F A C U LT A T E A D E S T I I N T E A L E M I S C A R I I , S P O R T U L U I S I

S A N ATAT I I , U . B . VA S I L E A L E C S A N D R I I

NEURONUL

F I Z I O L O G I E - A S I S T. U N I V. D R . S L I C A R U A D I N A C A M E L I A
G R U PA 1 0 6 D , AN: I, SEM.: II
NEURONII....
...reprezinta o clas de celule specifice pentru sistemul nervos.
Neuronul este o celul adaptat la recepionarea i transmiterea
informaiei, unitatea elementar (celular), embriologic,
anatomic, funcional, trofic i metabolic a sistemului nervos.
 Conceptul de neuroni, ca unitate principal a sistemului nervos a fost
introdus de anatomistul spaniol Santiago Ramn y Cajal. El a artat ca neuronii
sunt celule individuale care comunic ntre ele.

O contribuie fundamental la cunoaterea celulei nervoase n stare normal i

patologic a constituit-o la vremea sa grandioasa monografie a lui Gheorghe
Marinescu, La cellule nerveuse (Ed. Doin, Paris, 1909).
 Neuronii au mrimi cuprinse ntre 100-200 m i 4-8 m. Au un
corp celular (soma) i un numr mare de prelungiri.
Din punct de vedere funcional neuronul se mparte n trei regiuni:

Regiunea receptoare, receptioneaz i proceseaz

informaia, fiind format din dendrite i soma. Aici se stabilete
contactul cu ali neuroni prin sinapse, dar de obicei nu se
formeaz poteniale de aciune n aceast regiune, ci doar
poteniale locale (poteniale postsinaptice).

Regiunea conductoare leag regiunea receptoare de cea

efectoare. Ea este format din poriunea axonului de la locul n
care acesta iese din corpul celular hilul axonic pn la arborizaia
sa. Aici au loc potenialele de aciune prin sumarea potenialelor
locale.

Regiunea efectoare, informaia (potenialul de aciune) este

recodificat aici sub form chimic prin neurotransmitori i
transmis prin sinapsa regiunii receptoare a urmtorului neuron.
 Neuronii au de obicei un singur nucleu mic, dispus central, care
prezint unul sau doi nucleoli. Aici este sintetizat o cantitate
ridicat de ARN, iar cromatina este dispersat.

Ribozomii sunt asociai reticulului endoplasmatic rugos i

formeaz substana tigroid (corpusculii Nissl). Corpii Nissl se gsesc
n corpul celular i n poriunea iniial a dendritelor, dar niciodat n
axon. Ei au rol n metabolismul neuronal.

Reticulul endoplasmatic neted are rol n reglarea nivelului de ioni

de calciu din neuron.

Corpul celular i dendritele sunt nvelite ntr-o membran

plasmatic, neurilema, cu o importan deosebit n recepionarea i
transmiterea semnalelor prin canalele ionice. Axonii prezint
axolema, care este nvelit de trei teci: teaca de mielin (izolator
electric), teaca Schwann (cu rol de protecie i trofic) i teaca Henle
sau Key-Retzius (cu rol n permeabilitate i rezisten). Teaca de
CLASIFICAREA
Dup numrul de prelungiri:

- neuroni multipolari, cu numr mare de prelungiri. De obicei

au o form stelat, cu nucleu mare i sferic, situat central. Pot fi
neuroni senzitivi.

- neuroni bipolari, cu dou ramificaii la extremiti. Au form

fusiform, iar nucleul este ovalar i de obicei excentric. Se gsesc
de exemplu n retin.

- neuroni unipolari, cu o singur prelungire axonic. De

exemplu: celulele cu bastona sau celulele cu con din retin.

- neuroni pseudounipolari, cu o prelungire n form de T:

prelungirea iniial se desparte n dou. Sunt sferici, cu nucleu
mare, localizat central. Se gsesc n ganglionii rahidieni sau
CLASIFICAREA
Dup funcionare:

- neuroni senzitivi(receptori), care primesc excitaiile de la stimulii

mediului extern - neuronii olfactivi, receptori termici, receptorii presiunii i
receptorii durerii. Astfel de functii indeplinesc neuronii pseudounipolari si cei
bipolari.

- neuroni motori(efectori), care transmit impulsul nervos prin axon pan

la organele efectoare (muschi, glande). Majoritatea neuronilor motori sunt
multipolari.

- neuroni de asociaie(intercalari), care preiau informatia de la neuronii

senzitivi, o analizeaza si elaboreaza o reactie de raspuns, pe care o transmit
neuronilor motori.

- neuroni secretori - neuronii hipotalamusului, care secret

neurohormoni.
PROPRIETATI FUNCTIONALE ALE NEURONULUI
Excitabilitatea este proprietatea de a intra n activitate sub aciunea unui
stimul. Membrana joac un rol esenial prin canalele sale ionice care se deschid
sau se nchid n funcie de modificrile de energie din preajma membranei.

Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. Aceast

conducere se realizeaz diferit n fibrele mielinice i amielinice, cele mielinice
fiind mai rapide (60120m/s n cele mai groase, 314m/s n cele mai subiri;
iar n cele amielinice 0.52m/s).

Degenerescena se refer la degradarea neuronului n condiii de lezare

serioas a axonului.

Regenerarea este proprietatea de a se reface dup anumite lezri.

Activitatea sinaptic se refer la codarea chimic a informaiei i

transmiterea acesteia prin sinapse.
 Neuronii comunic ntre ei prin sinapse. Axonul terminal al unei
celule nervoase intr n contact cu terminaia dendritic a unui alt
neuron. Neuronii precum celulele Purkinje pot avea peste 1000 de
ramificaii dendritice, fcnd conexiuni cu alte zeci de mii de
celule.....
SINAPSA
....este regiunea de comunicare dintre doi neuroni, sau un neuron
i un organ efector (muchi, gland etc.).

Transmiterea impulsului nervos nu se realizeaz printr-un salt

electric, deoarece membrana postsinaptic nu este excitabil
electric. Transmiterea se realizeaz printr-un mecanism chimic.
Excepie fac sinapsele electrice, prin care PA (influxul nervos) se
transmite neuronului urmtor ca atare (mesaj electric), fr mediaie
chimic, fr recodificare.
A. Componenta presinaptic

1. Mitocondrie
2. Vezicul (cuant) cu mediator
chimic
3. Autoreceptor
4. Fanta sinaptic
5. Receptor pentru mediatorul
chimic
6. Canal pentru ionii de calciu
7. Vezicul fuzionat elibernd
mediatorul chimic
8. Pomp captnd mediator
neutilizat

B. Componenta
E L E C T R I
C
gap junction
c h i m i c
 Sinapsele noastre electrice super-rapide, trimit ioni (din citoplasma) dintr-un
neuron in altul prin mici ferestre numite gap junction.

Transferul electric este foarte rapid datorita faptului ca semnaul ce este transmis
de la o celula la alta nu se transforma niciodata din starea lui pur electrica intr-o alta
stare. (asa cum se intampla in cazul transferului chimic unde semnalul electric este
transformat din electric in chimic apoi din nou in electric)

Cu alte cuvinte, (in transferul electric) o celula si o sinapsa pot declansa mii de alte
celule ce pot actiona sincron, cum de asemenea se intampla in cazul celulelor
muschiului inimi, unde viteza de comunicare intre celule este esentiala.

<-> 2 nm
 a te !
f i t o ! ?! ?
p o t c e ?
n u c tr i
c e e l e
i d e t r e
e c o a s
D le n
p s e
si n a
 Problema este CONTROLUL!
Daca un neuron prezinta un potential de actiune atunci
acesta va genera un potential de actiune in toate celelalte
sinapse de acelasi tip ce il inconjoara. Iar acest lucru este minunat
in zone ca inima, deoarece cu siguranta nimeni nu isi doreste sa aiba doar
jumatate de bataie de inima.
.......DECI daca fiecare sinapsa din corpul nostru ar activa
toti neuronii din jurul acesteia atunci sistemul nostru nervos va
functiona intr-un mod haotic si fara oprire iar fiecare fibra
musculara si unele tesuturi ale organelor, vor fi permanent
excitate cea ce ar fi groaznic si in cele din urma.....am ceda si
probabil am murit.
...DE ACEEA AVEM SINAPSE CHIMICE

...care sunt mult mai raspandite in corupul nostru dar si mai lente.
Principalul avantaj al acestora este precizia transmiterii impulsului
nervos la adresa corecta. Spre deosebire de sinapsele electrice,
aici transmiterea informatiei se realizeaza prin intermediul unei
substante chimice specifice, denumita neurotransmitator chimic
sau neuromediator chimic.

Acest tip de sinapse transforma semnalul electric in semnal

chimic apoi din nou in semnal electric.
 Deschiderea canalelor de Na+ excit neuronul. Deci, mediatorul care deschide canalele
de Na+ se numeste mediator excitator. Pe de alt parte deschiderea canalelor de K+ sau
de Cl- inhib neuronul, iar mediatorul care deschide aceste canale, se numeste mediator
inhibitor.

20-40nm
 In patologia uman majoritatea afeciunilor sistemului nervos central au ca
mecanism fizio-patologic tulburri morfo-funcionale ale sinapselor chimice, de
exemplu: schizofrenie, depresie, boala Parkinson, miastenia gravis, boala
Alzheimer.

*OBOSEALA SINAPTICA
Atunci cnd sinapsele excitatorii sunt excitate repetat, cu o
frecvent mare, numrul descrcrilor din neuronul presinaptic este
initial foarte mare, dup care diminueaz. Acesta se datoreaz
oboselii sinaptice. Acest fenomen reprezint o caracteristic
important a functiei sinapsei, deoarece atunci cnd o arie din SNC
devine extrem de excitat, oboseala cauzeaz dup un interval
pierderea excesului de excitabilitate. Prin oboseala sinaptic s-ar
putea explica durata scurt a crizei de epilepsie. In acest caz
oboseala reprezint un mecanism de protectie. Cauza principal a
oboselii sinaptice rezid n epuizarea rezervelor de mediatori din
butonul terminal, deoarece o terminatie presinaptic poate media cel