Neuro- Licență

- Depolarizarea posti-sinaptica = potențial postisinaptic excitator (crește

probabilitatea ca neuronii să facă sinapsă!)
- Hiperpolarizarea post-sinaptică = potențial postsinaptic inhibitor (scade
probab. ca neuronii să facă sinapsă!)
- Ambele tipuri de polarizare trebuie văzute ca fiind graduale, adică depind
de magnitudinea semnalului primit de neuron!
- Potențialul călătorește de-a lungul axonului (de la corpul celular/ dendrite)
ca un semnal electric printr-un cablu. Este transmis foarte rapid dar nu
trebuie să se confunde cu durata!
- Transmisia este decrementală, adică scade în magnitudine cu cât avansează
de-a lungul axonului. Foarte puțin ajunge până la sf. axonului.

Integrarea Potențialului Postsinaptic și generarea Potențialelor de Acțiune

- Potențialele de actiune sunt generate la nivelul segmentului initial axonal.
-
- Pragul de excitare (threshold of excitation) : -65mV (daca suma polarizării și
hiperpolarizării care atinge acest sengment intial al axonului la orice
moment de timp atinge acest prag) -» este generat un potențial de acțiune
- Potențialul de acțiune este un proces care durează 1 milisecundă și
reprezintă trecerea de la -70mV la +50mV (un fel de inversare a
membranei)
- Potentialul de actiune nu este gradual și nu depinde de nimic. Nu-si pierde
magnitudinea. Sunt mai degrabă tipuri de răspuns totul-sau-nimic.
-

- Această adunare a potențialelor excitatorii și inhibitorii se numește

integrare.
- Integrarea se face în două moduri: în funcție de timp și în funcție de spațiu.
- Locul de pe neuron unde se crează sinapsa este foarte important în modul
în care se transmite pe urmă semnalul! Cu toate astea, există mecanisme
care au rolul de a amplifica semnalul primit prin sinapsele realizate prin
dendrite pentru a facilita transiterea acestuia mai departe.
- Gandeștete la potențialul de acțiune ca la pornirea unui foc de armă!
Test:
1. Substanța neagră produce so substanță chimică numită dopamină.
2. Diferența de încărcătură electrică dintre interiorul și exteriorul unei
celule se numește potențial de membrană.
3. Potențialul de repaus este de aprox. -70mV.
4. Na+ si K+ sunt particulele pozitive și negative din interiorul unui neuron.
(IONII)
5. Doi factori pun presiune pe ionii de Na+ să intre în neuronii aflați în
repaus: mișcarea aleatorie (random motion) și presiunea electrostatică.
6. Când un neuron se află în stare de repaus, există o concentrație mai
mare de ioni de NA+ în afara celulei. (sodiu)
 7. Canalele de potasiu (K+) sunt deschise într-un neuron aflat în repaus.
8. Ionii traversează membrana prin pori specializați numiți canale ionice.
9. Sinapsele neuronilor eliberează substanțe chimice în butonii terminali
numiți neurotransmițători.
10.Neurotransmițătorii au deobicei două efecte asupra neuronilor post-
sinaptici: ori îi depolarizează ori îi hiperpolarizează / polarizeaza.
11. Când neuronii adună sau combină mai multe semnale indiviuale într-un
singur semnal electric se numește integrare.
12. Însumarea temporală este suma potențialelor post-stinaptice produse
în succesiune rapidă la aceeași sinapsă pentru a forma un semnal mai
mare.
13. Un potențial de acțiune apare atunci când depolarizarea neuronului
ajunge la pragul de -65mV.
14. Spre deosebire de potențialele post-sinaptice care sunt graduale,
potențialele de actiune sunt raspunsuri de tipul totul-sau-nimic.
15. Neuronii integrează potențialele post-sinaptice prin două moduri:
insumare temporală sau însumare spațială.
Transmiterea potențialului de acțiune
-transmiterea potențialului de acțiune se face prin canalele de voltaj
-mai intai se deschid canalele de Na+, ionii de Na+ intra, apoi se deschid canalele
de K+ (care ies afara); dupa 1 milisecundă, canalele de Na+ se inchid; aici se
incheie etapa de creștere, după care urmează etapa repolarizării (prin continua
eliberare de ioni de K+); odata ce repolarizarea s-a facut, ionii de K+ se inchid
gradual (pt ca se inchid gradual, ies prea multi ioni de K+ si se întâmplă
hiperpolarizarea pt o scurtă perioadă de timp)
Perioadele refractare
- Sunt acele intervale foarte scurte de timp după ce se produce un potential
de actiune in care este imposibil ca inca unul să se producă (perioadă
refrasctară absolută)
- Perioada refractară absolută este urmată de o perioadă refractară relativă =
în care este posibil ca neuronul să rețină din nou un semnal, dar trebuie să
fie mult mai mare decât pragurile normale
- După care pragul revine la normal
 - Perioada refractară relativă este responsabilă pentru: faptul că potențialul
de acțiune traversează neuronii într-o singură direcție și de faptul că rata de
sinapse neuronale depinde de intensitatea semnalului

Transmiterea potențialului de aciune de-a lungul axonului

- Potentialele de actiune sunt conduse de-a lungul axonului mult mai lent
decat potentialele post-sinaptice si nu scad in intensitate
- Gândeste-o ca o undă! (nu ca evenimente separate!) – care are directia in
sensul axonului, spre butonii terminali (transmitere ortodromala), dar se
răspândesc și inapoi (în sens opus – putin se stie despre rolul acestui mers
inapoi) -transmitere antidromala
Transmiterea prin axonii mielinizati
- Transmiterea se face doar prin nodurile Ranvier
- Mielina creste viteza transmiterii axonale (semnalul sare efectiv dintr-un
nod in nod, de-a lungul segmentului mielinizat se transmite pasiv si instant)
-numita transmitere saltatorie (saltatory conduction)
Viteza în transmiterea axonală
- Viteza e mai mare in axonii cu diametru mai mare si care sunt mielinizati
- De exemplu, neuronii motori din muschii scheletici pot transmite si la viteze
de 100 m /secunda (LA PISICI, LOL)
- Comparativ, neuronii cu axoni ingusti si nemielinixati transmit potentialul la
o viteza de 1m/secunda
- Viteza maxima a neuronilor motori la OAMENI este de 60m/secunda.

Transmiterea in neuronii fără axoni

- Pasiv si decremental
Modelul Hodgkin-Huxley în perspectivă
-experiement efectuat pe neuroni motori
Transmisia sinaptica – trnasmisia chimica a semnalelor intre neuroni
1. Structura sinapselor
2. Sinteza, impachetarea si transportarea neurotransmitatorilor
3. Eliberarea de neurotransmitatori
 4. Activarea receptorilor neurotransmitatorilor
5. Recaptarea, degradarea enzimatica si recilcarea neurotransmitatorilor

Structura sinapselor
 Avem sinapse formate intre: dendrite-axon si intre axon-soma (cele
mai multe), dar avem si dendrite-dendrite (care pot face transmisia si
inainte si inapoi), sau axon-axon (care pot media inhibitia sau
facilitarea pre-sinaptica)
Sinteza, impachetarea si transportul neurotrasmitatorilor
 Avem neurotransmitatori mici (de mai multe categorii) si mari (care
sunt toti neuropeptide)
 Neuropeptidele sunt secvente scurte de aminoacizi (intre 3 si 36) 
sunt proteine scurte
 Neurotr. Sunt sintetizati in citoplasma si impachetati in vezizule
sinaptice de aparatul Golgi.  odata ce-s pline cu neurotr., veziculele
se deplaseaza catre membrana butonului terminal
 Neuropeptidele sunt asamblate in citoplasma din interiorul celulei,
pe ribozomi  apoi sunt impachetate vezicule de catre aparatul
Golgi al celulei si transportate prin microtubuli catre butonii terminali
(la o rata de aprox 40 cm pe zi)
 Coexistenta – o molecula mica de neurotransmitator si o
neuropeptida
Eliberarea de neurotransmitatori
 Exocitoza – veziculele cu neurotr. (cand neuronul este in repaus) tind sa se
duca catre membrana presinaptica, aproape de canalele de Ca2+  cand
apare potentialul de actiune, aceste canale se deschid, ionii de Ca2+ intra
inauntru si expulzeaza moleculele de neurotr. in sinapsa
 Exocitoza la molecule mici de neurotr. difera de exocitoza la neuropeptide!
 Moleculele de neurotr. sunt expulzate aproape instant, in timp ce
neuropeptidele sunt eliberate in fanta sinaptica gradual
Activarea receptorilor de catre neurotransmitatori
  Semnalul electric se produce atunci cand neurotrans. e captat de receptorul
de pe membrana post-sinaptic
 Receptorii sunt proteine specializate pt fiecare neurotr. in parte
 Un neurotransmitator poate fi captat de mai multe tipuri (subtipuri!) de
receptori
 Receptorii ionotropici  canale de ioni (ligand activated)
 Receptorii metabotropici  proteine de semnalizare si proteine G
 Avem si autoreceptori (care sunt receptori metabotropici) Rol sa
monitorizeze numarul/cantitatea de neurotransmitatori din sinapsa si sa
moduleze eliberarea lor
Recaptarea, degradarea enzimatica si reciclarea
 Daca neurotr. nu e captat, ramane in fanta sinaptica
 Maj. Neurotr.,odata eliberati, sunt captati imediat inapoi in butonii
terminali
 Altii sunt degradati prin enzime (ex. Acetilcolina  acetilcolinesteraza -
enzima)
Glia, gap junctions si transmisia sinaptica
 Celulele gliale pot avea rol in transmiterea semnalului
 Prevalenta foarte mare a acestor celule gliale
 Gap junctions = sinapsele electrice (mult mai rapide decat cele chimice) -
punti GABA

Neurotransmitatori