ZONAREA TURISTICĂ A

REPUBLICII MOLDOVA
Elaborat : Vornic Doina
Profesor : Balan Mariana
Zonarea turistică se manifestă prin
delimitarea unui teritoriu sau a unei pieţe
turistice în zone care conţin elemente
omogene din punctul de vedere a activităţii
turistice.

În funcţie de volumul şi valoarea

potenţialului turistic, teritoriul Republicii
Moldova este delimitat în câteva zone
turistice. Delimitarea zonelor turistice poate
fi efectuată pe baza caracteristicilor comune
ale unor elemente turistice sau după criteriul
geografic.
1 ) Zona turistică Edineţ-Ocniţa
- dispune de resurse turistice variate naturale şi
antropice, căi de comunicaţie (magistrala rutieră
europeană Cernăuţi-Odesa, alte drumuri, cale ferată),
centru vamal Costeşti. În structura zonei se
evidenţiază trei subzone:

Subzona turistică Edineţ se impune prin resursele turistice naturale (toltrele prutene) şi obiective cultural-
istorice: – aspecte peisagistice carstice (peşteri, defileuri, chei carstice) – Feteşti, Caracuşeni, Horodişte,
Brânzeni, Criva, Buteşti etc.; – lacul Costeşti; – păduri de stejar şi mesteacăn – Caracuşeni, Zăbriceni,
Petruşeni, Brânzeni (stejari seculari); – ape minerale bicarbonate, sulfuroase, sodice (Edineţ, Criva,
Zăbriceni); – rezervaţii ştiinţifice: geologice (Pererâta), forestiere (Feteşti, Gordineşti, Teţcani), parc
dendrologic (Caracuşeni); 161 – fond cinegetic şi piscicol (lacul Costeşti); – obiective cultural-istorice,
precum: bisericimonumente istorice şi de artă – Larga (XIX), Lipcani (XIX), Pererâta (XVIII), Corjeuţi, Criva
(XIX), Petruşeni (XVIII), Hiliuţi (XIX); monumente de arhitectură Lipcani (XIX), Criva (XIX), Corjeuţi (XIX),
Şofrâncani (XIX), Brânzeni, Pavlovca (XIX), Edineţ etc; puncte arheologice (Duruitoarea, Horodişte,
Buteşti, Trinca, Buzdugeni); vestigii medievale Pererâta (VII-IX); daco-romane (Lipcani); lucrări tehnice
(păduri) (Teţcani (XVIII), Larga, Corjeuţi, Brânzeni etc.); muzee (Edineţ). Forme de turism: itinerant cu
valenţe culturale, de tranzit, de odihnă şi recreere, de agrement şi tratament balnear, ştiinţific şi
profesional, pentru pescuit sportiv, rural, ecologic
 Subzona turistică Ocniţa ocupă partea nord-estică a zonei şi se impune prin
atracţii naturale de-a lungul Nistrului şi unele obiective cultural-istorice
dispersate în teritoriu, printre care enumerăm: – aspectele peisagistice
calcaroase, îndeosebi în apropierea Nistrului; – stâncile recifale spectaculoase;
– defileul Nistrului, cu structuri geologice şi forme de relief spectaculoase, (cu
praguri de până la 10 m înălţime), stânci bizare, pereţi stâncoşi coloraţi divers,
profiluri geologice cu stratificaţii litologice şi paleontologice de interes ştiinţific,
sectoare de canioane adânci de 130-240 m etc.; – pădurile de interes
peisagistic şi recreativ (Gârbova, Ocniţa); – fondul piscicol; – rezervaţiile
geologice (Naslavcea, Mereşeuca); – apele minerale bicarbonate de la Ocniţa-
sat şi Otaci; – obiectivele cultural-istorice interesante sub aspect turistic: biserici
– monumente istorice şi de artă – Mărcăuţi (XIX), Otaci (XVIII), Nădărăuţi (XIX),
Gârbova (XVIII), Codreanca (XVIII) etc.; monumente de arhitectură – Poiana (X-
XIII); case memoriale (Cernoleuca); puncte arheologice – Naslavcea (III-IV
î.e.n.); locuri istorice – Lipnic (1470), Ştefan cel Mare; monumente de artă
plastică (Ocniţa, Lipnic, Otaci); tehnică populară (Naslavcea, Cernoleuca);
muzeu (Ocniţa). Forme de turism: turism itinerant cu valenţe culturale, odihnă şi Subzona Donduşeni este amplasată în partea de sud-est a zonei şi
tratament balnear, agrement şi recreere, ştiinţific, tranzit. prezintă aceleaşi trăsături naturale, dar cu atracţii de valoare culturală
ce se impun prin următoarele obiective turistice: – aspecte peisagistice
colinare şi ale Defileului Nistrului; – parcuri dendrologice – Ţaul (XX),
Mândâc (XIX); – forme carstice (peşteri, în unele au fost aşezări
rupestre neolitice); – ape minerale bicarbonate, sulfuroase,
magneziene, calcice (ape de masă) la Crişcăuţi; – obiective cultural-
istorice, unele de mare valoare cultural-istorică şi turistică: mănăstirile
de la Rudi (XVIII-XIX) şi Călărăşăuca (XVII); bisericile Târnova (XVIII-
XIX), Frasin (XIX), Sudarca (XVIII); conacele şi castelele Ţaul (XX),
Mândâc (XIX), Târnova (XIX), Rediul Mare (XX); ruinele de cetăţi şi
siturile arheologice (Tolocăneşti, Rudi); muzeu (Ocniţa). Forme de
turism: turism itinerant cu valenţe culturale, odihnă şi recreere, odihnă şi
tratament balnear, tranzit.
 2) Zona turistică Bălţi
se suprapune Câmpiei Moldovei de nord, cu un relief colinar, ce nu depăşeşte
230-250 m. Zona dispune de o densă reţea rutieră. Printre arterele rutiere se
impune magistrala europeană Cernăuţi-Odesa şi drumul republican ce leagă
România de Ucraina prin Râbniţa şi Soroca. Potenţialul turistic al acestei zone
este reprezentat prin următoarele componente: – aspecte peisagistice, îndeosebi
legate de râurile şi lacurile din zonă, ca şi câmpia colinară; – ape minerale
bicarbonate, sulfuroase, calcice, sodice (Bălţi, Mihăileni); – obiective cultural-
istorice: biserici; monumente istorice şi de artă – Cubolta (XIX), Ciuciulea (XIX),
Floreşti (XIX), Sculeni (XIX), Ciripcău (XIX); conace şi casteluri – Cubolta (XIX),
Sofia (XIX), Ciuciulea (XIX); muzee şi case memoriale (Bălţi, Făleşti, Floreşti).
Forme de turism: itinerant cu valenţe culturale şi de tranzit; odihnă şi tratament
balnear. Centre turistice: Bălţi, Floreşti, Făleşti, Glodeni, Drochia, Râşcani.
 3)Zona turistică “Codru”
cuprinde podişul Moldovei centrale, respectiv Dealurile Codrului. Zona este
străbătută de magistralele europene Cernăuţi-Odesa şi Leuşeni-ChişinăuDubăsari.
Este cea mai reprezentativă zonă prin varietatea şi complexitatea resurselor
turistice, printre care un loc important îl ocupă cele naturale.
Subzona turistică Orhei ocupă partea nord-estică a zonei; cuprinde
arealul deluros al Orheiului şi prezintă obiective cultural-istorice de
valoare naţională: ruinele cetăţii şi oraşul medieval Orhei (XV) la
Butuceni; mănăstire şi chilii săpate în calcar recifal (XV-XVIII) la
Butuceni; biserici-monumente istorice în Orhei (XVII-XVIII),
Butuceni (XVII), Curchi (XVIII), Ţigăneşti (XVIII), Piatra (XVIII),
Peresecina (XVIII), 164 Jeloboc (XIX) etc.; conace şi palate la Ivancea
(XIX), Orhei (XIX); arhitectură şi tehnică populară (Jeloboc, Brăneşti,
Trebujeni, Furceni, Codreanca); muzeu de etnografie şi folclor
(Ivancea); case memoriale (Donici, Piatra); peisaje spectaculoase
calcaroase cu stânci recifale, cheile Răutului (Trebujeni, Butuceni,
Furceni); păduri de interes peisagistic şi social-recreativ (Curchi,
Ivancea, Trebujeni); ape minerale bicarbonate (Orhei). Forme de
turism: turism itinerant cu valenţe culturale, odihnă şi recreere,
pescuit sportiv, turism rural
 • Subzona turistică Călăraşi se află în partea central-vestică
a zonei: păduri de interes peisagistic, ştiinţific şi recreativ
(Sadova, Pârjolteni, Hârjauca); ape minerale; fond
cinegetic (cerb, căprior, mistreţ); fond piscicol în iazurile
• locale; rezervaţii naturale (Codru, Hârjauca); rezervaţie de
Subzona turistică Teleneşti vânătoare (Rădeni); parc dendrologic (Mileşti – XIX);
cuprinde nordul zonei. Dispune de obiective culturalistorice: biserici-monumente istorice –
Horodişte (XVIII), Răciula (XVII), Nisporeni (XIX), Vărzăreşti
un potenţial turistic, prioritar (XV); mănăstirea Hârjauca (XVIII); puncte arheologice şi
ruine de cetăţi – Răciula (VIII-XIX); conace şi castele –
cultural-istoric, dar şi cu unele Bahmut (XIX), Dolna (XIX), Sadova (XIX), Zberoaia (XIX),
componente naturale: obiective Mileşti (XIX); etnografie şi folclor; arhitectură populară;
meşteşuguri (Hogineşti, Horodişte, Mileşti, Sadova,
cultural-istorice: biserici de lemn; Pârjolteni, Iurceni etc.); muzee (Ungheni, Dolna, Nisporeni,
Horodişte). 165 Forme de turism: turism itinerant cu
biserici-monumente istorice – valenţe culturale, odihnă şi tratament balnear, turism
Copăceni (XIX), Cubolta (XIX); pentru vânătoare şi pescuit sportiv, tranzit, turism ştiinţific,
turism rural, ecologic. Centre turistice: Călăraşi, Nisporeni,
meşteşuguri populare (Rădoaia, Ungheni, staţiunea balneoclimaterică Hârjauca.
Biliceni, Piatra); conace
Subzona turisticăCubolta
Hânceşti ocupă sectorul de sud al zonei şi se caracterizează prin:
păduri de interes ştiinţific şi peisagistic (Hânceşti; Lăpuşna); rezervaţii forestiere
(XIX); muzeu (Sângerei). Forme de
(Hânceşti); fond cinegetic şi piscicol; obiective culturalistorice: biserici monumente
turism: turism itinerant
istorice cu valenţe
– Lăpuşna (XIX), Bujor (XIX); vestigii – fortificaţii romane (Tomai, Beşte-mac);
conace – Hânceşti (XIX); etnografie şi folclor (Hânceşti, Lăpuşna, Stolniceni, Bujor);
culturale, tranzit,
muzeu pescuit sportiv.
(Hânceşti). Forme de turism: turism itinerant cu valenţe culturale, odihnă şi
Centre turistice: Teleneşti,
recreere, turism pentru vânătoare şi pescuit sportiv, turism ştiinţific. Centre turistice:
Hânceşti.
Sângerei.
4) ZONA TURISTICĂ CHIŞINĂU
ocupă zona periurbană a capitalei Moldovei şi cuprinde o parte colinară (estul
Dealurilor Codrilor) şi una din câmpia şi lunca Nistrului: – păduri de interes peisagistic,
ştiinţific şi recreativ (Căpriana, Scorţeni); – lacuri şi iazuri (Ghidighici, Ulmu, cele de pe
valea Ialoveni); – fond cinegetic şi piscicol; – podgorii şi crame vestite (Ialoveni,
Romăneşti, Cricova, Căpriana); – ape minerale: Speia, Chişinău, Oniţcani; – obiective
cultural-istorice: mănăstirea Căpriana (XVIII); biserici-monumente istorice – Chişinău,
Pănăşeşti (XIX), Condriţa (XIX); catedrală Chişinău (XIX); clădiri – monumente de artă;
muzee şi case memoriale (Chişinău, Coşniţa); etnografie şi folclor (Căpriana, Condriţa).
166 Forme de turism: turism itinerant cu valenţe culturale, odihnă şi recreere, turism
ştiinţific, turism rural, pescuit sportiv, turism de afaceri. Centre turistice: Chişinău. Baze
de odihnă şi recreere: Vadul lui Vodă, Străşeni.
5) Zona turistică Soroca-Dubăsari
ocupă aria colinară a Dealurilor Nistrului şi Dealurilor Podolice
• •
Subzona turistică Soroca ocupă partea de
nord a zonei: păduri de interes peisagistic şi
ştiinţific (Cosăuţi, Holoşniţa); ape minerale
clorurate-sodice (Soroca, Coşerniţa); fond
piscicol; obiective cultural-istorice: biserica
de lemn Zastânca, Ocolina (XVIII); biserici
din piatră – Tătărăuca (XIX); vestigii de
cetăţi medievale Soroca (XVII); muzee
(Soroca); prelucrarea pietrei (Cosăuţi);
etnografie şi folclor (Pârliţa, Bădiceni,
Vărăncău). Forme de turism: turism
itinerant cu valenţe culturale, tranzit,
odhină şi tratament balnear, turism
ştiinţific, rural. Centru turistic: Soroca.
.
Subzona turistică Camenca cuprinde partea
centrală a zonei: peşteri şi abrupţii de defileu; în
unele grote s-au amenajat schituri şi chilii rupestre
(lângă Japca); recife calcaroase (Japca); lacul
hidroenergetic din defileu; păduri de interes
ştiinţific şi peisagistic (Cotiujeni, Onişcani);
rezervaţii ştiinţifice (Vadul Raşcov, Valea Adâncă;
Saharna); parcuri dendrologice (Temeleuţi);
obiective cultural-istorice: mănăstirea Japca
(XVII); biserici – Vadul Râşcov (XIX), Dobruşa
(XVIII), Cobâlnea (XIX); muzee (Camenca, Cuzmin,
Cobâlnea); etnografie şi folclor (Beloci, Stroieşti,
Cotiujeni, Vadul Raşcov). Forme de turism: odihnă
şi tratament balnear, itinerant cu valenţe culturale,
tranzit, turism ştiinţific, pescuit sportiv. Centre
turistice: Camenca, Râbniţa şi Rezina
• Subzona turistică Dubăsari include
partea de sud a zonei şi ultimul sector
de defileu al Nistrului: rezervaţii
ştiinţifice 167 (Iagorlâc); păduri de
interes ştiinţific şi peisagistic (Ţipova,
Oxentea); obiective cultural-istorice:
biserici şi mănăstiri – monumente
istorice Roghi (XVIII); muzeu şi case
memoriale (Dubăsari, Goian). Forme de
turism: itinerant cu valenţe culturale,
tranzit, odihnă şi recreere, odihnă şi
tratament balnear. Centre turistice:
Dubăsari. Bază de odihnă şi recreere:
Holercani.
6) ZONA TURISTICĂ CAHUL

Zona aceasta cuprinde Dealurile Tigheciului: lacuri şi lunca Prutului cu

vegetaţie de stufăriş; ape minerale clorurate, sodice, sulfuroase, termale
(Cahul), mezotermale (Goteşti) şi reci (Cantemir, Enichioi, Baimaclia); fond
piscicol în lacurile prutene (Manta, Dracele, Rotunda); fond de vânătoare
(păsări, mistreţ); obiective cultural-istorice: biserici – monumente istorice
Colibaşi (XIX), Brânza (XIX), Cahul (XIX); etnografie şi folclor (Colibaşi,
Vadul lui Isac, Brânza). Zona este străbătută de artere rutiere modernizate,
de tranzit spre România (punct vamal: Giurgiuleşti) şi Ucraina. Forme de
turism: odihnă şi tratament balnear, itinerant cu valenţe culturale, de
tranzit, ştiinţific, pentru vânătoare şi pescuit sportiv, turism rural. Centre
turistice: Cahul, Leova.
7) Zona turistică Вставка рисунка
Vulcăneşti – se suprapune câmpiei Moldovei de Sud. Zona beneficiază de o
reţea densă de drumuri modernizate (noduri rutiere:
Căinari Vulcăneşti, Comrat, Cimişlia, Căuşeni) şi de linie ferată ce o
leagă de Tiraspol şi Chişinău. Din obiectivele turistice, mai
importante sunt: apele minerale bicarbonate, sodice,
sulfuroase (Congaz, Comrat, Vulcăneşti); lacurile şi iazurile:
lacul Beleu; rezervaţia ştiinţifică (lacul Beleu); fondul piscicol şi
de vânătoare; obiectivele cultural-istorice: bisericile – Beşalma
(XIX), Ferapontovca (XIX); catedrală Comrat (XIX). 168 Forme
de turism: itinerant cu valenţe culturale, de tranzit, odihnă şi
recreere, de vânătoare şi pescuit sportiv, ştiinţific, turism rural.
Centre turistice: Comrat, Congaz.
8) Zona turistică Nistru Inferior
• se suprapune bazinului inferior al Nistrului şi cuprinde resurse
turistice, îndeosebi cultural-istorice: obiective cultural-
istorice: biserici Căuşeni (XVIII), Taşlâc (XIX), Grigoriopol (XIX);
cetate medievală (Tighina, Tiraspol); muzee şi case
memoriale (Tighina, Tiraspol); etnografie şi folclor (Ursoaia,
Olăneşti). Forme de turism: itinerant cu valenţe culturale,
odihnă şi recreere, agrement şi tratament balnear. Centre
turistice: Tiraspol, Tighina, Grigoriopol. Localităţi turistice:
Căuşeni. Sub aspect de componente relativ constante ale
ofertei turistice, resursele turistice determină atât forţa de
atracţie turistică a fiecărei zone, în parte, şi a ţării, în
ansamblul său, cât şi valoarea funcţională pentru utilizarea
anumitor forme de turism. Evaluarea zonelor turistice ale
Republicii Moldova cuprinde principalele resurse ale
potenţialului natural şi cultural-istoric din fiecare zonă, şi
anume: aspecte peisagistice, ape minerale, râuri şi lacuri,
păduri, fond cinegetic şi piscicol, rezervaţii, monumente
istorice şi de artă religioasă, monumente istorice şi de
arhitectură, vestigii de cetăţi, muzee şi case memoriale,
etnografie şi folclor etc., precum şi poziţia geografică şi
legătura acestor zone cu capitala ţării, gradul de
accesibilitate, dotările din infrastructura tehnică generală .