Regiunile turistice ale

României
Obiective operationale:
 să descrie principalele regiuni turistice ale
României.

 să cunoască zonelor turistice ale Romaniei.

 să recunoasă documentele caracteristice

zonelor turistice.

 să enumere criteriile specifice regiunilor

turistice.
4.1. Unitățile taxonomice teritoriale
Fenomenul turistic este puternic influențat de particularitățile
teritoriului în care se desfășoară și care constituie materia primă și
suportul activității turistice.
Dacă avem în vedere resursele și funcționalitatea lor, teritoriul poate fi delimitat în
următoarele categorii:

1. Punctul sau obiectivul turistic-reprezintă un element cu valoarea turistică suficient

de interesantă pentru a motiva deplasarea turiștilor (monument al naturii, obiectiv istoric
sau arheologic, diferite manifestări)
2. Localitatea sau centrul turistic-reprezintă așezarea urbană sau rurală, cu un anumit
nivel de dezvoltare economică și care conține în interior sau apropiere obiective turistice
care pot motiva călătoriile turiștilor .
Atunci când resursele sunt limitate, localitatea se poate specializa pe practicarea
unor anumite activități turistice (de exemplu: turismul curativ în perimetrul apelor
minerale)
Localitățile turistice se pot împărți în:
-localități cu funcție predominant sau exclusiv turistică→stațiuni;
-localități cu profil economic, turismul având un rol mai mult sau mai puțin
redominant.
3. Complexul turistic-teritoriu cu suprafață nu foarte mare, care grupează
mai multe obiective turistice și localități turistice (ex: un element de
relief comun,cursul unei ape, un masiv muntos, o depresiune)
4. Zona sa arealul turistic-un teritoriu întins, cu o diversitate de forme de
relief alcătuită din mai multe puncte, localități turistice și complexe.
5. Regiunea turistică-arie teritorială cu o suprafață foarte mare, în care
activitățile economico-sociale sunt marcate de activitatea turistică.

Timișoara-
oraș cu profil
economic

Stațiunea Călimănești-Căciulata
4.2. Criterii utilizate în delimitarea întinderii
regiunilor
În selecția regiunilor se utilizează o serie de criterii specifice care au în
vedere:
a) condițiile naturale ale teritoriului→geologia și morfologia teritoriului,
clima, flora, fauna, hidrografia etc;
b) bogăția culturală -istorică: vestigii arheologice, monumente istorice și
de artă, elemente de folclor, atracții culturale (serbări, festivaluri);
c) condițiile socio-economice → acestea au în vedere elementele
demografice (dinamică, structură, ocupare), disponibilitatea forței de
muncă, dezvoltarea anumitor ramuri economice, nivelul de trai;
d) infrastructura →căi, mijloace de acces, echipamente de telecomunicații,
rețeaua de canalizare, de alimentare cu apă, energie, gaze;
e) dotările existente pentru cultură și odihnă →unitățile de cazare, de
alimentație etc. ;
f) legislația și reglementările în vigoare;
4.3 Documentele carateristice zonelor turistice
Înainte de plecarea într-o călătorie este necasară consultarea documentelor
caracteristice zonei: Harta turistică și Ghidul turistic.
1. Harta turistică→este un document necesar desfășurării activității turistice,
atât pentru cei care organizează cât și pentru cei implicați ca turiști.
Elementele unei hărți sunt:
-Titlul →obligatoriu pentru orice hartă;
→se notează întotdeauna ăn partea de sus a hărții;
-Scara de proporție →arată de câte ori a fost micșorată suprafața din natură
pentru a incăpea pe hartă;
Ex: model de reprezentare a hărții sub cele trei forme ale sale:
-1:25 000-numerică;
-1 cm=250 m-directă;
- grafică. Model de scriere a
- hărții sub formă de
proporție
Elementele de relief →pentru hărțile de scară mijlocie și mică, relieful este
reprezentat pe culori:■albastru-suprafețe acvatice;
■verde-luncile și câmpiile
■galben-podișuri și dealuri scunde;
■maro-suprafețe montane;
■alb-ghețari, zăpadă.
 -Semnele convenționale→indică anumite elemente naturale și antropice;
Caracteristici:-ușor de desenat, de mărime medie
-Denumirile →sunt cele standardizate pentru fiecare țară, conform normelor
internaționale;
-Legenda →cuprinde explicația tuturor semnelor convenționale de pe hartă.
2. Ghidul turistic →o lucrare de informare, cu o tematică variată referitoare la
o anumită zonă turistică, stațiune turistică, regiune turistică etc.
Un ghid turistic trebuie să conțină:
a) Introducerea-o scurtă descriere cu rolul de situare a locației într-un context
general;
b) Atracții principale-prezentate pe scurt cu informații de bază;
c) Trasee;
d) Hărți-pentru orientarea ușoară la fața locului;
e) Sfaturi pentru turiști;
f) Minidicționar;
g) Diverse: fotografii, indice al străzilor, indice general, simboluri turistice;
h) Alte aspecte: cazare, trasnport, oferte pentru servirea mesei, moneda locală
etc.
 Semnele
conveționale pe o Legenda unei hărți
hartă turistică
4.4 Zonele turistice ale României
A. Zona turistică a litoralului românesc
Litoralul românesc se numără printre regiunile cele
mai spectaculoase ale țării noastre și are o lungime de
245 km fiind cuprins la N de granița cu Ucraina și până
la Sud, cu Bulgaria. Porțiunea deidcată activităților
turistice se întinde până la sud, pe o durstă de 82 km
(Capul Midia și Vama Veche)
Componentele potențialului românesc sunt:
→ Plaja litoralului românesc:
-are o orientare estică (durata de strălucire a soarelui este de
10-12 ore pe zi);
-este naturaă, formată din nisip curațos-calcaros fin;
-lățimea plajelor este de 400-500 m în Mamaia și între 50-
150 în rest;
-favorizează băile în mare, merrsul și jocurile în apă
→Apa mării:-are o salinitate redusă și o compoziție
chimică favorabilă organismului
-favorizează talasoterapia;
- lipsa mareelor și valurilor mari;
-salinitatea redusă, favorizează sporturile subacvatice și nautice;
→Bioclimatul (diferența dintre climatul de stepă și influența mării):
-număr mare al zilelor însorite-140 zile/an;
-prezența brizelor pe zi care aduc din larg, aerul mai răcoros al
mării;
-aer încărcat cu aerosoli naturali (picături foarte fine de apă).
→Ape mineralizate (puse în valoare prin foraje sau existența unor lacuri
sărate-Mangalia, Techirghiol)
→Alte obiective naturale:
-lacuri cu apă dulce: Belona, Neptun, Jupiter;
-rezervația de dune de la Agigea.
B) Zona turistică Delta Dunării
Delta Dunării este considerată și decarată, Rezervație a Biosferei
datorită peisajelor, a faunei, a florei, fiind unică în Europa.
Atractivitatea Deltei Dunării este dată de:
-rețeaua densă de brațe, gărle, canale și lacuri care reprezintă chei de
acces în Deltă;
-plaje cu nisip fin mai ales în sectoarele Sulina, Sfântul Gheorghe și
Perișor (Portița);
-vegetația este reprezentată de specii inedite (stejarii, liane), tot aici se
găsesc cele mai întinse sufării din lume, galerii de sălcii și plopi pe malurile
apelor, plante agătătoare, nuferi etc.;
 -fauna ornitologică este reprezentată de circa 310 specii din care 80
migratoare și este considerată paradisul păsărilor;
-fauna piscicolă-circa 160 de specii;
-fauna de mamifere-importantă pentru vânătoare: mistreț, bizon, vidră.

D
E
L
T
A

D
U
N
Ă
R
I
I
C) Zona turistică Bucovina (situată în N-E Bucovinei României )
Specificul zonei:
-cadrul natural variat, în care se impun munții cu altitudine medie,
bine împăduriți, dar cu pajiști extinse;
-patrimoniu cultural-istoric bogat, cu elemente de valoare
internațională;
-prezența a două unități de relief: podișul Sucevei și Masivul Rarău;
-hidrografia este reprezentată de râurile Moldova, Humor, Suceava
dar și de la lacurile antropice.
Potențialul turistic antropic-Bucovina deține un număr impresionant
de biserici, cu superbe fresce interioare și exterioare fiind adăugate în Lista
cu Moșteniri culturale internaționale a UNESCO, în 1993.
 Cele mai cunoscute lăcașe de cult, sunt :
●Mânăstirea Moldovița;
●Mânăstirea Moldovița;
●Mânăstirea Sucevița;
●Mânăstirea Humor;
●Mânăstirea Arbore;
●Mânăstirea Putna.
În municipiul Suceava, găsim următoarele obiective turistice:
-biserici: Mirăuți, Sf.Gheorghe;
-muzee: de istorie și de artă populară (complexul muzeal,,Ciprian
Porumbescu”);
-elemente de etnografie și folclor:●colindele de Crăciun;
●jocul caprei de anul nou;
●încondeirea ouălor;
-pârtii de schi la Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei.
Complexul muzeal,,Ciprian Porumbescu” Cetatea Sucevei

T
R
A
D
I
Ț
I
I
Mânăstire
a Sucevița

Mânăstirea
Arbore
 D) Zona turistică Maramureș (situată în Nordul țării, în depresiunea cu același
nume)
Specificul zonei:
●peisaje naturale inedite;
●prelucrarea lemnului (gospodării tradiționale, porți monumentale, biserici din lemn);
●produse textile lucrate manual;
●portul tradițional și tradițiile inconfundabile;
●unități de relief ce se remarcă prin varietatea peisajelor;
●hidografia este reprezentată de: Vișeul cu afluenții săi, izvoarele minerale, lacurile
glaciare Lala din Munții Rodnei.
Lăcașele de cult, reflectă și ele îndelungata istorie a Maramureșului, iar cele mai
cunoscute biserici de lemn, sunt: Bogdan Vodă, Rozalvea și Bârsana.
O altă atracție inedită, o constituie:
-cimitirul vesel din Săpânța;
-baza de tratament Ocna Șugatag;
-plimbările cu Mocănița pe Valea Mureșului;
-elementele de etnografie și folclor:→portul popular inedit, cergi, scoațe, covoare și măști
etc.;
→sărbătorile tradiționale ,,hora de la Prislop”;
→centrul de ceramică de la Săcel.
Poartă maramureșană
Biserica de lemn Bogdan-Vodă Biserica de lemn Rozavlea

Biserica de lemn –
Bârsana
Cimitirul Vesel din
Săpânța
Plimbări cu mocănița
în Vișeu de Sus

Ceramica de la Săcel
 E) Zona turistică Valea Prahovei
Este o destinație turistică populară datorită condițiilor dar și a
situării acesteia la doar aproximativ 100 km de București.
Specificul zonei:
→numeroase stațiuni turistice montane;
→o componentă de mare valoare a reliefului este Masivul
Bucegi care se evidențiază prin formele sale spectaculoase,
cele mai renumite fiind Babele și Sfinxul;
→hidrografia constituie și ea, o atracție a zonei. De exemplu,
pe cursul râurilor ce străbat abrupturile există praguri peste
care apele formează cascade;
→este o regiune foarte căutată de iubitorii de alpinism dar și
de sporturile de iarnă;
→cele mai renumite stațiuni montane sunt: Breaza, Sinaia,
Bușteni și Azuga
Sinaia →poartă denumirea și de ,,Perla Carpaților” fiind renumită pentru
pârtiile de schi moderne iar cele mai cunoscute atracții sunt:

Catelul Peleș
C
A
Z S
I I
N N
O A
U I
L A

Casa memorială
George Enescu
Bușteni →,,raiul pe pâmânt” sau ,,raiul alpin al Carpaților” fiind poziționat
într-o regiune ideală pentru schi, cele mai atractive zone sunt:

Crucea de pe Caraiman
Palatul Cantacuzino
F) Zona turistică Oltenia de Nord (Vâlcea și Gorj)
Specificul zonei:
-peisaje pitorești din zona montană până în cea colinară;
-arhitectura zonei (casa brâncovenească, casa cu cerdac);
-tezaur folcloric renumit;
-relief calcaros de mare importanță (Peștera Muierii, Peștera
Polovragi);
-prezența masivelor de sare (Ocnele Mari).

Constantin Brâncuși
În zona Olteniei de Nord, găsim următoarele obiective turistice:
→muzee: Muzeul de istorie, Muzeul Memorial ,,Anton Pann” din
Râmnicu-Vâlcea;
→ansamblul sculptural al lui Constantin Brâncuși amenajat între 1936-
1988 și cuprinde : Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului,
Coloana infinitului etc.;
→existența unor importante stațiuni balneare: Călimănești-Căciulata, Băile
Olănești, Ocnele Mari, Băile Govora, Săcelu și Rânca;
→mânăstiri: Cozia, Complexul Hurezi, Polovragi, Mânăstirea dintr-un
lemn, Tismana;
→muzee: Muzeul memorial ,,Constantin Brâncuși” din Hobița;
→elementele de etnografie și folclor: Centrul de ceramică de la Horezu,
țesături, cusături, obiecte din lemn frumos ornamentate;
Pot constitui elemente de atractivitate chiar și unele festivaluri și sărbători
specifice zonei Olteniei, cum ar fi: sărbătoarea căpșunilor, liliacului,
nedei și petreceri populare
 Poarta
Masa tăcerii sărutului

Coloana
infinitului
Muzeul memorial Anton Pann
Ceramica de Horezu

Casa memorială
Constantin Brâncuși
 G) Zona turistică București (S-E României)
București poartă denumirea și de ,,Micul Paris” iar orașul impresionează prin
arhitectura, istoria, cultura și obiectivele turistice de mare importanță pe care le
adăpostește.
Printre cele mai importante obiective turistice ale Bucureștiului, se numără:
-Palatul Parlamentului;
-Ateneul Român;
-Cutea Veche;
-Palatul Cantacuzino;
-Palatul Cotroceni;
-Arcul de Triumf;
-Centrul istoric;
-Muzeul țăranului român;
-Muzeul Național de istorie naturală ,,Grigore Antipa”.
Muzeul Național de
Istorie Naturală
Grigore Antipa
Palatul Parlamentului