DIAGNOSTIC POZITIV:

• Istoric de prurit cu exacerbare nocturna.

• Leziuni cu aspect si topografie caracteristica.

• Context epidemiologic sugestiv.

• Examen parazitologic: deceleaza prezenta parazitilor, a fragmentelor, oualor sau

excrementelor acestora. Este important ca recoltarea materialului de analizat sa se faca
de la capatul distal al tunelului acarian evidentiat prin impregnare cu tus de China; in caz
contrar, rata examinarilor fals negative poate fi ridicata.

3
• UN EXAMEN PARAZITOLOGIC NEGATIV NU POATE EXCLUDE DIAGNOSTICUL.

• COMPLICATII:

• Suprainfectia;

• Eczematizarea;

• Lichenificarea;

• Evolutia spre forma nodulara sau norvegiana.

• Acarofobia.

• PRINCIPII TRATAMENT:

• Tratamentul urmareste distrugerea acarienilor adulti si a nimfelor de pe tegumentele

bolnavilor, a contactilor si de pe lenjeria de pat si corp a acestora.

• Deparazitareab lenjeriei se face prin spalare si fierbere (articolele care nu pot fi fierte se
vor aerisi timp de minimum 5 zile).

• Papulo-veziculele, fiind induse imunologic, se remit mai lent.

• Persistenta pruritului dupa tratament semnifica esec terapeutic (numai daca ex

histopatologic ramane pozitiv) sau prurit postscabios, care se remite treptat, cu/fara
cura scurta de dermatocorticoizi.

• TRATAMENT:

• LINDAN (hexaclorciclohexan sau gamexan) 1%:

• Adulti: 1 aplic/zi,seara, 3 zile consecutiv. Se spala dimineata. Se repeta tratamentul dupa

1 saptamana.

• Copii 1-3 ani: 1 aplicatie in prima zi pe ½ inferioara a corpului; a doua zi 1 aplicatie pe ½

superioara a corpului (fara cap); ziua 3: idem ziua 1; ziua 4: idem ziua 2. Se lasa sa
actioneze 3 ore.

• Copii 4-10 ani: 1 aplicatie/zi, 2 zile consecutiv (exeptand fata). Se lasa sa actioneze 3 ore.

4
• Contraindicatii: copii sub 1 an, gravide, femei care alapteaza, la cei cu suprafete erodate
mari (risc de absorbtie sistemica si convulsii).

• BENZOAT DE BENZIL 25-30%:

• Adulti: 1 aplic/zi, 2 zile consecutiv. Se lasa sa actioneze 24 ore; se indeparteaza cu apa si

sapun.

• 2 aplic/zi, 3 zile consecutiv.

• Copii peste 2 ani, gravide si femei care alapteaza: 1 aplic/zi. Se lasa sa actioneze 12 ore.

• CROTAMITON 10% (EURAX):

• Este un antipruriginos puternic , cu efect antiscabetic mai redus.

• Este non-iritant => ok in sarcina.

• Contraindicat copiilor sub 3 ani.

• PERMETRINA 5% (SCABEX 1% crema sau emulsie; SPREGAL spray; ELIMINATE 5%; NIX
crema):

• Eficient in aplicare unica; ationeaza 8-12 ore; se spala cu apa si sapun.

• Tratament modern, ma eficient, mai putin toxic.

• Distruge si ouale.

• DE ELECTIE PT COPII PESTE 2 LUNI, FEMEI GRAVIDE SAU CARE ALAPEAZA.

• SULF PRECIPITAT (10% pt adulti; 3-5% pt copii; 8% unguent):

• 2 aplic/zi, 10 zile.

• Cel mai sigur.

• Poate produce dermatita iritativa.

• MALATHION 0,5%:

• Contraidicat la gravide si copii datorita toxicitatii.

• TRATAMENTUL SCABIEI NORVGIENE (CRUSTOASE):

• IVERMECTINE (MECTIZAN) p.o. 400mg doza unica (pt adulti), doza repetata dupa 1
saptamana. + DERMATOCORTICOID+ ANTIHISTAMINIC.

5
• TRATAMENT COPII SUB 2 ANI:

• PERMETRINA 1% (SCABEX 1%) din cap pana in picioare sau

• SULF pp ung 8% pt corp + sampon cu LINDAN (1 aplic/zi 2 zile consecutiv) pt scalp si par,
se indeparteaza dupa 5-10 min sau

• + sapun/ sampon sulf pp pt scalp/par.

PEDICULOZA

• DEFINITIE: afectiune infectioasa produsa de paduchi- paraziti hematofagi obligatorii ai

pasarilor si animalelor.

• ETIOLOGIE: omul este parazitat de 2 specii, deosebite morfologic:

• 1. Pediculus humanus, care are 2 subspecii: P. h. capitis (peduchele capului) si P. h.

corporis (paduchele corpului si hainelor).

• P. h. capitis. Femela adulta este o insecta gri, lunga de 3-4mm, mai mare decat
masculul. Traieste aproximativ 40 zile, timp in care depune ouale (7-10/zi), care au
culoare roz-rosietica si un opercul la capatul liber. Ouale maronii sunt fixate de tija
firului de par cu ajutorul unui material secretat de glandele salivare ale femelei. Dupa ce
paduchele paraseste oul prin opercul devine albicios.

• P. h. corporis. Este aproape identic ca aspect cu paduchele capului si are o dezvoltare

similara. Se fixeaza pe haine (de obicei pe cele aflate in apropirea pielii), de pe care
coboara doar pentru a se hrani; este foarte mobil. Nu rezista la temperatura fiind distrus
de spalarea si calcarea hainelor.

• 2. Phtirius pubis (paduchele lat). Este un paduche turtit dorso-ventral. Perechile de

picioare 2 si 3 sunt prevazute cu clesti puternici folositi pentru deplasarea pe firele de

6
 par. Ouale sunt maronii si adera la firele de par pubiene. Poate coloniza si alte zone:
axila, sprancenele, genele, barba, parul de pe trunchi si membre.

• EPIDEMIOLOGIE:

• Parazitarea cu P. h. capitis se face de obicei prin contact direct cu parul parazitat si mai
rar indirect, prin piepteni, perii etc.

• P. h. corporis se transmite prin contact corporal direct sau prin haine infestate.

• P. pubis se transmite prin contact fizic strans, de obicei contact sexual.

• Se intalneste la orice varsta. Este mai frecventa la copii, la femei si la persoanele cu

igiena precara.

• Paduchii nu supravietuiesc departe de gazda mai mult de 10 zile. Ouale au rezistenta

mai mare, de aproximativ 1 luna.

• CLINIC: ariile parazitate sunt intens prurginoase si prezinta: papule, excoriatii, uneori
leziuni impetiginizate, paraziti adulti si oua,atasate firelor de par. Ocazional, in infestarile
cu P. pubis apar pete albastrui- macule cerulee- secundare alterarii Hb de catre enzimele
din saliva pe care parazitul o introduce in tesuturi in timp ce se hraneste.

• La indivizii infestati timp indelunat se descriu modificari cutanate cunoscute sub numele
de “piele de vagabond”: hiperpigmentari, escoriatii produse prin grataj, cicatrice lineare,
zone lichenificate. Aceste leziuni au o dispozitie caracteristica “in pelerina” (zona
cervicala, toracica superioara si a umerilor).

• DIAGNOSTIC POZITIV:

• Prurit pubian sau al scalpului;

• Leziuni cutanate caracteristice;

• Evidentierea parazitilor adulti sau a oualor.

7
• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

• Dermatita atopica;

• Prurit senil;

• Prurit din limfoame;

• Dermatita herpetiforma.

• TRATAMENT:

• LINDAN 1% pudra sau solutie; cel mai utilizat.

• MALATHION 0,5-1%: tinde sa inlocuiasca Lindanul in unele tari, la care in ultima vreme
s-au descris cazuri de rezistenta.

• Ambele sunt eficiente si au actiune ovocida. Trebuie sa ramana in contact cu

tegumentele minim 12 ore. Malathionul este absorbit de keratina, proces care dureaza
aproximativ 6 ore si are o actiune prelungita asupra reinfectiei (peste 6 sapt).

• PIRETRINE (insecticide naturale) si PERMETRINA (piretroid sintetic) sunt pediculocide si

ovocide eficace.

• COTRIMOXAZOL oral – eficace in pediculoza ca capului (distruge bacteriile cu care

paduchii traiesc in simbioza. Acestea sunt esentiale pt producerea de vitamine B,fara de
care paduchii nu supravietuiesc).

• Localizarea pe gene: -indepartarea mecanica a oualor, - -

epilarea genelor

• - aplicarea de lindan sau malathion in solutie apoasa.

• Lotiunile sunt de preferat sampoanelor deoarece asigura concentratii mai mari si

impiedica dezvoltarea rezistentei.

• Dupa tratament pot persista oua fara continut; pt a usura indepartarea lor parul poate fi
clatit cu solutie diluata de acid acetic si/sau pieptanat cu un pieptane des.