I.

EXAMINAREA NEUROLOGICA

Tehnica examenului neurologic presupune mai multe etape de examinare si evaluare.

Orice examen clinic incepe cu inspectia si in acest context primul domeniu presupune :
a) Atitudinile particulare. In acest caz kinetoterapeutul poate observa pozitiile particulare
pe care le are corpul sau extremitatile pacientului in pat sau ortostatism. Interpretarea corecta a
atitudinii pacientului poate sugera de la inceput diagnosticul.
Ex.: - in Parkinson pacientul in ortostatism are aspectul unui semn de intrebare cu corpul usor
anteflectat si facies inexpresiv.
-in hemiplegia spastica pacientul tine membrele superioare cu bratul usor addus, antebratul
flectat pe brat si usoara pronatie iar degetele flectate peste police in vreme ce membrul inferior e
in extensie cu piciorul in flexie plantara si rotatie interna, degetele flectate inafara de haluce care
poate fi in extensie spontana.
-In paraplegia spastica membrele inferioare sunt in extgensie puternica
-In discopatiile vertebrale pacientul adopta atitudini antalgice care imprima coloanei o scolioza
sau flexie ventrala.
-In torticolisul spasmodic capul e inclinat lateral, fata e rotate spre partea opusa, barbia e
ridicata, lateralitatea e definite conventional dupa partea in care e orientatat occiputul.
b) Semnele meningeale (al doilea element la insepctie).
-redoarea de ceafa (Primul si cel mai improtant) Ca definitie redoarea de ceafa e rigiditatea si
spasmul musculaturii cefei insotit de durere care apare la incercarile de mobilizare pasivi.
Redoarea de ceafa se incearca in DD si membrele inferioare in extensie. Examinatorul inprima
miscarea de flexie ale capului pe torace. In cazul redorii de ceafa barbia nu poate atinge toracele
din cauza unei rezistente pe care o opune musculatura cervicala contracturata la flexia pasiva. De
obicei redoarea de ceafa apare in meningite, hemoragii cerebrale subarahnoidiene. De asemenea
redoarea poate sa apara in invazia neoplsica a meningelor sau a radacinilor nervoase sau o tumora
cerebeloasa angajata.
-semnul trepiedului (Amoss). La ridicarea din pozitia asezat pacientul isi aseaza mainile in spate
si le preseaza puternic in pat pentru a’si mentine corpul.
-Al III-lea semn e Kernig. Exista doua tipuri de Kernig: primul apare atunci cand
kinetoterapeutul incearca sa flecteze coapsa din sold ridicand membrul inferior deasupra planului
patului in timp ce gamba e in extensie. Cel de-al doilea tip Kernig apare atunci cand pacientul e
in DD cu coapsa flectata la 90° din sold si daca in aceasta pozitie incercam sa extindem gamba
din genunchi apare durere si limitare a miscarii. Semnul e pozitiv daca extensia genunchiului nu
depasteste 135°.
-Al IV-lea semn e Brudzinski. Primul tip Brudzinski presupune ca, kinetoterapeutul sa plaseze o
mana sub capul pacientului, pacientul e in DD cu membrele inferioare in extensie si ii flecteaza
capul pe piept in timp ce cealalta mana apasa pieptul pacientului pentru a preveni ridicarea
corpului. La aceasta manevra se produce flexia gambelor pe coapse si a coapselor pe abdomen. La
al doilea tip Brudzinski se face flexia pasiva a unei coapse pe abdomen mai ales daca genunchiul
e in extensie producand flexia celuluilalt membru.