REGIUNEA TURISTICĂ PODIȘUL MOLDOVEI

Podișul Moldovei cuprinde un spațiu cu un relief cu altitudini medii (culmi si

platouri la 250-500 m separate de vai largi cu terase la 50-200 m), cu o densitate
ridicata de așezări urbane si rurale in care sunt aproape un milion de locuitori.
Cadrul natural este extrem de propice activităților turistice. Relieful facilitează
accesibilitatea in toate direcțiile dar si unele forme specifice. Climatul deşi continental cu
nuanțe de ariditate permite desfășurarea normala a formelor de turism pe parcursul
întregului an. Numărul mare de lacuri, majoritatea de baraj asigura pescuitul sportiv, iar
formațiunile vegetale – îndeosebi pădurile favorizează condiţii optime pentru recreere.
Se adaugă unele izvoare minerale ce-au făcut posibila individualizarea unor stațiuni
balneare locale.
Îndelungata locuire a acestor meleaguri, evenimentele istorice bogate in marturii,
cultura populara inedita in câteva areale etnofolclorice distincte, numeroase biserici,
mânăstiri din care unele își au sorgintea in sec XIV-XVI, construcțiile din sec XIX-XX,
muzeele si casele memoriale asigura in același timp un complex potențial turistic cu
obiective antropice de prim rang care in buna măsură sunt valorificate,
1
 Gruparea obiectivelor turistice si legat de ele a unităților de servicii si
desfășurarea infrastructurii conduc la delimitarea in cadrul provinciei a unei regiuni –
Câmpia Moldovei si doua axe turistice (pe Bârlad si Siret).

Regiunea turistica Podișul Moldovei

Caracteristici generale
Regiunea turistica este situata in partea de est si nord-est a Podișului Moldovei
intre Coasta Iașilor la sud, granița cu Moldova la est si cu Ucraina in nord si Culoarul
Siretului in vest. In cadrul acesteia s-au impus o zona turistica distinctă (Iași) si doua
centre turistice (Botosani, Dorohoi) la care se adaugă alte localități turistice grupate pe
vai sau in lungul unor importante șosele (axe secundare).
Potenţialul turistic (in primul rând cel antropic) este de mare valoare, însă sunt
numeroase si obiectivele naturale ce reprezintă locuri de atracție generatoare de
activități turistice (păduri, iazuri, rezervații). Se adaugă un ansamblu de așezări ce
însumează peste 450 000 locuitori in buna parte beneficiari dar si prestatori de servicii
turistice si câteva ”porți“ de legătură cu Republica Moldova (Ungheni si Stanca
Costești), sau alte regiuni din Romania (Strunga spre Roman, Ruginoasa către Pașcani,
Bucecea la Suceava si Repedea spre Vaslui- Bârlad.
Potenţialul turistic
Potenţialul turistic este asigurat in principal de varietatea peisajului in care se
impun câteva abrupturi, pâlcuri de pădure, lacuri si izvoare minerale.
Relieful se detașează prin câteva condiţii tipice pentru o regiune de podiș, cu
altitudinea de 200 – 400 m. Este reprezentat de versanți abrupți, vai simetrice si
asimetrice pe care s-au dezvoltat așezări si multe iazuri.
Climatul prezinta veri călduroase si ierni aspre, cu multa zăpadă. Clima
favorizează desfășurarea activității turistice tot anul, intervalul cel mai propice fiind
aprilie – noiembrie.
Apele constituie o importanta resursa turistica valorificata mai mult local. Sunt
ape subterane cu încărcătură minerala ridicata care in câteva puncte asigura debitul
unor izvoare sulfuroase, magneziene, cloruro –sodice. Se adaugă bălțile din lunca
Prutului dar mai ales mulțimea iazurilor cere se remarca atât prin valoarea peisagistica
cat si prin utilizarea pentru piscicultura (la Dracșani, Negreni, Cal Alb, Podu Iloaiei,
Cucuteni, Valea Lunga). In ultimele decenii însemnătatea economica si turistica o are

2
lacul de acumulare de pe Prut de la Stanca – Costești (suprafață de 14.000 ha utilizat
pentru agrement si pescuit).
Vegetația naturala aparține zonei de silvostepa, Cea mai mare parte a fost
înlocuită de cea de culturi agricole. Se mai păstrează resturi din pădurile de gorun si
stejar care se asociază cu carpen, frasin, tei, arțar, iar ca arbuști soc, corn, lemn
câinesc si porumbar. La înălțimi mici (sub 200m), pădurile sunt mai rare si se găsesc la
marginea așezărilor.
Fauna pădurilor este reprezentata de cervide, porc mistreț, lup, dihor,
nevăstuica, pisica sălbatică, veverița, diferite specii de rozătoare si o mare varietate de
păsări.
Rezervațiile naturale sunt numeroase si localizate in diverse locuri. Au
însemnătate pentru conținutul științific dar si cel peisagistic. Relevante sunt: la Stanca
Ștefănești (paleontologica si botanica), Turbăria de la Dersca, Bălțile Siretului de la
Bucecea, Stanca Ripiceni, Pădurea Ciornohal, Pădurea Tudora, făgetul secular
Humosu, Fanatele Seculare Valea lui David din Lețcani, Pădurea Catalina Cotnari etc.
Potenţialul antropic este cel mai însemnat, aici concentrându-se obiective de
natura istorica, cultural –artistice si economice. Ele se afla in localități dar si in unele
puncte unde s-au petrecut diverse evenimente.
Situri arheologice s-au descoperit la Drăgușeni, Ripiceni, Ionești cu ceramica ce
aparține culturii Cucuteni. Din epocile bronzului si fierului s-au identificat așezări la
Dersca, Stâncești, Catalina, Cotnari etc. Se adaugă case memoriale ( Ion Creangă –
Bojdeuca din Țicău, M Eminescu-Ipotești, George Enescu-Liveni), muzee cu tematica
complexă, clădiri cu Sali de spectacol etc.
In cadrul acestei regiuni se găsesc areale etnografice distincte.

Zona turistica Iași

Cuprinde sudul acestei regiuni având ca centru generator de multiple activități
turistice municipiul Iași . In afara ansamblului de obiective din cadrul acestuia in zona se
includ toate localitățile ce au relevanta pentru turism.
Municipiul Iași a fost capitala a Moldovei in sec XIV- XIX; important centru
industrial , cultural ( Universitate, teatru dramatic, opera, filarmonica, ansamblu folcloric,
case de cultura), comercial, nod rutier si de cale ferata. Aici există numeroase clădiri si
monumente de valoare din sec XV-XX (fragmente din zidurile curții domnești, biserici Sf
Nicolae - ctitorie a lui Stefan cel Mare 1492 in stil moldovenesc, cu o singura turla,
pictura interioare din sec XVI, in care au fost unși domnii Moldovei din sec XIV pana in
3
1859; Mânăstirea Galata (1583), Mânăstirea Golia (1653), Mânăstirea Trei Ierarhi
ridicata de Vasile Lupu in 1639, mormintele domnitorilor D Cantemir si Al I Cuza.,
Muzeu de Arta Medievala; Mânăstirea Cetățuia; Catedrala Mitropolitana Întâmpinarea
Domnului (1839), moaștele Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei; palate din
secolul XIX: Teatrul National, Universitatea, Palatul Culturii, Ruinele Curții Domnești,
multe muzee; Bojdeuca lui Ion Creanga; Muzeul Mihai Eminescu din Copou; Muzeul
memorial Mihail Sadoveanu; casa memoriala George Topârceanu , casa memoriala
Otilia Cazimir, Muzeul memorial Mihail Kogălniceanu etc); instalațiile balneare de la
Nicolina cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, hipotermale, bromurate,
sodice, bicarbonatate; Observatorul Astronomic; Parcul Copou (1834 – cu Teiul lui
Eminescu); Gradina Botanica) înființată in 1856, cu o suprafață de 100 ha , cea mai
întinsă din tara); statui de voievozi și oameni de cultură și știință.
La nord de Iași se desfășoară mai multe drumuri către Prut. Reprezentative sunt
orașele Botoșani și Dorohoi).
La sud de Iași cele mai importante localități din zona cu valoare turistica sunt :
Bucium, Uricani ( rezervație forestiera), rezervația paleontologica Dealul Repedea.
Către vest Podu Iloaiei (lac de baraj ), Târgu Frumos (unul dintre cele mai vechi
târguri moldovenești), Ruginoasa (reședința domnitorului Al I Cuza, in prezent muzeul
memorial), Strunga (sit arheologic al culturii Cucuteni, stațiune balneoclimaterica de
interes local).
Către nord pe drumul ce duce de la Târgu Frumos la Botosani se înșiră
localitățile turistice: Cucuteni (complex muzeal al neoliticului, casele familiei
Cantacuzino); Cotnari (podgorie renumita din sec XV, centru etnografic), Hârlău (fost
târg, muzeu, ruinele cetății domnești), Frumușica (centru de olărit , centru viticol) etc.
Alte centre si localități turistice din cadrul Câmpiei Moldovei: municipiul Botosani,
Ipotești (muzeul memorial Mihai Eminescu), municipiul Dorohoi, George Enescu (casa
memoriala George Enescu), Rădăuți-Prut, Ștefănești (muzeul memorial Stefan
Luchian).

Tipuri de turism

 Turism de odihna, tratament ( Nicolina, Strunga)

 Turism de week-end practicat tot timpul anului dar mai ales in lunile de
vara
 Turism de tranzit spre Republica Moldova

4
  Turism cultural mai ales in orașul Iași
 Turismul şcolar o forma a turismului de odihna si recreere practicat mai
ales in timpul vacantelor ( taberele şcolare) dar si una de instruire ( mai
ales vizitarea obiectivelor cultural-artistice din orașe)
 Turism ocazional de sărbători folclorice, religioase (hramurile bisericilor,
mânăstirilor si Mitropoliei din Iași, zile tradiționale de târg)
 Turism de afaceri îndeosebi in municipiul Iași

Axa turistica Bârlad

Se desfășoară in sudul si centrul Pod Moldovei, in bazinul cu același nume. Face
legătură intre zona turistica Iași si centrele si localitățile turistice din Culoarul Siretului si
cele din sud-estul României. Pe ansamblu nu se impune prin obiective turistice naturale
si antropice de rezonanta si nici printr-o infrastructura si amenajări de profil deosebite.
Exista trei centre Vaslui, Bârlad si Tecuci ce polarizează viața turistica, unde sunt
concentrate majoritatea obiectivelor si a dotărilor pentru anumite tipuri de turism.
Slaba dezvoltare economica nu asigura resursele financiare care sa permită si
afirmarea unor forme variate de activități turistice. Rămâne de baza tranzitul spre Iași si
Republica Moldova si unele manifestări la nivel regional sau local.

5
 Axa turistica Siret
Avantajele sale sunt conferite mai întâi de existenta unui relief de terase extinse
si netede care a facilitat amenajarea atât a drumurilor rutiere cat si a celor feroviare. In
al doilea rând de impunerea demografica, economica administrativa etc. unor vechi
așezări ce au căpătat statutul de târguri medievale si apoi orașe , in prezent centre de
polarizare a activităților turistice pe un spațiu destul de extins.
Potenţialul antropic este cel care se impune cu o regularitate mai mare in
diversele activități de turism. Exista biserici din sec XV –XIX realizate in stiluri
arhitectonice variate, unele fiind de rang domnesc, clădiri realizate in a 2 a jumătate a
sec XIX si in sec XX, muzee, case memoriale, parcuri, diferite monumente cu caracter
istoric sau artistic etc.

Centre, localități si diverse obiective turistice

Orașul Siret, centru economic modest dar la care s-a impus in ultimele decenii
turismul de tranzit; rezervațiile naturale din lunca Siretului de la Zamostea (pădure de
stejar) si Zvoriște ( vegetație de balta) ; Bucecea (lac de acumulare pe Siret); orașul
Pașcani; Mircești (muzeul memorial Vasile Alecsandri); municipiul Roman; municipiul

6
Bacău; orașul Adjud; Mărășești ( Mausoleul eroilor căzuți pe câmpul de lupta din 1917);
municipiul Focșani.
Infrastructura si dotările pentru activitatea turistica
Rețeaua de cai de comunicație se remarca prin desfășurarea unei șosele
moderne paralela cu magistrala feroviara 5 care leagă toate centrele turistice si apoi
prin ramificarea din aceasta a mai multor șosele cu grad diferit de modernizare si cai
ferate ce pătrund in regiunile vecine, asigurând legături cu diverse localități si centre din
alte zone turistice (se impun cele ce duc in Bucovina, Valea Bistriței spre Iași). Exista si
2 aeroporturi la Bacău si Salcea in apropiere de Suceava).

Tipuri de activități turistice

 Turismul de tranzit – are cea mai mare pondere, prin aceasta axa
realizându-se fluxurile principale de calatori din sudul tarii spre orașele din
Moldova cu pătrunderi pe culoarele ce duc in Carpați, in Podișul Moldovei
sau la punctele de graniță.
 Turismul de agrement (îndeosebi la final de săptămână), in jurul
orașelor, in locurile de popas, pe malurile lacurilor sau in amenajări din
unele pâlcuri de pădure.
 Turismul cultural – sportiv legat de vizitarea muzeelor, caselor
memoriale, biserici vechi, participarea la unele manifestări literare,
sportive (la Bacău – karting) etc.
 Turismul şcolar – pentru realizarea diferitelor forme de instrucție a
elevilor in orizontul local si la diverse muzee;
 Turismul balnear – are caracter local in doua stațiuni balneare ( Sărata si
Strunga)
 Pescuit si vânătoare