C4.

Situl oraşelor
 Situl oraşelor

Elementele locale ale mediului natural (mezo- microrelief, elemente geologice,

topoclimatice, hidrografice, etc.);

- Înclinare optimă a terenului: 1-2°

- Înclinarea puternică a terenului – instabilitate;
- Capacitate portantă;
- Seismicitatea unor zone;
- Combaterea sau reducerea inundabilităţii;
- Evitarea zonelor cu exces de umiditate;
 Situl oraşelor

Condiții locale:

1. Posibilități reduse de alegere a sitului

2. Relieful are rol major de apărare împotriva inundațiilor
3. Malul concav al meandrelor este preferat malului convex (ex. Rouen și Praga)
4. Văile largi glaciare sunt expuse inundațiilor, iar pragurile oferă stabilitate.
 Tipuri de sit

1.Situl dominant (de istm, de meandru, promontoriu);

2. Situl insular (insule maritime propriu-zise şi ostroave fluviale);

3. Situl de mică depresiune

4. Situl de terasă inferioară

5. Situl favorabil în raport cu sursele de apă potabilă

6. Situl favorabil din punct de vedere a expoziţiei versanţilor

 Situl de tip dominant

- Se mai numesc situri de altitudine sau de acropolă, cu un rol predominant defensiv.

Se regăsesc mai frecvent în:

a) regiunile cu veche civilizaţie urbană;

b) zonele de frontieră: Langres, Verdun, Edinburgh; Suceava, Sighişoara;
c) în anumite zone de relief (siturile orașelor s-au adaptat condițiilor de relief);

Subtipuri ale siturilor care s-au adaptat diferitelor zone de relief:

C1. zăvoare glaciare (Graz, situat în SE Austriei, pe valea râuluI Mur; centrul istoric
este sit declarat monument UNESCO)
C2. coline morenaice (Uppsala, Suedia)
C3. relief carstic (Gospić, Croația)
C4. promontorii ale versantului mai abrupt (Belgrad, Russe, Buda);

d) folosirea siturilor mai accesibile:

- oraşele spaniole de tip oraşe-cetăţi (Alcàzar, Alcàzaba, Alcalà, Medina, în Spania);

- Carcassonne, Lyon (Franța)
- Genova;
- Zürich, Edinburgh, Atena, Alger.
Atena Sursa: kaetana - Fotolia.com
Centrul istoric al orașului Graz (sit UNESCO) (sursa: whc.unesco.org.)
d) folosirea siturilor mai accesibile:

Carcasonne/sudul Franței. Proiect Grand Site Cité de Carcassonne

- orașul Carcassonne se află în departamentul Aude, regiunea Languedoc

Roussillon;
- Situl a valorificat drumurile de tranziție între Mediterana și Atlantic,
beneficiind de o poziție și un sit strategice, ca un spațiu de circulație activ
(persoane și mărfuri);
Acest proiect include:
- Cetatea clasată patrimoniu mondial UNESCO;
- Traversarea Pont Vieux (pe râul Aude);
- Insula și malurile râului Aude;
- Bastida Saint Louis sau orașul fortificat (ville basse fortifiée) (sec.13)
- Le Canal du Midi (clasificat UNESCO)
Bastida Saint Louis

Sursa : Thomas Augustin Bouges

Lyon – sit și poziție de confluență

Sursa : SEM Lyon-Confluence

Lisabona
- poziție geografică favorabilă la
vărsarea fluviului Tejo (estuar);
port și a drumurilor maritime
care legau Mediterana cu
nordul Europei;
- Estuarul Tejo a oferit condiții
optime de populare, adăpost
(față de furtunile din SV sau de
atacuri sau jafuri)
- Portul oferea o escală
interesantă pentru navele care
traversau Atlanticul de-a lungul
coastelor portugheze (mai ales,
în perioada Evului Mediu);
- Situl orașului este marcat de o
dualitate topografică comună
orașelor Mediteranei:
caracterul defensiv al unei
coline – castel – Sao Jorje – la
111 m altitudine - și
deschiderea oferită de port;
- Dualitatea s-a transpus și în
funcțiile urbane: administrația
publică și apărarea în partea de
sus a orașului, comerțul și viața
socială, în partea de jos, în
apropiere de malurile fluviului.
Sursa: Google maps
 Variante ale tipului dominant

1.1. situl de promontoriu

• de confluenţă: Segovia, Passau;

• de peninsulă: Istanbul, Lisabona, Alger, Constanţa;

1.2. situl de istm

• între două golfuri: Corint (Grecia);
• între două lacuri: Schwerin (Landul Mecklenburg Pomerania de Vest, pe lacul
Schwerin);

1.3. situl de meandru

• meandre încătuşate: Besançon, Luxemburg, Toledo, Marburg, Târnovo;
Schwerin (Landul Mecklenburg Pomerania de Vest, pe lacul Schwerin);

Sursa: Google maps

2. Situl insular

2.a insule maritime propriu-zise:

Veneţia, Stockholm, Bremen;

Lübeck (capitala landului Schleswig-Holstein, patrimoniu mondial al UNESCO din

1987; se află la confluenţa râului Wakenitz cu Trave)

New York, Mumbay, Hong Kong;

2.b. ostroave fluviale:

Paris, Berlin, Poznan (Polonia),

Strasbourg, Sankt Petersburg, Timişoara, Arad, Satu-Mare;
3. Situl de mică depresiune: Praga, Braşov;

4. Situl de terasă inferioară: Bucureşti, Brăila, Craiova, Târgu-Mureş, Iaşi;

- Strassbourg (oraş situat pe ostrovul fluviului ILL)

- Zürich
Strasbourg – vedere panoramică

© F. Zvardon / Cus. Sursa: www.strasbourg.eu

Orașul Zürich

58 î.Hr. Burg roman numit Turicum

- Astăzi, are peste 300.000 locuitori
- Este divizat dpdv administrativ în decupaje teritoriale
(Kreis), asemănătoare cu arrondismentele pariziene.
- Fiecare Kreis are o identitate și caracteristici urbane
proprii; fiecare comună definea înainte o comună
urbană independentă;
- Comuna Zurich situată istoric în Kreis 1 s-a dezvoltat
incluzând și comunele din jur.
- Cf. Definiției dată de OFS: orașul reprezintă orice
comună urbană care are peste 10.000 de locuitori;
Particularitate :
- Valorifică o zonă de vale numită «Limmattal» delimitată de
Lacul Zurich și două dealuri Käferberg la E și Uetliberg (V) ;
- Dezvoltarea actuală a orașului urmează axa N-V, pe valea
«Limmattal».
- O a doua axă, numită «Glattal», se situează în NE, în
proximitatea aeroportului Kloten ;
- Astfel, Limmattal și Glattal sunt astăzi două teritorii
strategice care definesc dezvoltarea orașului și a
aglomerației Zurich.
5. Situl favorabil în raport cu sursele de apă potabilă

- prezenţa izvoarelor a favorizat dezvoltarea unor orașe

Exemplu: Dijon, Franța

6. Situl favorabil din punct de vedere a expoziţiei versanţilor:

Exemple: staţiunile din Alpii Elveţiei: Lucerna, Zermatt, Davos, Ascona, Grindelwald