Schizofrenia se defineste ca fiind cea mai devastatoare,

enigmatica si frustranta dintre toate bolile mentale,

caracterizata de o grava perturbare a gandirii, comportamentelor
si sentimentelor
Incidenta
- afecteaza 1% din populatie
nu este deloc o boala rara sau pe cale de disparitie
- anual in Canada se cheltuiesc peste un bilion de dolari
anual iar 8% din spitale au ca pacienti schizofreni
in SUA , anual se diagnosticheaza mai mult de 300.000 de noi
cazuri
Des diagnosticata - schizofrenia paranoida
Neincredere
Agresivitate
Psihorigiditate
Judecata falsa
1. paranoia pasionala- hipertimism inventiv, se pune
problema prioritatii inventiei si drepturilor ce i se cuvin
2.paranoia de lupta
3.gelozia patologica
4. erotomania
Schizofrenia se diferentiaza fata de alte psihoze printr-o bizara
instrainare afectiva de la conditia umana, functiile de cunoastere
fiind in acelasi timp eventual intacte atunci cand sunt analizate
fiecare in parte, insa obigatoriu dezorganizate in contextul logic
al gandirii, particularitate care i-a atras denumirea de
paradementa afectiva,schizofrenie sau psihoza discordanta.

- debutul schizofreniei se produce in mod exceptional inaintea
pubertatii si dupa varsta de 30 de ani
Schizofrenia se diferentiaza clinic prin coexistenta obligatoriu
corelata a solipsismului si negativismului.
Solipsismul exprima existenta trairilor autiste obiectivata prin
instrainarea de la conditia unama si structurarea unor criterii false
despre lume si propria persoana datorita dezorganizarii functiilor
asociativ-integratoare ideo-afective.
Sindromul negativist incorporeaza totalitatea simptomelor
psihopatologice de tipul ataxiei intra-psihice
Trebuie remarcat ca negativismul nu are nimic in comun cu
refuzulsau protestul persoanelor normale ce actioneaza si se
determina liber fata de propriile trairi.Bolnavul de S nu poate
sa se comporte altfel spre deosebire de normalul care
hotareste deliberat sa se manifeste intr-un anumit mod.
Negativismul pasiv:modulat de la preumblarea fara adresa
pana la atitudini posturale fetale descrie forma catatonica a
schizofreniei
-activ: nebunia contrariului sau nihilismul de
atitudine descrie S hebefreno-catatonica
Clasificare:
-forma catatonica
-forma paranoida
forma nediferentiata
-forma reziduala
-forma dezorganizata
Forma catatonica: disfunctie motorie, stupor, negativism,
rigiditate, imposibilitate de a avea grija de nevoile personale,
scaderea sensibilitatii la stimuli durerosi
Forma paranoida: deziluzii de grandoare sau persecutie,
anxietate,violenta, aduce un numar
impresionat de argumente
Forma dezorganizata: incoerenta, comportament regresiv,
deziluzii, halucinatii, manierism
Forma reziduala: unele dintre simptomele bolii pot lipsii dar
raman halucinatiile si afectul modificat

Delir
de interpretare
de imaginatie
revendicare
Delirul de interpretare
endogen
au ca substrat organele interne
exogen
raportarea persoanei sale la mediu- totul
este incarcat de semnificatii ascunse.
Dupa tema delirul poate fi persecutie
urmarire
gelozie
mistic
hipocondriac
Tabloul suspicios afecteaza
cognitia
perceptia
afectivitatea
Perceptia
extrem de axata in a cauta cheia sau realul
comportamentului celorlalti
:cauta intelesuri ascunse
:desconsidera sau dispretuieste realitatea
:percep comportamentul celorlalti ca fiind
neomenosi, trisori
Cognitia
cred ca ceilalti le acorda o atentie speciala in sens
negativ, ca sunt barfiti
: sistem deluzional de natura
persecutorie
: foarte critici cu ceilalti
Afectul:
sub semnul suspiciunii
-persoane foarte distante
- nu pot realiza conexiuni in sens emotional
- un slab control al anxietatii
Comportamentul
f vigilenti, gata de atac,
rareori par relaxati
raman reci si rezervati, la marginea evenimentelor
nonverbal
verbal
- agresivi, contencios, de intimidare
exprima alarmarea, inselaciunea, persecutia
FACTORI:
chiar daca se preconizeaza ca S este o boala
genetica
un factor important il are mediul in care individul
creste si se dezvolta
- locul (unde) si cand subiectul s-a nascut
datele statistice arata ca
- 2.4% daca traieste la oras/sat
- 1% daca subiectul s-a nascut in luna martie,(risc foarte
mic pentru cei nascuti in iunie, decembrie) si risc 0
pentru cei nascuti in septembrie.
CARACTERISTICI
afecteaza in special persoanele foarte tinere
varsta de debut 16-30 de ani
-daca ai trecut de 55 de ani ai sansa 1/1000 de a te
diagnostica ca fiind schizofren,

femeile sunt diagnosticate ceva mai tarziu decat barbatii.
- femeile si barbatii sunt afectati de aceasta boala in
egala masura
- este intalnita peste tot in lume, indiferent de cultura,
rasa sau clasa sociala
Fiind o boala lunga determina mari pierderi economice
si sociale, cei diagnosticati aflandu-se mai devreme sau
mai tarziu in imposibilitatea de a duce o viata socio-
profesionala normala
-cel mai sever afect se inregistreaza la granita
real/imaginar, persoanele afectate nu mai sunt
capabile sa faca deosebirea intre real si imaginar
Ipoteza cea mai controversata este daca S ESTE O BOALA
EREDITARA SAU NU, subiecti schizoreni gasindu-se si in
familii neschizofrene
- Cele mai multe studii s-au dezvoltat in acest sens
inca nu s-a precizat cu exactitate procentul contributiei
factorului genetic deoarece S a fost semnalata si la persoane
ce prezentau boala in familie si la cei care nu aveau cazuri de
S in familie
S-a observat ca
- procentul pacientilor schizofreni care aveau o sora, un
frate sau parintii suferinzi de S este mai mare decat
procentul pacientilor care nu au avut antecedente in familie

datele statistice aratat ca
9.3% - risca sa dezvolte boala daca mama este
schizofrena
7.2 %
risca sa dezvolte boala daca tatal este
schizofren
Factorul genetic - in cazul gemenilor homozigoti daca unul
din cei doi este S sansa celui de al doilea sa fac boala este
50%, in cazul gemenilor heterozigoti 25% iar in cazul unui
singur copil nascut din parinti schizofreni 14%-
- Procentul scade pe masura ce ne departam in gradul
de rudenie cu un schizofren

Se pune intrebarea de ce in cazul gemenilor
monozigoti , daca sunt cu adevarat identici de ce
procentul nu este 100%?
Acesta intrebare subliniaza ideea ca mediul in care
subiectul creste si se dezvolta, prietenii si colegii pe care ii
are reprezinta factori favorizanti sau nu
- unii clinicieni sugereaza ca un comportament anormal
parental este o cale de a transmite perturbarile
comportamentale similare schizofrenilor gemeni .
Adoptiile pe gemeni au aratat ca
- gemenii monozigoti nascuti din parinti schizofreni
si care au fost adoptati de parinti neschizofreni au
sansa 50 % sa faca boala mai ales daca se
mentine contactul cu parintii naturali
- Chiar frati care nu sunt gemeni si care au fost adoptati
de parinti normali au sanse mai ridicate sa fac boala
comparativ cu copii care au fost adoptati si care au
fost nascuti din parinti normali
- Adoptiile copiilor care provin dintr-un mediu schizofren
chiar daca nu fac boala prezinta tendinta de a fi
suspiciosi, rezervati in comunicare, concepte
bizare,acest grup de simptome desemneaza tipul
schizoid sau personalitatea schizoida
- Se accentuaza tot mai mult ipoteza ca factorii de
concordanta- tendinta gemenilor de a face aceleasi
boli ar actiona pe un tip predispus la boala
Anormalitati anatomice
- in 1984- se face prima rezonanta magnetica la un
pacient suferind de schizofrenie si se constata:
- reducerea volumului girusului temporal superior si a
amigdalei, hipocampului, lobului frontal
- Reducerea circulatiei la nivelul lobului
frontal/temporal
Care este legatura intre anormalitatile anatomice la
nivelul SNC si factorul genetic-
- la aceasta intrebare a raspuns un set de studii pe
gemenii monozigoti dintre care numai unul facuse
boala,
in 12 din 15 cazuri examinate geamanul care prezenta S
prezenta comparative cu cel sanatos:
- ventriculii mai largi
reducerea partii anterioare a hipocampului
- reducerea fluxului sanguin in hipocamp respectiv
frontal
Alte arii de interes
Reactii biochimice
- dezechilibre neurochimice- ne referim la dezechilibre pe
calea NT(dopamina/serotonina/noradrenalina)
Captarea informatiilor la nivelul SNC
s-au evidentiat zone in care receptionarea anumitor
informatii este defectuoasa,
Activitatea cerebrala
- de obicei cand o activitate are loc este implicata o
anumita parte a SNC ( gandirea, vorbirea- Frontalul)
si scade in alte regiuni, s-a constat ca la pacientii
suferinzi de S activitatea cerebrala se mentine
crescuta in majoritatea zonelor cerebrale
- activitatea cerebrala este crescuta in special in cazul
halucinatiilor
Biologia moleculara- s-au inregistrat anumite modificari
celulare care impun o predispozitie la S
Stresul- nu produce dar potenteaza
Abuzul de substante- idem
Alimentatia- nu s-a putut face o corelatie exacta intre
consumul anumitor alimente si aparitia S iat ipoteza
hipervitaminozei a esuat
Chiar daca in sec 21 nu stim cu exactitate cauza/cauzele S
STIM
Ce este schizofrenia
o boala a creierului, cu simptome concrete si
specifice induse de modificari fizice si biochimice la
nivelul acestuia
aproape intotdeauna tratabila medicametos
Ce nu este S
- nu este o boala indusa de traumele copilariei, de un
anumit comportament violent al parintilor sau de saracie
nu este rezultatul esecului individual
exista doua categorii de simptome
- pozitive- halucinati si tuburari ale gandirii
negative:lipsa emotiei, absenta reactilor fata de
mediul inconjurator si saracirea limbajului
- s-au evidentiat pacienti care au un singur tip de
simptome dar si pacienti care prezinta simultam
ambele tipuri de simptome
- multe antipsihotice actioneaza pe calea simptomelor
pozitive si foarte putin pe calea simptomelor negative,
- s-a aratat ca pacientii care au prezentat simptome pozitive
prezinta anormalitati anatomice minime sau inexistente la
nivelul cutiei craniene in timp ce pacientii cu simptome
negative prezentau pierderea in dimensiuni a cerebelului si
o largire f mare a ventriculilor cerebrali.
- unii subiecti pot prezenta numai un singur episod, la altii
aceste episoade pot ricidiva si intre ele sa duca o viata
normala iar la altii pot persista toata viata.
Se induc schimbari de abilitate si de personalitate

familia si cei apropiati declara nu sunt ca toti ceilalti
- modificarile de perceptie- nu pot sa deosebeasca realul
de imaginar
- deteriorarea este observata in :munca sau activitatea
academica
Afecteaza relatiile cu ceilalti
afecteaza igiena personala
Schimbari in personalitate
schimbarile la nivelul personalitatii sunt adesea cheia
recunoasterii bolii
- la inceput modificarile pot fi minore, subtile, aproape
de nesesizat, eventual sesizate doar de cei foarte
apropiati
- pierderea emotiilor, nemanifestarea emotiilor
se transforma dintr-o persoana normala intr-o persoana
retrasa, rezervata
- emotiile adesea se manifesta in mod inadecvat- pot rade la
o situatie dramatica sau pot plange la o gluma
- modificarile de gandire sunt cele mai drastice-
imposibilitatea unei gandiri lipezi
- de a raspunde rational
gandirea- este saraca ca forma
uneori exaltata
- au mari dificultati in a lua decizii simple
- intelg confuz
- gandurile sunt colorate cu iluzii- evenimente false care
nu au nici o baza reala
- -au iluzii de grandoare
- se cred capabili de orice
- invulnerabili in fata obstacolelor
- violenti
Semnalele senzoriale sunt percepute confuz la nivelul
SNC- duc la halucinatii- auditive- aud voci care pot fi
intelegatoare sau violente- de cele mai multe ori le
comanda sinuciderea
- halucinatii vizuale- usi in pereti, animale
- prezinta hipersensibilitate- mirosuri
- mincare
- sunete- de multe ori sunetul unui telefon poate fi
interpretata ca o alarma
Pierderea sensului de sine- persoana este aspatiala,
atemporala
- multi pacienti pierd capacitatea de a se concentra si de a
relata o idee sau o observatie intr-o ordine logica
- altii isi pastreaza logica expunerii dar daca sunt
putin perturbati o pierd
- este de asemenea o caracteristica tipica pentru
schizofreni imposibilitatea de a generaliza, ei nu sunt
capabili sa identifice caracteristicile comune pentru o
masa si un scaun sau un mar si o portocala. Aceasta
lipsa de a generaliza pleaca din strictetea cu care
folosesc cuvintele
unii sunt total inerti ore intregi altii au perioade de
extrema agresivitate si tind sa se raneasca pe ei sau pe
cei din jur.
Medicamentatia antipsihotica-
tipice- blocarea puternica a receptorului D2
- cu potenta mai scazuta au o selectivitate mai
redusa fata de dopamina versus receptorii
muscarinici M1 , H1 si alfa adrenergici
- foarte selectivi pentru dopamina
- Antipsihoticele atipice- un efect redus pe EPSE-
- clozapine-selectivitate- D4, D1, D3, 5HT2, M1, alfa1
- risperidone- selectivitate- D2,5HT2, alfa 1,2
- olanzepina-selectivitate- D2,D1,D3,D4,5HT2, M1,H1
- quetiapina- selectivitate- D2, 5HT2,H1, alfa1,2
- ziprasidona-selectivitate-D2, 5HT2,H1, alfa1,2