Sunteți pe pagina 1din 17

TERMOTERAPIA

Dr. Dana-Maria Dimulescu


Medic Primar Recuperare Medicală
Doctor în Ştiinţe Medicale
UMF “Carol Davila”
Compresele

• După temperatură sunt: reci, calde, alternante, stimulante, cu aburi.


• Se pot aplica pe diferite regiuni: cap, reg. cervicală, abdomen, torace posterior, membre
inferioare, reg. genitală.
• Reguli: să fie bine întinsă pe tegument, să fie bine stoarse, să nu fie strânse pentru a nu
comprima circulaţia, să se aplice doar pe tegumente integre.
• Compresele reci: se înmoaie în apă rece, se împăturesc de câteva ori, se aplică pe
tegument; pentru menţinerea aceleiaşi temperaturi, se schimbă din 5 în 5 min.; procedura
durează între 20-60 min.
• Efecte: antitermic, antispastic, antihemoragic, antiinflamator, antialgic.
• Compresele calde (apă la 38-43 gr.C) şi fierbinţi (apă la 45-55 gr.C) se acoperă pentru
menţinerea temperaturii. Durata: 20-90 min. Efecte: antispastice, analgezice, hiperemiante,
resorbtive (în inflamaţii cronice).
• Compresele alternante: o compresă caldă (40-50 gr.C), 2-3 min., urmată de o compresă
rece (12-16gr.C), 30sec.- 1 min.; se repetă de 5-6 ori; stimulează circulaţia sanguină şi
sistemul neuromuscular.
• Compresele stimulante (Priessnitz): utilizează 2 bucăţi de pânză- una mai mică udată cu
apă la temperatura camerei, stoarsă şi aplicată pe tegument şi cealaltă uscată, se
suprapune peste prima, depăşind marginile acesteia cu 2-3 cm. Durata: 2-12 ore.
Compresele

• Efectul: stimularea proceselor biologice locale nervoase şi circulatorii.


• Compresele cu aburi: pe zona interesată se aplică un prosop uscat, peste care
se pune o bucată de pânză înmuiată în apă fierbinte (60-70 gr.C), bine stoarsă,
peste care se aplică a doua bucată de prosop uscată. Durata: 20-60 min. Efect:
resorbtiv, analgezic, antispastic.
• Există şi comprese cu alcool, sulfat de magneziu, soluţie burow, ce acţionează
prin factorul chimic; au efect antiedem şi antiinflamator local.
• Compresele reci: în procese inflamatorii sau dureroase acute; cele calde : în
procese subacute sau cronice; compresele stimulante: în suferinţe cronice,
stimulând capacitatea de apărare şi metabolismul local.

Hidrofoarele: tuburi subţiri de cauciuc sau metal, dispuse circular sau paralel, prin
care circulă un curent de apă la o anumită temperatură. Pot fi: circulare,
dreptunghiulare, ovale, după zona în care se aplică. Modul de acţiune, efectele
sunt asemănătoare compreselor, temperatura apei fiind menţinută constantă
până la sfârşitul procedurii.
Cataplasmele

• Aplicarea la nivelul tegumentului a diverse substanţe organice sau anorganice,


la difetite temperaturi, în scop terapeutic.
• Sunt umede sau uscate, calde sau reci; cele mai folosite: umede şi calde.
• Cataplasmele umede folosesc plante medicinale, substanţe organice, cu aspect
păstos în amestec cu apa caldă; amestecul se pune într-un săculeţ sau între 2
bucăţi de pânză , se aplică pe zona de tratat, se acoperă cu o bucată de pânză
mai groasă şi se menţine până începe să se răcească.
• Pot fi cu: pâine, tărâţe, seminţe de in, făină de grâu, orz, ovăz, porumb,
muşeţel, mentă, muştar, hrean; cele cu muştar se menţin până apare senzaţia
de arsură locală.
• Cataplasmele uscate: tărâţe de grâu, secară, porumb, sare, nisip, încălzite în
prealabil, introduse în săculeţ şi aplicate pe zona de tratat.
• Modul de acţiune se bazează pe efectul termic şi cel chimic. Efecte:
hiperemiant, resorbtiv, antispastic, antialgic.
• Indicaţii: reumatism degenerativ sau inflamator subacut sau cronic, mialgii,
nevralgii, contracturi musculare, afecţiuni colicative abdominale.
Împachetările

• Împachetarea unei părţi sau a întregului corp într-un cearşaf umed sau uscat,
parafină, nisip, nămol, peste care se aplică o pătură sau alt cearşaf uscat.
• Împachetările umede (temperaturi de 18-20 gr.C) sunt: complete, de ¾, de
jumătate inferioară, de trunchi, superioară. Durata: 60-80 min. După
împachetare, se aplică o procedură scurtă de răcire (baie, duş, spălare).
• Există 3 faze de acţiune, ce depind de durata procedurii şi de reactivitatea
pacientului:
- faza iniţială, de excitaţie, prin efectul temperaturii reci asupra organismului:
vasoconstricţie periferică, hiperexcitabilitate nervoasă, tahicardie, polipnee
(prin stimularea termogenezei); după 1-3 min., apare vasodilataţia prin
activarea termolizei; este stimulată termoreglarea, la pacienţii afebrili se obţine
reglarea homeostaziei interne, la cei febrili-scăderea febrei; durata este de 15-
20 min.; are efect tonic asupra organismului;
- a doua fază durează 30-50 min., în care continuă vasodilataţia cutanată, scade
temperatura, scade frecvenţa cardiacă şi cea respiratorie, efectul fiind sedativ;
- a treia fază: se acumulează căldură în spaţiul dintre tegument şi pătură, care este
cedată organismului (procedura devine hipertermă); sunt stimulate
mecanismele termolizei, inclusiv sudoraţia; se produc excitarea sistemului
nervos, tahicardie,
Împachetările

tahipnee; durata este de 50 min., continuă şi după despachetarea pacientului.


Indicaţii: - cele de scurtă durată (10-15 min.) : bolnavi febrili, astenici, depresivi,
dismetabolici (stimulează arderile);
- cele de durată medie (20-50 min.): nevroze, stări anxioase, de surmenaj,
în tulburări de termoreglare;
- cele prelungite (60-90 min.): tulburări metabolice, obezitate, gută,
intoxicaţii cronice.
Contraindicaţii: boli CV, HTA, suferinţe cronice decompensate ale organelor vitale,
boli dermatologice.
Împachetările uscate: sunt parţiale sau complete, se realizează cu o pătură uscată;
durata: 90 min. Este o procedură hipertermă, ce stimulează termoliza şi
sudoraţia.
Procedura se opreşte dacă apar: ameţeli, cefalee, palpitaţii, greaţă; la final se
recomandă o procedură de răcire. Au ca rezultat accelerarea proceselor
metabolice.
Indicaţii: hipotiroidism, obezitate, hiperuricemie, intoxicaţii cronice, boli
reumatismale cronice.
Contraindic: boli CV, TBC, stări febrile, boli dermatologice, suferinţe cronice
decompensate, stări debile sau caşectizante.
Fricţiunile

• Proceduri de termoterapie, bazate pe acţiunea factorului termic şi a celui


mecanic. Pot fi: reci sau alternante; parţiale sau complete.
• Constau în masaj de tip fricţiune la nivelul zonei de tratat, zonă acoperită iniţial
cu un prosop înmuiat în apă rece (18-20 gr.C), apoi cu cu cearşaf uscat şi cu o
pătură. Cele alternante utilizează iniţial un prosop înmuiat în apă caldă (38-40
gr. C), apoi unul înmuiat în apă rece (16-18 gr.C), urmând ca în momentul
încălzirii prosopului, să se utilizeze un cearşaf uscat peste care se execută
manevrele de masaj, iar la final se acoperă zona cu o pătură.
• În fricţiunile complete: se începe cu membrul inferior drept, apoi cel stâng,
trunchiul posterior, toracele anterior, regiunile laterale ale trunchiului,
abdomenul (în sensul evacuării intestinului); pe frunte sau pe ceafă se aplică o
compresă rece. După procedură, pacientul se acoperă şi se menţine în repaus
20-30 min.; procedura poate fi completată cu turnarea unei cantităţi de apă rece
sau direcţionarea unui curent de aer rece peste pacient (baia de cearşaf sau
prin curent de aer).
• Efecte: creşterea uşoară a activităţii cordului, a metabolismului, excitaţia
uşoară a sistemului nervos, tonifierea aparatului neuro-muscular, acţiune
sedativă generală, cu reglarea tulburărilor de somn.
• În cazul fricţiunilor complete: în prima fază se produce vasoconstricţie
periferică pe o
Fricţiunile

suprafaţă întinsă (reacţie la aplicarea de rece), urmată în a doua etapă de


vasodilataţie, ca răspuns secundar în cadrul reacţiei dermovasculare şi ca
reacţie la factorul termic.
Indicaţiile fricţiunilor parţiale: surmenaj, astenie, tulburări ale circulaţiei periferice,
afecţiuni degenerative sau posttraumatice ale aparatului locomotor.
Indicaţiile fricţiunilor complete: tulburări metabolice, obezitate, hiperuricemie,
hipotiroidism, stări depresive.
Contraindicaţii: boli CV, dermatologice, suferinţe ale sistemului nervos,
ateroscleroză, afecţiuni febrile, boli cronice decompensate, stări caşectice.

Spălările: mod de acţiune, indicaţii asemănătoare fricţiunilor, mai blânde. Pot fi:
reci, calde, alternante; parţiale sau complete. Regiunea interesată se spală cu
un prosop înmuiat în apă la temperatura prescrisă, cu mişcări în ambele
sensuri la nivelul membralor şi trunchiului şi circulare la nivelul abdomenului.
La finalul procedurii, pacientul este acoperit cu cearşaful sau pătura sau se
îmbracă şi face mişcare câteva minute.
Indicaţii: stări de convalescenţă, febrile, ca proceduri de răcire după aplicaţii
termice importante.
Perierile

• Efectul lor are la bază factorul mecanic, aplicat au ajutorul unei perii;
acţionează asupra circulaţiei periferice.
• Sunt: uscate sau umede, complete sau parţiale; există şi autoperierea.
• Perierile complete: terapeutul stă pe partea dreaptă a pacientului, începe cu
gamba stângă, apoi piciorul şi glezna, apoi coapsa stângă. Urmează membrul
inferior drept, apoi membrele superioare stâng şi drept, regiunea cervicală,
regiunea centurii scapulare şi toracele posterior, toracele anterior, abdomenul.
La nivelul membrelor inferioare, perierea se face cu 2 perii cu mişcări ritmice,
uniforme, cu presiune moderată, în ambele sensuri, evitând zonele cu varice.
• La nivelul coloanei vertebrale, mişcările sunt longitudinale, la nivelul toracelui
se fac mişcări de-a lungul coastelor, postero-anterioare; la nivelul
abdomenului, se execută mişcări circulare.
• Perierile umede sunt proceduri alternante: periaj alternativ, cu periile înmuiate
în apă caldă şi apoi în apă rece sau periajul sub duş. La final, se face un duş
scurt, urmat de o fricţiune uscată. Durata: 15-45 min.
• Efecte: vasodilataţie periferică, excitarea sistemului nervos, stimularea
termoreglării şi a metabolismului; se pot utiliza ca proceduri de călire.
• Indicaţii: tulburări de circulaţie periferică, de termoreglare, obezitate,
hipotiroidism,
Perierile

sindroame asteno-depresive, fibromialgia şi sindroamele miofasciale.


Contraindicaţii: varice, arteriopatii obliterante ale membrelor inferioare, boli febrile,
suferinţe generale decompensate, ateroscleroza, hipertensiunea.
Afuziunile

• Proceduri prin care se proiectează o coloană de apă fără presiune, asupra


corpului. Sunt: reci (18-22 gr.C), alternante (38-42 gr.C şi 18-22 gr.C); complete
sau parţiale. Jetul de apă se aplică foarte aproape de tegument, cu apariţia
reacţiei dermovasculare.
• Afuziunile parţiale interesează: picioarele, gambele, coapsele, trenul inferior,
membrele superioare, toracele posterior, ceafa.
• Afuziunile generale se aplică întâi pe partea posterioară, apoi anterioară (cu
varianta aplicată de la 3-6 m, presiune de 1,5 atm. – afuziunea fulger).
• Afuziunile alternante: aplicarea combinată de apă caldă (38-42 gr.C) şi rece (18-
22 gr.C), ce se repetă de 3 ori.
• Modul de acţiune se bazează pe apariţia reacţiei dermovasculare, intensă, pe o
zonă întinsă, cu apariţia secundară a reacţiilor consensuale la distanţă şi
viscerale.
• Efecte: reglarea echilibrului termic, a metabolismului, călirea organismului.
Cele inferioare: decongestia temporară a organelor pelvine şi abdominale; cele
superioare: accelerează frecvenţa respiratorie şi cardiacă, cu stimularea
generală a organismului, stimulează reglarea circulaţiei superficiale,
peristaltismul intestinal, tonifică musculatura.
• Indicaţii: tulburări ale circulaţiei periferice, hipotonii musculare, stări depresive,
Afuziunile

surmenaj, ca proceduri de răcire după aplicaţii termice intense.


Contraindicaţii: suferinţe inflamatorii acute sau subacute ale organelor din micul
bazin, metroragii, graviditatea, afecţiunile inflamatorii acute sau subacute ale
organelor abdominale.
Duşurile
• Proceduri de termoterapie prin care asupra corpului se aplică apă, aburi sau
aer cald, cu temperaturi şi presiuni diferite, de la o oarecare distanţă. Acţiunea
lor se bazează pe factorii termic şi mecanic.
• După temperatură: reci, calde, alternante, cu aburi, cu aer cald; după forma
jetului: duş rozetă, sul, evantai; după direcţia coloanei de apă:duşuri verticale
ascendente, descendente, orizontale, circulare.
• Duşul rece: foloseşte apă la 15-20 gr.C, durează 1-3 min.; poate fi parţial sau
complet. Are efect excitant asupra sistemului nervos, circulaţiei, termoreglării.
Se indică în: neurastenii, surmenaj, tulburări metabolice, de termoreglare,
călirea organismului.
• Duşul cald: foloseşte temperaturi de 38-40 gr.C (cald propriu-zis) sau 45 gr.C
(fierbinte); duşul cald are efect calmant, relaxant; cel fierbinte de lungă durată
este calmant, de scurtă durată este excitant. Se indică în: afecţiuni inflamatorii
şi degenerative cronice ale aparatului locomotor, oboseală, nevroze.
• Duşul alternant: duş cald (38 gr.C) de 30-40 sec., urmat de duş rece (18-20 gr.C)
de 10-15 sec.
• Duşul cu aburi: se aplică un jet de aburi pe regiuni limitate ale corpului;
durează 3-6 min.; se poate asocia cu o procedură de masaj sau precede o baie
generală; este
Duşurile
urmat de o procedură de răcire- duş rece. Se indică în: afecţiuni degenerative
articulare cronice, afecţiuni ale ţesuturilor moi, nevralgii.
Duşul cu aer cald: se poate asocia cu masajul, fiind asemănător duşului cu aburi.
Duşurile rozetă: în aplicaţii generale; pot fi reci, calde sau alternante.
Duşul sul: presiune mai mare a coloanei de apă; este rece, cald sau alternant- duş
scoţian.
Duşul scoţian: 2 tuburi de cauciuc terminate cu 2 dispozitive metalice pentru a
îngusta coloana de apă; pe un tub curge apă caldă la 40-45 gr.C, pe celălalt
curge apă rece la 18-20 gr.C. Apa este proiectată de la 2-4 metri, cu o presiune
de 1,5-2 atm. Se începe cu jetul de apă caldă, 10-15 sec., apoi cel rece, 5-10
sec.; alternanţa se repetă de 2-4 ori.
Aplicarea începe la nivelul membrului inferior stâng, de la călcâi la regiunea
lombară (mişcări transversale), se continuă spre omoplatul stâng şi regiunea
scapulară (mişcări transversale); urmează coborârea de la nivelul omoplatului
drept la nivel lombar, apoi pe membrul inferior drept până la călcâi. Se începe
cu duşul cald, se continuă cu cel rece, repetându-se de 3 ori, apoi se continuă
pe faţa anterioară a membrului inferior drept, abdomen (mişcări circulare în
sensul evacuării colonului), torace, după care sensul devine descendent. Se
evită glandele mamare, org. genitale
Duşurile

• Efecte: excitant asupra sistemului nervos, de tonifiere musculară, de activare a


circulaţiei, creştere a metabolismului. Se indică în: obezitate, hipotiroidism,
tulburări de reglare a circulaţiei superficiale, tulburări de termoreglare,
constipaţii habituale, ca procedură de călire.
• Duşul evantai are un mod de acţiune asemănător cu duşul rozetă, asigurând o
proiecţie mai exactă asupra unor regiuni mai limitate.
• Duşurile verticale ascendente- duşurile de şezut: duşul rece, de scurtă durată:
incontinenţă urinară, impotenţă sexuală, hemoroizi (efect tonic); duşul cald, de
durată mai lungă: afecţiuni cronice din sfera genitală; duşul alternant:
amenoree, oligomenoree, metrite cronice.
• Duşul masaj: aplicarea mai multor duşuri rozetă, la 38-40 gr.C, concomitent cu
manevre de masaj, cu durată de 8-15 min.; sunt duşuri parţiale. Pot exista
instalaţii cu 4-6 duşuri ce funcţionează simultan. Efecte: hiperemie, resorbţie,
tonifiere locală. Se indică în: afecţiuni degenerative ale aparatului locomotor,
sechele posttraumatice, afecţiunile ţesuturilor moi, nevralgii, constipaţii.
• Duşul subacval: se aplică un jet de apă cu presiune mare (1-8 atm.), cu o
temperatură identică sau mai mare cu 1-3 gr.C faţă de temperatura apei din
baie. Pacientul se află într-o cadă mare sau bazin treflă, umplut cu apă la 37-38
gr.C.
Duşurile

• Jetul de apă este dirijat oblic, sub un unghi de 35 grade, la nivelul tegumentului
şi vertical la nivelul articulaţiilor, de la o distanţă de 20-30 cm. Aplicarea se face
de jos în sus, în sensul circulaţiei venoase. Se începe de la nivelul membrului
inferior stâng, spre omoplatul stâng, apoi de la nivelul membrului inferior drept
spre omoplatul drept; la nivel lombar şi între omoplaţi se fac mişcări
transversale. Urmează membrele superioare, apoi se trece la faţa anterioară, la
nivel abdominal făcându-se mişcări circulare, în sensul evacuării intestinale. Şi
la nivelul articulaţiilor se fac mişcări circulare. Se evită regiunea genitală şi
glandele mamare.
• Este indicat în: deficite motorii, atrofii musculare, afecţiuni posttraumatice,
obezitate, hipotiroidism.
• Contraindicaţii: suferinţe cardiace sau cerebro-vasculare, ateroscleroză,
hipertensiune, varice, tromboflebite profunde, fragilitate vasculară,
hipersensibilitate cutanată.
Bibliografie
• Banciu M. – Balneofizioterapie generală și concepte moderne de recuperare,
vol. I, ED. Mirton, Timișoara, 1996
• Cinteză D – Recuperarea Medicală – Termoterapia, Ed. Vox, București, 2003

S-ar putea să vă placă și