Neuro seminar

Transmisia Sinaptica:
Transmisia chimica a semnalelor de-a lungul neuroniilor

1. Structura sinapselor
-unele comunicari intre neuroni au loc intre sinapse
-molecule de neurotransmitator eliberati din site-uri specializate pe butoni
in fante sinaptice unde induc EPSPs si IPSPs in alti neuroni prin legarea la
receptori de pe membranele lor postsinaptice
-sinapse axodendritce (=figura)- sinapsele butoanelor terminale axonice
pe dendrite
-multe sinapse axodendritice se termina in spini dendritici (noduli de
diferite forme care sunt localizati pe suprafata multor dendrite)
-alte tipuri:
-sinapsele axosomatice – sinapsele butoanelor terminale axonice pe
somas (corpurile celulare)
 -sinapse dendrodentritice – interesante pt ca sunt deseori capabile de
transmisie in orice directe
-sinapse axoaxonice – importante pt ca pot media facilitarea si
inhibarea postsinaptica
-facilitarea si inhibarea postsinaptica (fig. 4.8):
-o sinapsa axoaxonica pe sau langa un buton terminal poate facilita
sau inhiba selectiv efectele butonului pe neuronul postsinaptic
-avantaj: pot influenta selectiv o sinapsa anume mai degraba decat
intregul neuron presinaptic

-sinapsele din figuri- sinapse directe = sinapsele la care site-ul eliberării

neurotransmițătorului și locul recepției neurotransmițătorului se află în
imediata apropiere; comune
-sinapsele nedirectate- sinapse la care site-ul eliberarii e la o oarecare
distanta fata de locul receptiei; moleculele de neurotransmitatori eliberati din
varicozitati (umflaturi) de-a lungul axonului si ramurile sunt larg dispersate
catre tinte inconjuratoare; se mai numesc si “sinapse ale sirului de margele”
 2. Sinteza, ambalarea și transportul moleculelor de
neurotransmițător
-2 categorii de baza a neurotransmitatorilor: mici si largi
-cei largi: neuropeptide: -lanturi scurte de amino-acizi compusi din 3 pana la
36 de amino-acizi; proteine scurte
-cei mici- deobicei sintetizati in citoplasma butonilor terminali si ambalate in
vezicule sinaptice de catre complexul Golgi al butonului
-odata umplut de neurotransmitatori- veziculele depozitate in clustere
(grupuri) langa membrana presinaptica
-in contrast, neuropeptidele- asamblati in citoplasma corpului celular pe
ribozomi; sunt apoi ambalati in vezicule complexul Golgi al corpului celular
si transportati prin microtubuli catre butonii terminali (40cm/zi)
-veziculele care contin neuropeptide- mai mari decat cele ce contin molecule
mici de neurotransmitatori; deobicei nu se aduna la fel de aproape de
membrana presinaptica ca alte vezicule
-se credea ca un neuron sintetizeaza si elibereaza doar un neurotransmitator,
dar se stie acum ca sunt doi => coexistenta

3. Eliberarea de molecule de neurotransmitator (NT)

-exocitoza - procesul eliberarii neurotransmitatorilor
-cand neuronul e in repaus – veziculele sinaptice care contin molecule mici
de NT tind sa se adune langa sectiuni ale membranei presinaptice care sunt
bogate in canale de calcium activate prin tensiune
-stimulate de PA – canalele se deschid si ioni de calciu intr in buton – intrarea
cauzeaza ca veziculele sinaptice sa fuzioneze cu membrana presinaptica si sa
goleasca continutul lor in fanta sinaptica
-exocitoza NT mici difera de cea a neuropeptidelor (NPP) – cele mici
deobicei eliberate intr-un puls de fiecare data cand PA determina un influx de
moment al ionior de Ca prin membrana presinaptica
-NPP – deobicei eliberate gradual ca raspuns la cresterea generala a
nivelului de ioni intracelulari Ca, cum ar putea aparea in timpul unei cresteri
generale a ratei de neuron firing
4. Activarea receptorilor de moleculele neurotransmitatorului
-odata eliberta moleculta NT produce semnale in neuronul postsinaptic
prin legarea la receptorii din membrana postsinaptica
-fiecare receptor e o proteina care contine site-uri legate pentru un anume
NT, astfel un NT poate influenta doar acele celule care au receptori pt el
-orice molecule care se leaga de alta = “ligand” , iar NT spus a fi “a ligand
to its receptor”
-cei mai multi NT se leaga de diferite tipuri de receptori
-tipurile diferite de receptori de care un anumit NT se poate lega =
subtipuri de receptori pt acel NT
-localizati in diferite parti ale creierului
-debicei raspund NT in diferite moduri
-un avantaj: permit unui NT sa trasnmita diferite feluri de mesaje
catre diferite parti ale creierului
-legarea NT de sutipul sau de receptor- pot influenta un neuorn
postsinpatic- in functie de felul sau: receptor ionotropic sau metabotropic
-receptorii ionotropici - asociati cu canalele ionice activate prin ligand
-receptorii metabotropici - asociati cu proteinele semnal si proteinele G
(proteine sensibile la guanozina-trifosfat)
-cand un o molecule de NT se leaga de un receptor ionotropic, ionul
asociat canalului deobicei se inchide sau se deschide imediat, provocand
un potential postsinaptic imediat
-ex: in unii neuroni, EPSPs (depolarizari) apar pt ca NT deschid canale de
sodiu, crescand fluxul de ioni de Na in neuron
IPSPs (hiperpolarizare) apar deobicei pt ca NT deschide canalul de
potasiu sau cel de clorura, crescand fluxul de ioni de K afara din neuron
sau fluxul de ioni de Cl in el
-receptorii metabotropici (MT)- mai raspanditi decat cei ionotropici(IP);
efectele lor dureaza mai mult sa se dezvolte, de durata mai lunga, mai
difuze si mai variati
-diferite feluri de receptori MT -fiecare atasat de semnale proteice
serpentine (intortocheate) care se invart inainte si inapoi in membrana
celulei de 7 ori
-atasat de o portiune a semnalului proteic in afara neuronului
-proteina G – atasat de o portiune a semnalului protein in interiorul
neuronului
-cand un NT se leaga de un receptor MT, o subunitate asociata proteinei G
se desprinde – se pot intampla 1 din 2 lucruri in functie de proteina G
speciala
-subunitatea s-ar putea misca de-a lungul suprafatei interioare a
membranei si de leaga de un canal de ion apropiat, provocand un EPSP
sau IPSP
-sau ar putea determina sinestezia unei chemicale numita “al doilea
mesager” - se raspandeste prin citoplasma si poate influenta activitatea
neuronilor in diferite moduri
Ex: poate intra in nucleu si sa se lege de ADN => influenteaza
expresia genetica => un NT legat de un receptor MT poate avea efecte
radicale si de lunga durata
-un receptor MT- autoreceptorii - 2 caracteristici neconventioanale :
1. Se leaga de molecula NT propriului neuron
2. Localizati in membrana presinaptica, mai degraba decat in cea
postsinaptica
-functia lor obisnuita: monitorizarea numarului de molecule de NT in
sinapsa, sa reduca eliberarea ulterioara atunci cand nivelurile sunt prea
ridicate, sa creasca eliberarea ulterioara atunci cand nivelurile sunt prea
joase
-diferentele intre moleculele mici ale NT si neuropeptide (modele de
eliberare si legarea receptorilor) => diferite functii
-cele mici – tind sa fie eliberate in sinapse dirijate si sa activeze fie
receptori IP, fie MT care actioneaza direct pe canalele de ioni
-functia: transmisia unor semnale rapide, scurte de excitare
sau inhibatoare catre celulele adiacente
 -neuropeptide – tind să fie eliberate difuz și practic toate se leagă de
receptorii metabotropi care acționează prin intermediul mesagerului al
doilea
-functia: transmisia unor semnale lente, difuze si de lunga
durata

5. Recaptare, degradare enzimatică și reciclare

-o molecula a NT ar ramane activa in sinapsa, blocand canalul de
comunicare – recaptarea si degradarea enzimatica - doua mecanisme care
impiedica asta
-recaptarea – mai comuna, majoritatea NT, odata eliberati, sunt imediat
trasi inapoi in butonii presinaptici prin mecanisme de transport
-actiunea enzimelor – NT sunt degradati (rupti) in sinapsa
-enzimele= proteine care stimuleaza sau inhiba reactiile biochimice fara a
fi afectate de acestea
Ex: acetilcolina, NT pt care degradarea enzimatica este mecanismul
principal de inactivare sinaptica, este descompusa de acetilcolinesterază
-reciclarea - odata eliberati, moleculele NT sau produsele lor descompuse
sunt trasi inapoi in butonii terminali si sunt reciclati, indiferent de
mecanismul de inactivare

6. Celulele gliale, “Gap Junctions” si Transmisii Sinaptice

-gap junctions – spatii inguste intre celule adiacente care sunt conectatede
canale proteice fine, tubulare si pline de citoplasma, numite conexine (?)
-conecteaza citoplasma a doua celule adiacente, permitand
semnale electrice si molecule mici sa treaca de la o celula
la alta
-transmit semnale mai rapid decat sinapsele chimice
-prezenta junctiilor intre neuorni adiacenti – 1950 –studii pe invertebrate si
vertebrate simple -> semnificatie mica in creierul mamiferelor
-1990- GJ au devenit punctul central al cercetariilor neurostiintei
-astrocitele+GJ – roluri majore in activitatea creierului
 -GJ cerebrale- intre toate clasele de celule cerebrale, dar majoritatea par sa
apara intre celule de acelasi fel
-GJ intre neuroni – predominante intre interneuronii inhibitorii de acelasi
tip
=> functie: sincronizarea activitatilor celulelor similare
dintr-o anumita zona
-de asemenea, un aspect al organizatiei astrocitelor
sugereaza ca si ele joaca un rol important in sincornizarea …
-astrocitele, in comparatie cu neuronii, distribuite egal intr-o anumita zona,
cu o astrocita/locatie si putina suprapunere intre proiectiile astrocitelor
adiacente
-GJ pe astrocite tind sa apara la sfarsitul feicarui proces, unde vine in
contact cu procesele de la astrocitele adiacente
-multe procese astrocite se wrap in jurul sinapselor si sunt conectate cu
neuroni post si presinaptici prin GJ => fiecare astrocita poate coordona
activitatea sinapselor din domeniul sau
-ipoteza: transmisia sinaptica depinde de comunicarea intre 3 celule:
neuronul pre si postsinaptic si astrocitele => sinapsa tripartita

Neurotransmitatori

1. Prezentare generala
− 3 clase de molecule mici ale NT conventionale: amino-acizii,
monoamine si acetilcolina
− NT neconventionali (mecanismele actiuniilor – neobisnuite) :
neuropeptidele
− Cei mai multi NT produc ori excitare ori inhibare, dar nu ambele; unele
pot produce excitare in anumite circumstante, iar in altele inhibare

2. Roluri si Functii
A) Neurotransmițători de aminoacizi
 − NT din marea majoritate a sinapselor directionate cu actiune
rapida din SNC -> amino acizii =blocurile moleculare ale
proteinelor
− 4 dintre cei mai studiati: acid glutamic, acid aspartic, glicina si
acid gamma-aminobutiric (GABA)
− Primele 3- comune in proteinele pe care le consumam, GABA
sintetizat printr-o mica modificare a structurii glutamatului
− Glutamatul – cel mai raspandit NT excitator in SNC al
mamiferelor
− GABA- cel mai raspandit NT inhibitor, avand totusi efecte
excitatorii pe unele sinapse
B) Neurotransmitatori de monoamina
− Fiecare e sintetizat dinr-un singur amino-acid (de aici si numele)
− Putin mai mari decat cei de aminoacizi si efectele lor tind sa fie
mai difuze
− Monoaminele prezente in grupuri mici de neuroni a caror corpuri
celulare sunt, in mare parte, in tulpina creierului
− 4 NT de monoamina: dopamina, epinefrina, norepinefrina si
serotonina => 2 grupuri pe baza structurii lor: catecolamine și
indoleamine
− Catecolamine: dopamina, epinefrina si norepinefrina
▪ Fiecare sintetizata din amino acidul tirozina
▪ Tirozina este convertită în l-dopa, care la rândul său este
convertită în dopamină.
▪ Neuronii care elibereaza norepinefrina (=noradrenergic) - o
enzima in plus care converteste dopamina in norepinefrina
▪ Neuronii care elibereaza epinefrina (=adrenergic) au toate
enzimele prezente si in N. care elibereaza norepinefrina +
una extra care converteste neroepinefrina in epinefrina
− Indoleamine: serotonina – sintetizata din triptofan
C) Acetilcolina
− Are o clasa doar a ei
− Creata prin adaugarea unui grup acetyl unei molecule choline
− NT la junctiile neuro-muscular, la multe din sinapsele sist.
Nervos autonomic si la sinapsele din diferite parti ale SNC
− Acetiloclona rupta de enzima acetilcolinesteraza
− Neuronii care eliberează acetilcolină-> colinergici
D) Neurotransmitatori neconventionali
− O clasa: NT cu gaze solubile: oxid nitric si monoxid de
carbon
▪ Produsi in citoplasma neuronala si se difuseaza imediat prin
membrana celulei in fluidul extracelular si apoi in celule
apropiate
▪ Trec usor prin membrana celulelor pt ca sunt solubile in
lipide
▪ Odata ajunsi intr-o celula, stimuleaza productia de
“mesageri de ordin II” si in cateva secunde sunt dezactivate
fiind convertite in alte molecule
 ▪ Greu de studiat- exista pt cateva secunde
▪ Aratate a fi implicate in transmisia retrograda - functie:
reglarea activitatii neuronilor presinaptici
− O alta clasa: Endocannabinoizi
▪ Similari cu THC, susbstanta psihoactiva din marijuana
▪ 2 descoperite, iar cea mai studiata - anandamidă (cuv.
Sanscrtia “ananda” = fericire eterna)
▪ Produsi imediat dupa ce sunt eliberati
▪ Sintetizati din compuși grași din membrana celulară
▪ Tind sa fie eliberati din dendrite si corpuri celulare
E) Neuropeptidele
− 5 categorii
− 3 din ele recunosc ca functioneaza adesea in capacitati multiple,
nu doar ca NT
− Peptide hipofizare- conține neuropeptide care au fost
identificate mai întâi ca hormoni eliberați de hipofiză
− Peptide hipotalamice - conține neuropeptide care au fost
identificate mai întâi ca hormoni eliberați de hipotalamus
− Peptide creier-intestinale - conține neuropeptide care au fost
descoperite pentru prima dată în intestin.
− peptide opioide - conține neuropeptide care au o structură
similară cu ingredientele active ale opiului
− peptide diverse - este o categorie care conține toate emițătoarele
neuropeptidice care nu se încadrează în una din celelalte patru
categorii.