CAPITOLUL V

REGIUNEA TURISTICA PODISUL MOLDOVEI

Podisul Moldovei cuprinde un spatiu cu un relief cu altitudini medii (culmi si platouri la 250-500
m separate de vai largi cu terase la 50-200 m), cu o densitate ridicata de asezari urbane si rurale in care
sunt aproape un milion de locuitori.
Cadrul natural este extrem de propice activitatilor turistice. Relieful faciliteaza accesibilitatea in
toate directiile dar si unele forme specifice. Climatul desi continental cu nuante de ariditate permite
desfasurarea normala a formelor de turism pe parcursul intregului an. Numarul mare de lacuri,
majoritatea de baraj asigura pescuitul sportiv, iar formatiunile vegetale – indeosebi padurile favorizeaza
conditii optime pentru recreere. Se adauga unele izvoare minerale ce-au facut posibila individualizarea
unor statiuni balneare locale.
Indelungata locuire a acestor meleaguri, evenimentele istorice bogate in marturii, cultura
populara inedita in cateva areale etnofolclorice distincte, numeroase biserici, manastiri din care unele isi
au sorgintea in sec XIV-XVI, constructiile din sec XIX-XX, muzeele si casele memoriale asigura in
acelsi timp un complex potential turistic cu obiective antropice de prim rang care in buna masura sunt
valorificate,
Gruparea obiectivelor turistice si legat de ele a unitatilor de servicii sidesfasurarea infrastructurii
conduc la delimitarea in cadrul provinciei a unei regiuni – Campia Moldovei si doua axe turistice (pe
Barlad si Siret).

Regiunea turistica Campia Moldovei (Moldova de nord –est)

Caracteristici generale
Regiunea turistica este situata in partea de est si nord-est a Pod Moldovei intre Coasta Iasilor la
sud, granita cu Moldova la est si cu Ucraina in nord si Culuarul Sirezului in vest. In cadrul acesteia s-au
impus o zona turistica distincat (Iasi) si doua centre turistice (Botosani, Dorohoi) la care se adauga alte
localitati turistice grupate pe vai sau in lungul unor importante sosele (axe secundare).
Potentialul turistic (in primul rand cel antropic) este de mare valoare, insa sunt numeroase si
obiectivele naturale ce reprezinta locuri de atractie generatoare de activitati turistice (paduri, iazuri,
rezervatii). Se adauga un ansamblu de asezari ce insumeaza peste 450 000 locuitori in buna parte
beneficiari dar si prestatori de servicii turistice si cateva ”porti“ de legatura cu Republica Moldova
(Ungheni si Stanca Costesti), sau alte regiuni din Romania (Strunga spre Roman, Ruginoasa catre
Pascani, Bucecea la Suceava si Repedea spre Vaslui- Barlad.
Potentialul turistic
Potentualul turistic este asigurat in principal de varietatea peisajului in care se impun cateva
abrupturi, palcuri de padure, lacuri si izvoare minerale.
Relieful se detaseaza prin cateva conditii tipice pentru o regiune de podis, cu altitudinea de 200 –
400 m. Este reprezentat de versanti abrupti, vai simetrice si asimetrice pe care s-au dezvoltat asezari si
multe iazuri.
Climatul prezinta veri calduroase si ierni aspre, cu multa zapada. Clima favorizeaza desfasurarea
activitatii turistice tot anul, intervalul cel mai propice fiind aprilie – noiembrie.

33
 Apele constituie o importanta resursa turistica valorificata mai mult local. Sunt ape subterane cu
incarcatura minerala ridicata care in cateva puncte asigura debitul unor izvoare sulfuroase, magneziene,
cloruro –sodice. Se adauga baltile din lunca Prutului dar mai ales multimea iazurilor cere se remarca atat
prin valoarea peisagistica cat si prin utilizarea pentru piscicicultura (la Dracsani, Negreni, Cal Alb, Podu
Iloaiei, Cucuteni, Valea Lunga). In ultimele decenii insemnatatea economica si turistica o are lacul de
acumulare de pe Prut de la Stanca – Costesti (suprafata de 14.000 ha utilizat pentru agrement si pescuit).
Vegetatia naturala apartine zonei de silvostepa, Cea mai mare parte a fost inlocuita de cea de
culturi agricole. Se mai pastreaza resturi din padurile de gorun si stejar care se asociaza cu carpen,
frasin, tei, artar, iar ca arbusti soc, corn, lemn cainesc si porunbar. La inaltimi mici (sub 200m)padurile
sunt mai rare si se gasesc la marginea asezarilor.
Fauna padurilor este reprezentata de cervidee, porc mistret, lup, duhor, nevastuica, pisica
salbatica, veverita, diferite specii de rozatoare si o mare varietate de pasari.
Rezervatiile naturale sunt numeroase si localizate in diverse locuri. Au insemnatate pentru
continutul stiintific dar si cel peisagistic. Relevante sunt: la Stanca Stefanesti (paleontologica si
botanica), Turbaria de la Dersca, Baltile Siretului de la Bucecea, Stanca Ripuceni, Padurea Ciornohal,
Padurea Tudora, fagetul secular Humosu, Fanatele Seculare Valea lui David din Letcani, Padurea
Catalina Cotnari etc.
Potentialul antropic este cel mai insemnat, aici concentrandu-se obiective de natura istorica,
cultural –artistice si economice. Ele se afla in localitati dar si in unele puncte unde s-au petrecut diverse
evenimente.
Situri arheologice s-au descoperit la Draguseni, Ripiceni, Ionesti cu ceramica ce apartine culturii
Cucuteni. Din epocile bronzului si fierului s-au identificat asezari la Dersca, Stancesti, Catalina, Cotnari
etc. Se adauga case memeoriale ( Ion Creanca – Bojdeuca din ticau, M Eminescu-Ipotesti, George
Enescu-Liveni), muzee cu tematica compleza, cladiri cu Sali de spectacol etc.
In cadrul acestei regiuni se gasesc areale etnografice distincte.

Zona turistica Iasi

Cuprinde sudul acestei regiuni avand ca centru generator de multiple activitati turistice
municipiul Iasi . In afara ansamblului de obiective din cadrul acestuia in zona se includ toate localitatile
ce au relevanta pentru turism.
Municipiul Iasi a fost capitala a Moldovei in sec XIV- XIX; important centru industrial , cultural
( Universitate, teatru dramatic, opera, filarmonica, ansamblu folcloric, case de cultura), comercial, nod
rutier si de cale ferata.. Aici ezista numeroase cladiri si monumente de valoare din sec XV-XX
(fragmente din zidurile curtii domnesti, biserici Sf Nicolae- ctitorie a lui Stefan cel Mare 1492 in stil
moldovenesc, cu o singura turla, pictura interioare din sec XVI, in care au fost unsi domnii Moldovei din
sec XIV pana in 1859; Manastirea Galata (1583), Manastirea Golia (1653), Manastirea Trei Ierarhi
ridicata de Vasile Lupu in 1639, mormintele domnitorilor D Cantemir si Al I Cuza., Muzeu de Arta
Medievala; Manastirea Cetatuia; Catedrala Mitropolitana Intampinarea Domnului (1839), moastele
Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei; palate din secolul XIX: Teatrul National, Universitatea,
Palatul Culturii, Ruinele Curtii Domnesti, multe muzee; Bojdeuca lui Ion Creanga; Muzeul Mihai
Eminescu din Copou; Muzeul memorial Mihail Sadoveanu; casa memoriala George Toparceanu , casa
memoriala Otilia Cazimir, Muzeul memorial Mihail Kogalniceanu etc); instalatiile balneare de la
Nicolina cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, hipotermale, bromurate, sodice, bicarbonatate;
Observatorul Astronomic; Parcul Copou (1834 – cu Teiul lui Eminescu); Gradina Botanica )infiintata in
1856 , cu o suprafata de 100 ha , cea mai intinsa din tara); statui de voievozi si oameni de cultura si
stiinta.

34
 La nord de Iasi se desfasoara mai multe drumuri catre Prut . Reprezentative sunt orasele Botosani
si Dorohoi).
La sud de Iasi cele mai importante localitati din zona cu valoare turistica sunt : Bucium, Uricani
( rezervatie forestiera), rezervatia paleontologica Dealul Repedea.
Catre vest Podu Iloaiei ( lac de baraj ), Targu Frumos ( unul dintre cele mai vechi targuri
moldovenesti), Ruginoasa ( resedinta domnitorului Al I Cuza, in prezent muzeul memorial), Strunga ( sit
arheologic al culturii Cucuteni, statiune balneoclimaterica de inetres local).
Catre nord pe drumul ce duce de la Targu Frumos la Botosani se insira localitatile turistice:
Cucuteni ( complex muzeal al neoliticului, casele familiei Cantacuzino); Cotnari ( podgorie renumita din
sec XV, centru etnografic), Harlau (fost targ, muzeu, ruinele cetatii domnesti), Frumusica (centru de
olarit , centru viticol) etc.
Alte centre si localitati turistice din cadrul Campiei Moldovei: municipiul Botosani, Ipotesti
( muzeul memorial Mihai Eminescu), municipiul Dorohoi, George Enescu (casa memoriala George
Enescu), Radauti-Prut, Stefanesti ( muzeul memorial Stefan Luchian).

Tipuri de turism

 Turism de odihna, tratament ( Nicolina, Strunga)

 Turism de week-end practicat tot timpul anului dar mai ales in lunile de vara
 Turism de tranzit spre Republica Moldova
 Turism cultural mai ales in orasul Iasi
 Turismul scolar o forma a turismului de odihna si recreere practicat mai ales in timpul
vacantelor ( taberele scolare) dar si una de instruire ( mai ales vizitarea obiectivelor
cultural-artistice din orase)
 Turism ocazional de sarbatori folclorice, religioase (hramurile bisericilor, manastirilor si
Mitropoliei din Iasi, zile traditionale de targ)
 Turism de afaceri indeosebi in municipiul Iasi

Axa turistica Barlad

Se desfasoara in sudul si centrul Pod Moldovei, in bazinul cu acelasi nume. Face legatura intre
zona turistica Iasi si centrele si localitatile turistice din Culoarul Siretului si cele din sud-estul Romaniei.
Pe ansamblu nu se impune prin obiective turistice naturale si antropice de rezonanta si nici printr-o
infrastructura si amenajari de profil deosebite. Exista trei centre Vaslui, Barlad si Tecuci ce polarizeaza
viata turistica, unde sunt concentrate majoritatea obiectivelor si a dotarilor pentru anumite tipuri de
turism.
Slaba dezvoltare economica nu asigura resursele financiare care sa permita si afirmarea unor
forme variate de activitati turistice. Ramane de baza tranzitul spre isi si Republica Moldova si unele
manifestari la nivel regional sau local.

Axa turistica Siret

Avantajele sale sunt conferite mai intai de existenta unui relief de terase extinse si netede care a
facilitat amanajarea atat a drumurilor rutiere cat si a celor feroviare. In al doilea rand de impunerea
demografica, economica administrativa etcunor vechi asezari ce au capatat statutul de targuri medievale
si apoi orase , in prezent centre de polarizare a activitatilor turistice pe un spatiu destul de extins.

35
 Potentialul antropic este cel care se impune cu o regularitate mai mare in diversele activitati de
turism. Exista biserici din sec XV –XIX realizate in stiluri arhitectonice variate, unele fiind de rang
domnesc, cladiri realizate in a 2 a jumatate a sec XIX si in secXX, muzee, case memoriale, parcuri,
diferite monumentecu caracter istoric sau artistic etc.
Centre, localitati si deverse obiective turistice
Orasul Siret, centru economic modest dar la care s-a impus in ultimele decenii turismul de
tranzit; rezervatiile naturale din lunca Siretului de la Zamostea ( padure de stejar) si Zvoriste ( vegetatie
de balta) ; Bucecea ( lac de acumulare pe Siret); orasul Pascani; Mircesti (muzeul memorial Vasile
Alecsandri); municipiul Roman; municipiul Bacau; orasul Adjud; Marasesti ( Mausoleul eroilor cazuti
pe campul de lupta din 1917); municipiul Focsani.
Infrastructura si dotarile pentru activitatea turistica
Reteau de cai de comunicatie se remarca prin desfasurarea unei sosele moderne paralela cu
magistrala feroviara 5 care leaga toate centrele turistice si apoi prin ramificarea din aceasta a mai multor
sosele cu grad diferit de modernizare si cai ferate ce patrund in regiunile vecine, asigurand legaturi cu
diverse localitati si centre din alte zone turistice (se impun cele ce duc in Bucovina, Valea Bistritei spre
Iasi). Exista si 2 aeroporturi la Bacau si salcea in apropiere de Suceava).

Tipuri de activitati turistice

 Turismul de tranzit – are cea mai mare pondere, prin aceasta axa realizandu-se fluxurile
principale de calatori din sudul tarii spre orasele din moldovacu patrunderi pe culoarele
ce duc in Carpati, in Pod Moldovei sau la puncetele de granita.
 Turismul de agrement (indeosebi la final de saptamana), in jurul oraselor, in locurile de
popas, pe malurile lacurilor sau in amnajari din unele palcuri de padure.
 Turismul cultural – sportiv legat de vizitarea muzeelor, caselor memoriale, biserici
vechi, participarea la unele manifestari literare, sportive (la Bacau – karting) etc.
 Turismul scolar – pentru realizarea diferitelor forme de instructie a elevilor in orizontul
local si la diverse muzee;
 Turismul belnear – are caracter local in doua statiuni balneare ( Sarata si Strunga)
 Pescuit si vanatoare

36