PNEUMONII

CLASIFICARE

I. Infectioase(cauzate de):
1.Bacterii:
Pneumonii specifice: cauzate de microorganisme ce pot
invada plamanul cu mecanisme de aparare intacte.
1.Streptococcus pneumoniae
2.Staphylococcus aureus
3.Streptococcus pyogenes
4.Klebsiella pneumoniae si alti germeni gram-negativi(Pseudomonas
aeruginosa,Escherichia coli, Proteus)
5.Haemophilus influenzae
6.Bacteroides fragilis(si alte microorganisme anaerobe)
7.Mycobacterium tuberculosis
8.Yersinia pestis.
Pneumonii nespecifice (pneumonii de aspiratie)- cauzate
de microorganisme ce se gasesc in mod normal in tractul respirator
superior dar pot invada plamanul daca acesta are mecanismele de
aparare deficitare.Manifestarea comuna a acestor pneumoniii este
absenta in sputa a unui agent patogen specific si existenta unor
modificari ale sistemului respirator ce predispun la invazia unor
microorganisme cu virulenta scazuta:
1.Streptococi.
2.Pneumococi(anumite tipuri)
3.Haemophilus influenzae.

Cai de patrundere a infectiei:

1.Aspiratia din sinusurile nazale infectate
sau in timpul amigdalectomiei, extractiilor
dentare(anestezia generala)
2.Aspiratia din tubul digestiv superior in
timpul anesteziei, comei sau somnului.
3.Gravitatia sau curentii de aer pot purta
microorganismele din bronsita acuta,
bronsiectazie sau abces pulmonar.
Alte cauze ce pot predispune la dezvoltarea
pneumoniei de aspiratie:
1.Tuse ineficienta postoperator, dupa
traumatisme toracice sau dureri abdominale,
paralizia laringelui.
2.Obstructia bronsica ( ex:carcinom bronsic)
poate determina ventilatie inadecvata dincolo de
obstructie.

2.Virusi, Mycoplasma, Fungi si Ricketssia

1.Inluenza, parainfluenza, virusul respirator sincitial,
adenovirusi, enterovirusi.
2.Chlamidia (psitacoza, ornitoza)
3.Mycoplasma pneumoniae (agentul Eaton)
4.Candida albicans, Actinomices israeli, Aspergilus
fumigatus, Histoplasma capsulatum.
5.Coxiella (Ricketssia) burneti febra Q
3.Protozoare: Pneumocystis carinii (AIDS)
II.Chimice: gaze toxice, pneumonia lipoidica
III.Fizice : radiatii
IV.Alergice: Sindrom Loeffler

Clasificare anatomica

1.Pneumonia lobara
2.Bronhopneumonia
Clasificare funcie de condiiile in care survine
boala
1.Pneumonii comunitare
2.Pneumonii nosocomiale
3.Pneumonii la pacieni imunocompromii
Clasificare patogenic
1.Pneumoniile primare la persoane anterior sntoase
2.Pneumoniile secundare complicaie a unor boli
pulmonare preexistente, infecii virale sau stri
patologice care genereaz condiii
locale(atelectazie, obstrucie bronic, staz
pulmonar, bronhoaspiraie)
3.Pneumoniile metastatice pe cale hematogen

PATOGENIE
ASPIRAREA
MICROORGANISMELOR
CARE COLONIZEAZ
OROFARINGELE

INHALAREA
AEROSOLILOR
INFECTANI

GERMENI PATOGENI LA NIVEL

PULMONAR

DISEMINAREA
HEMATOGEN
DE LA UN FOCAR
EXTRAPULMONAR

INOCULARE DIRECT

Pneumonia Pneumococic
Pneumonia lobar
Patogenie

1. Condensare pulmonara lobara omogena, de

obicei unilaterala; tipic regiunile inferioare sau
posterioare
2. Pleura frecvent apare pleurezia acuta.
3. Boala are 3 stadii:

Congestie: capilare hiperemiate si minim exsudat

alveolar

Hepatizaie: Aveolele sunt pline deeritrocite,

polinucleare, germeni, fibrin.

Rezoluie: Cearance-ul exudatului inflamator de

catre macrofage si enzime proteolitice. Alveolele
devin pline de exudat apos si cateva celule.
Exudatul este absorbit in sange si prin limfatice.
N.B. Poate apare bacteriemia si septicemia

BRONHOPNEUMONIA
Aspecte
diagnostice
1. Debut
lent, cu evolutie gradata prelungita(> 10 zile ) si
final in lisis; dupa 2-3 zile de bronsita acuta creste
temperatura pana la febra inalta, pulsul si frecventa
respiratorie cresc, apar dispneea si cianoza centrala.

2. Stare generala alterat. Manifestarile clinice specifice

sunt in functie de agentul patogen implicat .De regula
tusea este severa, productiva, cu sputa purulenta iar
durerea pleurala este mai rar intalnita.
3. Examenul fizic in primele stadii ale bolii este asemanator
cu cel din bronsita acuta dar in timp ralurile crepitante se
intensifica ca frecventa.
4. Radiografia toracica releva opacitati diseminate pe
ambele arii pulmonare, predominant in zonele bazale.
5. Tendinta la formare de abcese, empiem si fibroza.
6. Mortalitate ridicata la varstele extreme (copii si
varstnici), in special la persoanele tarate.