Regenerarea urbană – necesitate şi

oportunitate
◼ Proces de redezvoltare în zone relicte, aflate în criză

◼ Revitalizarea centrului oraşului prin implementarea

iniţiativelor privind creşterea calităţii mediului -
„reîntoarcerea la oraş”

◼ Politică urbană ce se bazează mai puţin pe distrugere

şi mai mult pe renovare şi investiţii, cu focus pe
redezvoltarea comunităţilor locale
◼ Cu cât competiţia este mai dură în exterior cu
atât mai subtile trebuie să fie măsurile adoptate
în interior
◼ Accent pus pe forţe şi nu pe forme
◼ Accent pus pe organizare și procese şi nu pe
fabric
Creativitatea – aurul erei informaţiei

◼ Economie bazată pe creşterea cererii pentru

„experienţă” (construită pe plus-valoarea
generată de creativitate)
◼ Transfer de la cultură la creativitate (capital
creativ-inovativ, industrii creative, oraş
creativ)
◼ Glocalizarea se transformă în glurbanizare, pentru sporirea
competitivităţii
 Cultură?
Dimensiuni materiale şi non-materiale.
Aspecte tangibile şi intangibile.

District?
Nu atât teritoriu cât mai ales atmosferă şi interdepenedenţă
Fluxuri, reţele, tranzacţii continue și repetate
◼ Convergenţă între cultură şi dezvoltare
economică
◼ Cultura devine din ce în ce mai importantă din
punct de vedere al producerii de efecte
economice
◼ Oraşul este un eveniment – actori şi
spectatori
Reinventarea oraşului industrial într-o economie
a cunoaşterii creative
Cultura – sursă a regenerării urbane
◼ Infrastructura cu valoare de simbol
◼ Efemer versus permanent (activităţi)
◼ Focus – local şi internaţional
◼ Consumatorul doreşte o experienţă unică
◼ Parcul tematic versus original
4 modele
principale
◼ District cultural industrializat (textile, ceramică,
prelucrarea pieilor – Italia, Spania)
◼ District cultural instituţional (brânzeturi, vin –
Chianti, Champagne, Gouda)
◼ District cultural muzeal (Londra, Paris, Roma)
◼ District cultural metropolitan (Birmingham,
Glasgow, Liverpool)
Acum un

M
nou

odel
Cele 4 combinate:

Influenţat de revoluţiile tehnologice, cunoaşterea

şi managementul informaţiei şi noile sisteme de
distribuţie globale
 Modelul parteneriatului public -
privat

Public
Defineşte necesităţi, servicii,costuri Privat
Impune standardele şi calitatea
Oferă servicii specializate
Stabileşte regulile
Finanţează proiectele
Administrează achiziţiile
Recuperează costurile
Responsabil pentru apariţia unora
dintre riscuri Impune unele condiţii contractuale
Responsabil pentru apariţia unora
dintre riscuri
 I B A Emscher Park

1 valea Ruhr
2 „IBA Emscher Park“ Expoziţia internațională
3 parcul peisagistic Emscher – proiectul
principal
4 utilizarea apei meteorice – punct central
5 sumar şi perspective
1 Valea Ruhr

1.1 localizare
◼ situată în partea de vest a
Germaniei
◼ Regiunea între râurile Ruhr
(în sud) şi Lippe (în nord)
◼ râul Emscher situat în centru
◼ suprafaţa: 4432,77 km²
Regiunea Emscher
◼ numită „curtea din spate a văii Ruhr"
◼ suprafaţă: 800 km²
◼ în jur de 2,5 mil. locuitori
◼ 17 oraşe
◼ cea mai mare densitate a populaţiei din
cadrul văii Ruhr
◼ cea mai influenţată regiune a văii Ruhr
în perioada industrializării
◼ cele mai multe probleme ecologice şi
sociale
1.2 Dezvoltare industrială
- slab populată până în 1800
- expansiune rapidă în perioada industrializării
- dezvoltată de la nord la sud pentru a forma o zonă industrială
metropolitană
► principalul producător
de cărbune şi oţel al
Germaniei
►peisaj industrial;
aşezări cu caracter
industrial
◼ Producţie de armament înainte şi în timpul celor două războaie
mondiale
► creştere economică puternică
◼ anii ‘50: expansiunea infrastructurii
► cea mai mare concentrare europeană de autostrăzi
◼ anii ’60: cel mai ridicat nivel al producţiei şi utilizării resurselor
► valea Ruhr devine cea mai industrializată şi dezvoltată regiune
europeană
1.3 Modificări structurale
◼ „schimbare fără dezvoltare"
◼ Valea Ruhr către perioada post-
industrială
 anii 50 – criza cărbunelui
 anii 70 – criza oţelului
◼ o continuă scădere a angajaţilor în
industria extractivă (cărbune), metalurgie
(fier şi oţel)
◼ regres al populaţiei
◼ Motiv: efectele globale asupra
industriilor grele
1.4 Situaţia peisajului
◼ Peisaj caracterizat de spaţii deschise, izolate
◼ foste mine de cărbune, dispersate şi uzine metalurgice abandonate
◼ Procent mare al suprafeţelor inaccesibile (în jur de 80 km² complet sigilate)
◼ Sistem fluviatil degradat (400km lungime); cursuri de apă
folosite pentru transport (îndreptate, canalizate)
◼ Halde de steril situate la nivelul iniţial al regiunii Emscher (100m înălţime)
◼ Iazuri de decantare rezultate ca urmare a activităţilor miniere
◼ peisaj stabilizat şi controlat tehnic
Poluarea mediului
◼ a început acum 100 de ani:

◼ Poluarea râurilor şi a apei

potabile a reprezentat cauza
declanşării unor epidemii

◼ Poluarea aerului: smog,

funingine, praf de cărbune
2 Expoziţia Internaţională „IBA Emscher Park“

2.1 structură şi organizare

◼ perioada de proiectare-planificare: 1989 - 1999
◼ locaţie: regiunea Emscher /nordul văii Ruhr
 802 km²; 17 oraşe

◼ 120 proiecte:
 1 național, 2 expoziţii (grădini) cu caracter regional,
 proiectare pentru 297 km² spaţii verzi, parcuri peisagistice
 remodelarea a 350 km de cursuri de apă canalizate (pentru transport)
 17 centre pentru cercetare high-tech
 dezvoltarea unor noi proiecte imobiliare 2500 noi apartamente și
modernizarea a 3000 de apartamente existente

• investiţii publice şi private cu o valoare de 5 mld.DM

2.2 domenii de lucru

1. reconstrucţia calităţilor scenice şi

ecologice în cadrul parcului
peisagistic Emscher
2. regenerarea sistemului hidrologic
natural cu o atenţie particulară asupra
„ciclului natural“ de tratare a apelor
pluviale
3. dezvoltarea de noi industrii, puncte
comerciale şi centre tehnologice în
cadrul siturilor industriale
abandonate
4. reabilitarea vecinătăţilor istorice, noi
situri de dezvoltare, restaurarea
vechilor exploatări miniere
5. conservarea şi adaptarea în vederea
reutilizării a vechilor structuri
industriale (arheologie industrială)
3 Emscher parcul peisagistic – proiectul principal

3.1 structură cu 3 niveluri

◼ un parc expoziţional conectat care să acopere întreaga regiune Emscher

(distanţă est-vest de 70 km) – conectarea spaţiilor rămase deschise existente
între oraşele industriale
◼ în jur de 297 km² (regiunea Emscher = 802 km²)
◼ dezvoltarea parcului (30-40 ani)

◼ nivelul 1: parcul expoziţional

◼ nivelul 2: un sistem spaţial regional deschis
◼ nivelul 3: proiecte individuale
Nivelul 1: parcul expoziţional
◼ Integrarea spaţiilor deschise şi agriculturii
◼ Spaţii deschise est-vest în lungul rîului Emscher
◼ Scopurile dezvoltării regiunii Emscher; strategia dezvoltării regionale
Nivelul 2: sistem regional deschis
◼ proiectul parcului este organizat în 7 artere verzi regionale (A-G)
◼ spaţiu deschis de la nord la sud (paralel cu dezvoltarea istorică a industriei)
◼ 3-5 oraşe aparţin unei singure artere verzi (planificare comună, proiecte şi
măsuri)
Nivelul 3: proiecte individuale
◼ Design peisager, managementul biotopurilor, împăduriri, locuinţe
◼ Proiecte în domeniul construcţiilor, proiecte în domeniul artelor etc.
◼ Un sistem nou de poteci şi drumuri de acces pentru biciclete
3.4 Exemple selectate
1. Parcul peisagistic Duisburg Nord - parc
peisagistic creat de activităţile industriale pe vechea
locaţie a unei mine de cărbuni şi a unei topitorii
◼ câteva zone sunt însă utilizate în scopuri industriale
şi în prezent
◼ Proiecte în domeniul construcţiei de locuinţe
◼ În jur de 2023428 m2
Idee:
◼ integrarea utilităţilor şi construcţiilor industriale existente într-un nou peisaj
◼ proiecte mici, lucrări de ameliorare elementare
◼ decontaminarea solului
◼ reflectarea moştenirii industriale

Calităţi estetice + utilizarea varietăţii

◼ Spaţiile existente între furnale sunt utilizate pentru evenimente
în aer liber cinema, concerte, teatru
◼ Topitoriile părăsite sunt utilizate ca turnuri de
observaţie – oferind o perspectivă aparte
asupra parcului industrial
◼ Grădini simbolice
amenajate în
depozite abandonate
Agrement: căţărare în
vechile depozite pentru
minereul de fier şi
scufundări în vechi tanc-
uri de gaz, umplute în
prezent cu apă
Utilizarea luminii laser
pentru punerea în
valoare a patrimoniului
industrial
3.4 Exemple selectate
◼ 2. Parcul ruderal Frintrop,
Essen – pădure industrială
sălbatică - parc necultivat
- terenul necultivat se suprapune
unei foste staţii de aprovizionare
cu materii prime
- parc cu vegetaţie ruderală
pionieră
- succesiune naturală
- cca. 242811mp

◼ Suprafeţe acoperite dispersate,

regenrare pentru locuitori
◼ Succesiunea naturală a plantelor şi vegetaţie plantată pe veche cale ferată
3. Mina de cărbune Zollverein XII, Essen –
pădure dezvoltată în zona industrială / parc cu
suprafeţe necultivate

◼ suprafaţă abandonată aparţinând unei foste

mine
◼ natura se dezvoltă singură doar cu un mic
ajutor din partea omului
◼ Combinaţie între dezvoltarea spaţiilor deschise,
artă şi conservarea vieţii sălbatice
◼ Deschisă publicului dar cu o infrastructură de
acces slab reprezentată în mod intenţionat
◼ 250905mp

◼ public relations, tururi cu ghid, excursii

◼ 4. Haldă părăsită – suprafaţă
destinată organizări diferitelor
evenimente „Emscherblick“ în
Bottrop - suprafeţe părăsite /
landmark

- fostă mină părăsită

- 65 metri înălţime
- un sistem de poteci şi căi de acces
- element de artă modernă: tetraedron

◼ Utilizat pentru observaţii şi

valorizare a zonei
Oraş grădină WELHEIM
BOTTROP
- Refacerea vechiului sistem de
drenaj
- Aşezare minieră construită între
1913-1923
- Case multifamiliale cu grădină şi
spaţii publice deschise
◼ Oraş-grădină SESEKE AUE
- Veche zonă industrială
- Infrastructura este amenajată sub
forma unei potcoave cu numeroase
spaţii publice deschise
◼ Vechea zonă minieră HOLLAND
 Vizualizarea cursului de apă
 În prezent bussines park şi
zonă rezidenţială
4.3 planificarea spaţiilor deschise şi arhitectură peisagistică

Integrarea funcţiilor şi design-ului

◼ idee:
◼ Spaţii de socializare şi locuri de joacă
◼ Accentuarea limitei dintre public şi privat – natural şi antropic
◼ Crearea biotopurilor
◼ Crearea unui „inel de argint“ vizibil sau a unei reţele fluviatile
◼ Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi ecologiei

◼ utilizarea:
suprafeţelor şanţurilor
canalelor de drenaj combinaţii
Dezvoltarea zonei rezidenţiale
KÜPPERSBUSCH
◼ Fostă zonă industrială
◼ acum: nouă zonă rezidenţială
◼ Apartamente, case în ansamblu sau
singulare
◼ Exemple ale unor soluţii neobişnuite
‘oraş grădină’ nou tipic - parte independentă a oraşului
◼ Concluzii:

- zonele industriale abandonate au o valoare proprie

- protecţia structurilor existente
- noile abordări (utilizări) sunt esenţiale
- este necesară implementarea unor noi metode
- stabilirea unui cadru financiar viabil înaintea demarării
acţiunilor privind procesul de regenerare
- plan de dezvoltare pe termen lung