UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

STUDII DE MASTERAT

DREPT FISCAL ȘI VAMAL

PUBLICITATEA ȘI TRANSPARENȚA ÎN CADRUL

PROCEDURILOR DE ACHIZIȚII PUBLICE

DREPTUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE

LUCRU INDIVIDUAL

Conducător ştiinţific: Rusu Viorel, magistru în drept, lector universitar

Autorul: Iabanji Olesea, grupa 8

CHIŞINĂU-2018

1
 CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................3
1.1 Transparența procesului de achiziții publice……………………………………………. 4
1.2. Probleme generale legate de transparența achizițiilor publice………………………....6
1.3. MTender – un nou nivel al achiziţiilor publice în Republica Moldova………………...8
1.4. Publicitatea în cadrul achizițiilor publice………………………………………………..9
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI...........................................................................................13
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................15

2
 INTRODUCERE
Achizitiile publice reprezintă suma tuturor proceselor de planificare, stabilire a
priorităților, organizare, publicitate și de proceduri, în vederea realizării de cumpărări de către
organizațiile care sunt finanțate total sau parțial de bugete publice (europene, naționale centrale
sau locale, donatoori internaționali). Domeniul dat necesită o permanentă modernizare și
actualizare.Achiziţiile publice în Republica Moldova joacă un rol tot mai important în
economie.Acest sector economic este guvernat de o serie de principii care stau la baza
funcționarea întregului sistem de achiziții publice. Pe lîngă principiile fundamentale evidențiem
principiul transparenței și publicității.
Cheltuielile și achizițiile publice transparente dau tonul bunei guvernări. În Republica
Moldova, achizițiile publice rămân a fi un domeniul vulnerabil la nereguli, fraude și corupție,
fapt ce amplifică rolul societății civile în supravegherea modului în care se desfășoară acestea.
Lipsa de transparență a procesului de achiziție, corupția, lipsa mijloacelor electronice și gradul
scăzut de profesionalism al actorilor implicați sunt problemele majore ale sistemului de achiziție
publică. Toate acestea produc efecte negative asupra dezvoltării infrastructurii sociale și
economice, prestării de servicii publice și sporirea încrederii cetățenilor și mediului de afaceri în
instituțiile statului.
Experiența internațională demonstrează că societatea civilă are un rol esențial în
monitorizarea achiziţiilor publice şi asigurarea transparenţei în atribuirea şi executarea
contractelor de achiziţii publice. În cazurile în care autoritățile nu se conduc de principiile de
transparență, publicitate,integritate și eficiență în desfășurarea procedurilor de achiziție, sau chiar
sunt parte a unor scheme de corupție, organizațiile societății civile pot utiliza informațiile
obținute în procesul de monitorizare pentru a mobiliza cetățenii ca să ceară mai multă
responsabilizare din partea guvernării.
Prin urmare, societatea civilă este cea care, asigură supravegherea modului în care sunt
utilizare resursele publice, acest lucru poate avea o contribuție importantă la consolidarea bunei
guvernări și la dezvoltarea punților de legătură dintre societate și guvernare la toate nivelurile.
Acest fapt asigură asistarea membrii societății civile în activitățile de monitorizare a achizițiilor,
care permite, întâi de toate, înțelegerea mecanismului de funcționare a sistemului de achiziții,
cadrul legal și instituțional, procesul de achiziție, datele și informațiile care sunt publice și
dreptul societății civile de solicitare a informațiilor, actorii implicați, etc. și apoi selectarea
achizițiilor și metode de monitorizare, instrumente de identificare a neregulilor, ilegalităților și
fraudelor la fiecare etapă a procesului de achiziție. De asemenea s-ar putea recomanda o serie de
acțiuni care pot fi întreprinse odată cu identificarea abuzurilor și fraudelor, astfel încât acțiunile

3
de monitorizare să contribuie la sporirea transparenței, eficientizarea procesului de achiziție și
responsabilizarea entităților publice în fața cetățenilor.
1. Transparența procesului de achiziții publice
Definită ca fiind un principiu fundamental în procesul achizițiilor publice, transparența
constituie un veritabil instrument de control, o garanție a utilizării eficiente și legale a resurselor
financiare ale autorităților contractante, reprezentând o condiție esențială pentru integritate și
prevenirea corupției în domeniul achizițiilor publice. Aplicarea principiului transparenței vine în
sprijinul consolidării procesului de achiziție publică, asigurând credibilizarea publică a acestui
proces. Pentru a asigura transparența, autoritățile contractante au obligația de a permite accesul
persoanelor interesate la informațiile cuprinse în dosarul achiziției publice, după finalizarea
procedurii de atribuire, cu respectarea prevederilor legale referitoare la liberal acces la
informațiile de interes public.
Sistemul național de achiziții publice din R. Moldova se confruntă cu o serie de probleme
ce vizează atât gradul scăzut de transparență și competitivitate pe piața achizițiilor, cât și un nivel
redus de conformitate a cadrului legal și cadrului instituțional. Nivelul înalt de corupție, inclusiv
și în justiție, nivelul scăzut de control și capacitatea insuficientă pe diferite dimensiuni ale
achizițiilor publice în cazul autorităților coroborate cu un mediu de afaceri netransparent sunt
condițiile perfecte pentru aplicarea celor mai efective scheme frauduloase în detrimentul
interesului public.
În Republica Moldova există un risc major privind aplicarea aproape a tuturor schemelor
de aranjare, coluziune și fraudare a achizițiilor. Există o multitudine de evidențe că astfel de
scheme de aranjare ca:
 semnarea multiplelor acorduri adiționale la contracte cu același furnizor,
 divizarea achizițiilor,
 aplicarea nejustificată a achizițiilor dintr-o singură sursă, sunt pe larg utilizate. De
asemenea, agenții economici aplică schemele de coluziune prin:
 utilizarea ofertelor complementare,
 rotația ofertelor,
 împărțirea pieței.
Din schemele de fraudare cele mai multe evidențe se pot aduce în favoarea existenței legate de:
- neexecutarea clauzelor contractuale,
- înlocuirea produselor fără informarea beneficiarului și obținerea aprobării din partea
acestuia,
- prezentarea documentelor și rapoartelor false.

4
 Acestea se datorează faptului că domeniul în cauzănu este pe deplin transparent și nu se
asigură accesul deplin al cetățenilor în procesul achizițiilor publice. Mai mult decât atât,
achiziţiile publice reprezintă un domeniu favorabil pentru fraudă şi abuz, care, prin efectele
multiple şi complexe ale acestora, erodează statul pe toate dimensiunile, în special, relaţiile
sociale, administrative şi juridice din societate. Astfel, atingerea unei performanţe înalte în
achiziţiile publice poate fi asigurată prin îmbunătăţirea cadrului de reglementare, supraveghere şi
control al achiziţiilor publice.
Prin semnarea, în 2014, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și crearea Zonei
de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător UE-Moldova, R. Moldova și-a asumat o serie de
angajamente ce vizează inclusiv și reformarea sistemului național de achiziții publice. R.
Moldova are obligația de a depune eforturi susținute pe trei direcții: armonizare treptată a
legislației în domeniul achizițiilor publice cu aquis-ul comunitar; reforma instituțională în
domeniul achizițiilor publice, și crearea unui sistem eficace a căilor de atac în materie de
atribuire a contractelor de achiziții publice.
Transparența în achizițiile publice este crucială pentru obținerea unui nivel bun de
concurență a ofertanților, sporirea responsabilității și responsabilizării instituțiilor și a
persoanelor implicate în acest proces. Cu părere de rău, multe autorități contractante nu sunt
preocupate de a crea și a gestiona în modul necesar rubricile dedicate achizițiilor pe paginile
web, nu publică planurile de achiziții, nu oferă informații complete și în timp oportun asupra
achizițiilor, oferă foarte puține informații și incomplete privind rezultatele acestora. De
asemenea, nici cadrul legal nu este bine dezvoltat la capitolul asigurării transparenței, iar în
condițiile Moldovei când autoritățile contractante nu aplică politici voluntare privind asigurarea
transparenței acest lucru este un impediment major în obținerea unor rezultate bune în achiziții.
În Republica Moldova, noua lege privind achizițiile publice (nr. 131) a fost aprobată la
data de 3 iulie, 2015.Adoptarea unui nou cadru legislativ prin transpunerea directivelor europene,
oferă autorităților publice din R. Moldova oportunitatea introducerii de noi concepte și abordări
în domeniul achizițiilor publice și anume: utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin
generarea valorii pentru bani de către sistemul de achiziții, în detrimentul alegerii celui mai mic
preț. În general, noile prevederi legislative în domeniul achizițiilor aduc mai multă transparență,
un acces mai larg la informațiile privind contractele de achiziție, orientare spre principiile de
reglementare a relațiilor privind achizițiile publice și urmărirea celui mai bun raport calitate-preț
(”value for money”),un rol mai activ al societății civile prin participarea reprezentanților acesteia
în calitate de membri ai grupului de lucru pe achiziții și un nou sistem de soluționare a
contestațiilor în achiziții.

5
 Totuși, nu este suficient ca legea să fie doar bună, dar și aplicată corespunzător în
practică. Această responsabilitate nu aparține doar instituțiilor de reglementare în domeniu, ci
tuturor participanților la procedurile de achiziție, inclusiv organele de reglementare, autoritățile
contractante, operatorii economici și, desigur, societatea civilă (mass-media, ONG-urile,
cetățenii). O lacună a noii legi, identificată atât de experții în domeniu, cât și în discuțiile cu
autoritățile contractate, o reprezintă faptul că întreprinderile publice nu sunt obiect al Legii
privind achizițiile publice. Or, asigurarea principiului transparenței procedurilor de achiziție
efectuate și eficienței utilizării surselor financiare este o necesitate nu doar pentru întreprinderile
publice, dar și pentru entitățile în care statul este fondator sau acționar majoritar.
2. Probleme generale legate de transparența achizițiilor publice
În procesul analizei am constatat că accesul publicului la informația cu privire la achiziții
este mai puțin decât minimul acceptabil. Astfel, am observat prezenţa următoarelor probleme de
bază:
- Publicarea sporadică a planurilor de achiziţie de către autorităţile contractante. Astfel
doar câteva autorităţi publice centrale dispun de planuri de achiziţii (doar 5 din 16
ministere), iar cele locale – deloc. În unele cazuri am atestat o confuzie a termenilor „plan
de achiziţii” şi „anunţ de intenţie”, ultimul fiind folosit în locul primului. În cazul
autorităţilor contractante la nivel local, situaţia este şi mai proastă, astfel accesând
paginile web ale câtorva autorităţi am constatat că această informaţie lipseşte cu
desăvârșire.
- Rubrica dedicată achiziţiilor publice este plasată aleatoriu, diferit de la caz la caz, uneori
fiind nevoie să răsfoieşti întregul site ca să o găseşti. Unele ministere o plasează în
rubrica „Transparenţă”, altele la „Despre Minister”, sau „Servicii”. Am observat că multe
autorităţi contractante nu-şi dau efortul de a publica anunţurile de achiziţie pe pagina web
(pe paginile a doar 10 din 16 ministere am observat publicarea la zi a anunţurilor de
achiziţie), limitându-se la răspândirea informaţiei prin intermediul Buletinului
Achiziţiilor Publice. În acest sens nici HG 188 din 03.04.2012 nu prevede obligativitatea
plasării pe pagina web a autorităţilor administraţiei publice a rubricii dedicate achiziţiilor
publice.
- Referindu-ne la controlul public asupra procesului de achiziţii, constatăm că accesul
publicului la informaţia relevantă este minimă. Informaţia care este publicată în dările de
seama pe pagina web a Agenţiei nu permit o evaluare elementară a transparenţei şi
eficienţei desfăşurării procedurilor de achiziţie.
- Evitarea oferirii informaţiei desfăşurate privind procedura de achiziţie la solicitarea
agenţilor economici. Agenţii economici care au participat la achiziţie au dreptul de a
6
 solicita informaţie cu privire procedura de atribuire a contractului, aplicarea criteriilor de
evaluare, punctajul oferit celorlalți participanţi, etc. Însă în practică autorităţile
contractante nu sunt foarte receptive în a oferi suficientă informaţie, limitându-se la
acordarea unor răspunsuri formale prin care operatorul este informat că a oferta lui a fost
respinsă din motivul preţului majorat.
- Lipsa accesului la documentele de raportare (dările de seamă) care sunt remise de către
autoritățile contractante către Agenție limitează serios transparența la etapa post-achiziție.
Legea specifică că Agenția are atribuții de examinare a dărilor de seamă, dar nu și de
publicarea lor. Astfel, nici mass-media, dar nici societatea civilă nu poate accesa
raportările privind achizițiile publice desfășurate și respectiv a elucida mai ușor cazurile
de fraudare a achizițiilor publice.
În pofida cazurilor multiple de executarea proastă a contractelor, în prezent sunt incluse
doar 16 operatori economici în lista de interdicție. Doar aceștia sunt excluși pe 3 ani de la
participarea la achizițiile publice. Așadar, Agenția nu poate folosi eficient “lista neagră”
împotriva agenților economici cu performanță redusă în domeniul achizițiilor publice. Or,
Regulamentul privind întocmirea listei de interdicție conferă doar autorităților contractante
atribuția de a cere completarea listei de interdicție.
Totodată, Agenția pur și simplu examinează solicitările parvenite de la primele sau de la
organele de control, fără a avea careva rol de inițiativă proprie. Prin urmare, este necesară
revizuirea Regulamentului, pentru a specifica atribuții de inițiere a includerii operatorilor
economici neperformanți în lista neagră, alături de autoritățile contractante și organele de
control. Astfel, ar trebui considerată oportunitatea adoptării unor mecanisme legale prin
intermediul cărora societatea civilă şi mass-media să poată obţine acces la anumite părţi ale
dosarelor de achiziţii, post-factum. Cum, este de exemplu în Norvegia, unde toate contractele
arhivate sunt disponibile mass-mediei.
Recomandări privind transparența
 Monitorizarea plasării informaţiei pe paginile web ale autorităţilor contractante,
asigurarea actualității informației, precum şi responsabilizarea acestora pentru neoferirea
informaţiei accesul la care nu este limitat prin lege
 Ajustarea formatului dărilor de seama prezentate de AAP pe pagina sa web, astfel încît
acestea să ofere suficientă informaţiei publicului pentru a putea estima eficienţa utilizării
banilor publici.
 Înregistrarea audio a ședințelor de deschidere, cu păstrarea copiei înregistrării în dosarul
de achiziții.

7
 3. MTender – un nou nivel al achiziţiilor publice în Republica Moldova
În Republica Moldova este lansat în regim de testare un nou sistem automatizat
al achiziţiilor publice, care are drept scop îmbunătăţirea procesului de achiziţie prin intermediul
tehnologiilor informaţionale şi creşterea gradului de transparenţă al procesului de achiziţii
publice. Ministerul Finanțelor a prezentat pentru consultări publice conceptultehnic al Sistemului
Informațional Automatizat ”Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender).
Scopul sistemului MTender este de a spori transparența procesului de achiziții publice în
totalitate, de a obține un raport calitate/preț mai bun în cadrul procedurilor de achiziții publice și
de a reduce costurile de tranzacționare pentru toate părțile implicate.
Sistemul ”MTender” asigură posibilitatea de a planifica, în mod individual sau agregat,
achizițiile publice, de a publica anunțurile de intenție, a crea, înainta și recepționa ofertele, a
evalua ofertele și a atribui contractele. De asemenea, permite gestionarea contractelor publice
prin controlul amendamentelor, performanței executării contractului, evidența plăților și
facturilor. Sistemul va asigura comunicarea online ca mod obligatoriu de schimb de date în
cadrul procesului de desfășurare a procedurilor de achiziții publice, inclusiv disponibilitatea
online a tuturor anunțurilor de participare, a documentației de atribuire și a cererilor de
participare.
În special, sistemul MTender va aplica comunicarea electronică și schimbul de informații
pentru oferirea unor instrumente dedicate exclusiv achizițiilor online: licitațiile electronice,
acordurile-cadru, sisteme dinamice de achiziție și cataloage electronice. Sistemul presupune
utilizarea semnăturii electronice avansate calificate pentru autentificarea utilizatorilor și
semnarea deciziilor sau documentelor produse pe parcursul desfășurării procedurii de achiziții
publice. MTender se bazează pe implementarea funcționalităților care acoperă integral procesele
de achiziții publice, de la planificare până la semnarea contractului, evidența plăților în cadrul
contractului până la executarea contractului, dar și a unui sistem electronic de realizare a
achizițiilor centralizate.
De asemenea, sistemul oferă instrumente de monitorizare bazate pe datele întregului ciclu
de desfășurare a achizițiilor publice și înregistrarea tuturor operațiunilor și tranzacțiilor în timp
real.Astfel, sistemul MTender este dezvoltat pentru a satisface standardele avansate privind
datele deschise și permite accesul nerestricționat la informațiile privind achizițiile publice pentru
toți cetățenii Republicii Moldova și organizațiile societății civile. Ministerul Finanțelor al
Republicii Moldova conduce o tranziție la achizițiile publice electronice pentru a asigura o
utilizare mai transparentă și mai eficientă a bugetului de stat al Republicii Moldova.
Noul serviciu guvernamental digital - MTender - va sprijini achizițiile publice de la
planificarea achiziției până la plata pentru contractele de achiziții publice. Acesta va scurta
8
timpul pentru licitații pentru instituțiile publice și timpul de așteptare pentru plăți pentru furnizori
și contractori. Cu serviciul digital MTender, toate licitațiile publice sunt accesibile online și
fiecare decizie de achiziție publică este publicată în mod transparent online în timp real.
Cetățenii pot urmări deciziile privind achizițiile publice și modul în care sunt cheltuiți banii
plătitorilor de impozite. Noul serviciu de achiziții publice complet electronic va oferi un acces
mai bun la oportunitățile pentru comunitatea de afaceri, în special întreprinderile mici și mijlocii
locale. Pentru instituțiile publice, noul serviciu digital va aduce, de asemenea, o planificare
îmbunătățită a cheltuielilor, achiziții mai rapide și mai calitative, ca urmare a procedurilor
electronice de licitare care implică ”zero hârtie”.
MTender este un sistem electronic al achiziţiilor publice care permite creşterea
transparenţei, viteza şi concurenţa achiziţiilor, și contribuie la excluderea definitivă a utilizării
hârtiei din acest proces, în mod special la depunerea ofertei. Acest sistem electronic reprezintă
doar un element al reformei ample anunţate pe domeniul achiziţiilor publice.
De la 1 octombrie 2018, folosirea acestei platforme va deveni obligatorie pentru achiziții publice.
Începând cu 26 octombrie 2018, întreprinderile din sectorul privat precum și cele de stat
clienți ai MTender vor avea posibilitatea să folosească proceduri de licitare competitive și
transparente, dar ușor de utilizat online, cu cele mai mici prețuri . Beneficiarii proiectului vor fi
cetăţenii, Guvernul, mediul de afaceri şi instituţiile contractante, iar principiul noului sistem
este Toţi văd totul. După finisarea procesului de achiziţie în sistem, toate etapele referitoare la
ofertă, decizii, contracte, vor fi vizibile pentru toţi utilizatorii. Sistemul MTender este pilonul de
bază în asigurarea transparenței în domeniul achizițiilor publice și în sporirea încrederii societății
civile în autoritățile statului și activitatea acestora.
4. Publicitatea în cadrul achizițiilor publice
Publicitatea in procesul achizițiilor publice de asemenea ca și transparența este decisivă
pentru asigurarea credibilității și siguranței societății în acest domeniu, precum și a aplicării
uniforme și corecte a prevederilor legislației în domeniul achizițiilor publice. Publicitatea se
manifestă prin asigurarea accesului la informație a societății, publicarea tuturor datelor caracter
public și transpunerea întregului proces de achiziții publice în mod complet și uniform prin
diverse tehnologii informaționale accesibile publicului și societății.
Accesul la informațiile publice este un drept al fiecărui cetățean, dar acest drept este
frecvent încălcat. Dat fiind faptul că achizițiile publice implică utilizarea resurselor publice,
informațiile despre acestea trebuie să fie publice și accesibile oricărui cetățean care este, atât ce
care contribuie la formarea bugetelor publice, cât și cel care beneficiază de bunurile și serviciile
publice. Prin publicarea informațiilor privind achizițiile publice desfășurate, autoritățile publice

9
pot demonstra că sunt deschise și responsabile față de cetățeni, care trebuie să fie parte a
procesului decizional.
Accesul la informație și datele deschise sunt vitale în procesul de monitorizare a
achizițiilor publice. Or, una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societatea civilă,
monitorii și jurnaliști din Republica Moldova este anume accesul deschis la date și informații
despre achizițiile autorităților publice. Cu toate că, atât cadrul legal a fost completat și
îmbunătățit în acest sens, cât și surse alternative de informație au fost dezvoltate, datele pe
achiziții sunt încă incomplete, dispersate și nu oferă un tablou complet asupra întregului ciclu de
achiziție, de la faza de planificare și până la cea de livrare a bunurilor sau executare a lucrărilor.
Unele autorități, deși dețin pagini web oficiale, nu asigură transparența datelor și informațiilor
care, conform prevederilor legale, trebuie publicate, iar societatea civilă nu are prea mute pârghii
în acest sens.
Motivele pentru care autoritățile nu asigură transparența achizițiilor și publicarea în timp
util a datelor privind procedurile și contractele de achiziție pot fi diverse, inclusiv lipsa de voință
politică, capacități, resurse umane, etc. Prin urmare, pentru accesarea informației cu privire la
achizițiile publice, societatea civilă trebuie să depună solicitări la autoritatea publică, să facă
demersuri oficiale și alte proceduri birocratice, care consumă timp și resurse.
Totuși, există și alte surse de date alternative și instrumente care pot fi utilizate pentru
activitățile de monitorizare și pentru obținerea de date și informații. În urma utilizării
tehnologiilor informaționale în procesul de achiziții, timpul necesar pentru efectuarea
procedurilor de achiziție și costurile pentru livrarea documentației se micșorează, iar transparența
și accesul public în timp real la informația privind achizițiile publice crește semnificativ.
Publicitatea activității și procesului de achiziții în cauză nu trebuie să depășească domeniul de
informații ce constituie secret de stat,commercial sau face obiectul proprietății intelectuale.
În restul cazurilor trebuie să se asigure prin diverse mecanisme și prin implementarea
diferitor programe a publicității depline și accesului liber al publicului la informația ce vezează
domeniul achizițiilor publice, acest fapt va asigura și evitarea cazurilor de fraudă și alte încălcări
ale legislației și va eficientiza activitatea realizată în domeniul achizițiilor publice și
monitorizarea acesteia.
La capitolul publicitate, legea aduce mai multă claritate privitor la informațiile oferite de
către autoritățile contractante diferitor categorii de solicitanți. Astfel, autoritatea contractantă are
obligaţia de a informa ofertanţii/candidaţii care au fost respinşi sau a căror ofertă sau candidatură
nu a fost declarată câștigătoare/acceptată, despre motivele care au stat la baza deciziei respective
după cum urmează:

10
 a) fiecărui candidat respins – motivele concrete care au stat la baza deciziei de
respingere a candidaturii sale;
b) pentru fiecare ofertă respinsă – motivele concrete care au stat la baza deciziei de
respingere, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată
inacceptabilă şi/sau neconformă, îndeosebi elementele ofertei, care nu au corespuns
cerinţelor de funcţionare şi performanţă prevăzute în caietul de sarcini;
c) fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă acceptabilă și conformă, prin urmare
admisibilă, dar care nu a fost declarată câștigătoare – caracteristicile şi avantajele
relative ale ofertei/ ofertelor câștigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului
căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziţii publice sau, după caz, numele
ofertanţilor cu care urmează să se încheie un acord-cadru.
O altă noutate constă în faptul că noua lege conține 3 Anexe, iar anexa nr. 3 cuprinde
informații care trebuie incluse obligatoriu de către autoritățile contractante în anunțul de intenție,
anunțul de participare la procedura de achiziție publică, anunțul simplificat de participare la
sistemul dinamic de achiziție și anunțul de atribuire. În acest mod vor fi evitate unele
neînțelegeri din partea ofertanților și apariția de solicitări multiple de informații și clarificări în
adresa autorității contractante cu privire la criteriile de calificare sau selecție, criteriul de
atribuire a contractului, factorii de evaluare a ofertei, etc.
Privitor la accesul liber la informațiile despre achizițiile publice realizate, până la
adoptarea actualei legi existau un șir de probleme cu care se confruntau cei care solicitau
anumite informații privind anumite contracte de achiziții. Astfel, de cele mai multe ori, la
solicitările de informații venite din partea societății civile, ONG-urilor, mass-mediei, în
răspunsurile lor, autoritățile contractante invocau protecția secretului comercial al operatorilor
economici și, respectiv, nu ofereau date și informații, care ar fi trebuit să fie accesibile oricărui
cetățean – în calitate de beneficiar final al achizițiilor și investițiilor publice.
Nici legea nouă, în acest sens, nu a fost îmbunătățită și ajustată prevederilor Acordului de
Asociere și practicilor europene, în care accesul la informații privind achizițiile publice sunt
esențiale. Informațiile la care poate avea acces orice persoană se referă strict la:
 descrierea succintă a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor pentru care autoritatea
contractantă a solicitat oferte și denumirea şi datele de contact ale ofertanţilor;
 denumirea şi datele de contact ale operatorului economic cu care este încheiat contractul
de achiziţii publice, preţul acestui contract.
Ar fi oportun de a se prevedea faptul că ”darea de seamă privind procedura de achiziție
publică este un document public”. Accesul persoanelor la aceste informații poate fi limitat numai
în măsura în care aceste informații au fost desemnate ca fiind confidențiale de către ofertanți.
11
Astfel de informații pot include, în special, secrete tehnice sau comerciale și aspecte
confidențiale ale ofertelor”. Prin urmare,fiind atribuit caracterul public dării de seamă în cauză,
orice persoană va avea acces nelimitat la orice informație cuprinsă în darea de seamă privind
procedura de achiziție publice, care include:
- descrierea succintă a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor pentru care autoritatea
contractantă a solicitat oferte;
- expunerea motivelor alegerii procedurii respective de achiziţie publică, în cazul aplicării
altor proceduri decât licitaţia deschisă;
- denumirea şi datele de contact ale ofertanţilor, precum şi denumirea şi datele de contact
ale operatorului economic cu care este încheiat contractul de achiziţii publice, preţul
acestui contract; datele de calificare ale ofertanţilor;
- preţul ofertelor sau temeiul determinării lui, expunerea succintă a altor condiţii esenţiale
ale fiecărei oferte şi ale contractului;
- rezumatul evaluării şi comparării ofertelor;
- decizia respectivă cu argumentele de rigoare, în cazul în care toate ofertele sunt respinse;
- numele candidaţilor sau ofertanţilor respinşi şi motivele respingerii lor;
- motivele respingerii;
- motivele respingerii ofertelor considerate anormal de scăzute; rezumatul demersurilor în
care s-au solicitat clarificări privind documentele de preselecţie sau documentația de
atribuire, rezumatul răspunsurilor la ele, precum şi expunerea rezumativă a oricărei
modificări operate în aceste documente.
Această prevedere va elimina practic orice limitare a accesului liber la informațiile privind
contractele de achiziții, care era posibilă anterior datorită lacunelor legislative care lăsau loc de
interpretări, și va asigura un grad sporit de transparență în luarea deciziilor ce vizează atribuirea
contractelor de achiziție publică.

12
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În general, noile prevederi legislative în domeniul achizițiilor aduc mai multă transparență,
un acces mai larg la informațiile privind contractele de achiziție, orientare spre principiile de
reglementare a relațiilor privind achizițiile publice și urmărirea celui mai bun raport calitate-preț
(”value for money”), un rol mai activ al societății civile prin participarea reprezentanților
acesteia în calitate de membri ai grupului de lucru pe achiziții și un nou sistem de soluționare a
contestațiilor în achiziții. Totuși, nu este suficient ca legea să fie doar bună, dar și aplicată
corespunzător în practică. Această responsabilitate nu aparține doar instituțiilor de reglementare
în domeniu, ci tuturor participanților la procedurile de achiziție, inclusiv organele de
reglementare, autoritățile contractante, operatorii economici și, desigur, societatea civilă (mass-
media, ONG-urile, cetățenii).
O lacună a noii legi, identificată atât de experții în domeniu, cât și în discuțiile cu
autoritățile contractate, o reprezintă faptul că întreprinderile publice nu sunt obiect al Legii
privind achizițiile publice. Or, asigurarea principiului transparenței procedurilor de achiziție
efectuate și eficienței utilizării surselor financiare este o necesitate nu doar pentru întreprinderile
publice, dar și pentru entitățile în care statul este fondator sau acționar majoritar. Deși, în
procesul de consultare a noii legi, s-a propus extinderea prevederilor legii asupra întreprinderilor
de stat, întreprinderilor municipale și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, acestea
nu au fost acceptate pe motiv că legea ar fi fost concepută și adaptată pentru a fi exclusiv aplicată
domeniului public. Într-un raport recent elaborat de Consiliul Europei, privind evaluarea
riscurilor de corupție în sistemul achizițiilor publice, sunt elucidate mai multe cazuri de nereguli,
abuz de putere, netransparență și utilizare ineficientă a banilor publici cu implicarea
întreprinderilor de stat. Întreprinderile publice, nefiind subiecți ai legii privind achizițiile publice,
nu se conformează procedurilor stabilite prin lege, fapt ce duce la netransparență, vulnerabilități
la corupție și, implicit, utilizarea ineficientă a banului public.
În acest sens, ar fi binevenită includerea întreprinderilor publice în calitate de subiecți ai
legii, dat fiind că acestea utilizează bani publici, sau elaborarea unui regulament care ar stabili
procedurile aplicate de către întreprinderile publice.
Pentru aplicarea pe deplin a principiilor transparenței și publicității în procesul de
achiziții publice trebuie să se elaboreze un sistem de măsuri sigure și eficiente pentru a evita
orice deviere de la principiile în cauză și pentru a asigura realizarea lor în întregime. O soluție
sigură în acest sens ar fi printer altele și aplicarea pe larg a licitațiilor electronice.
Prin introducerea sistemului electronic de achiziții publice (e-achiziții) ar fi soluționate
atât problemele de țin de accesul limitat la informația privind contractele de achiziție,
netransparența procedurilor, dar și concurența neloială. Concurența limitată este un efect al
13
participării restrânse a agenților economici la procedurile de achiziție, care la rândul său duce la
alocarea ineficientă a banilor publici. Există cazuri care arată că un produs este cumpărat de către
o autoritate contractantă cu 5 lei, pe când altă autoritate a procurat același produs cu 15 lei sau de
2-3 ori mai scump. Asemenea situații sunt inacceptabile, cu atât mai mult cu cât au fost constate
și în Raportul de Audit al performanței sistemului de achiziții publice, realizat de Curtea de
Conturi. Recomandăm realizarea unui transfer de experiență și expertiză din statele UE, în
special din Estonia pentru crearea Sistemului Electronic de Achiziții Publice.
Studiu de caz: Speța: Autoritatea contractantă a atribuit contractul de servicii fără lansarea
adecvată a unei proceduri competitive, încălcând astfel principiul transparenței. Neregula:
Autoritatea contractantă a încheiat cu un operator economic contractul de dirigenție de santier,
valabil până la data de 31.12.2013. Contractul a fost atribuit în urma desfășurării procedurii de
licitație deschisă. Ulterior, după expirarea contractului menționat mai sus, autoritatea
contractantă a încheiat un alt contract de servicii dirigenţie şantier cu un alt operator economic.
Procedura de achiziţie a acestor servicii a fost achiziţie directă. Deşi valoarea celui de al doilea
contract se înscria sub echivalentul a 15.000 Euro, care ar fi dat dreptul autorităţii contractante să
achiziţioneze în mod direct serviciile respective, având în vedere că valoarea estimată iniţială a
achiziţiei de dirigenţie de şantier a fost una de 443.121,00 lei, se impunea ca autoritatea
contractantă să atribuie noul contract printr-o procedură care să asigure respectarea principiilor
care guvernează legislația în materie de achiziții publice. Prin decizia luată de atribuire a celui de
al doilea contract de servicii de dirigenţie şantier în cadrul proiectului, prin achiziţie directă,
autoritatea contractantă a încălcat prevederile legislației în materie de achiziții publice, în vigoare
la momentul respectiv, deoarece această achiziţie nu e distinctă şi face parte din acelaşi proiect.
Deşi contractul de finanţare şi legislaţia specifică achiziţiilor publice îl obligau pe beneficiar să
atribuie contractul de achiziţie publică prin realizarea unei proceduri competitive (licitaţie
deschisă), acesta din proprie iniţiativă şi pe propria răspundere, a stabilit în mod contrar
neefectuarea unei astfel de proceduri, invocând dificultăţile întâmpinate în implementarea
proiectului. Autoritatea contractantă a încălcat prevederile legislației în materie de achiziții
publice, în vigoare la acel moment, care reglementau obligativitatea de a nu diviza pe loturi
obiectul contractului de achiziţie publică pentru a eluda aplicarea prevederilor specifice din
domeniul achiziţiilor publice, respectiv de a nu diviza obiectul unui contract astfel încât acest
contract să fie încheiat prin încredinţare directă şi nu ca urmare a parcurgerii fiecărei etape a unei
proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie publică. Încadrarea în OUG 66/2011 Procent
corecție: Corecție financiară 100% la valoarea contractului atribuit prin achiziție directă
conform partea 1, litera A, punctul 1 - Nepublicarea unui anunţ de participare din Anexa la HG
519/2014.
14
 BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr.131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice,
Publicat: 31.07.2015 în Monitorul Oficial Nr. 197-205, Data intrarii in
vigoare : 01.05.2016;
2. Legea nr.1227 din 27.06.1997 cu privire la publicitate, Publicat : 16.10.1997
în Monitorul Oficial Nr. 67-68,  Data intrarii in vigoare : 16.10.1997;
3. HG nr. 45 din 24.01.2008 privind Regulamentul cu privire la modul de
întocmire şi evidenţă a Listei de interdicţie a operatorilor economici,
http://lex.justice.md/md/326767/
4. Hotărârea Curții de Conturi nr. 37 din 01.10.2015 cu privire la Raportul
auditului performanţei sistemului de achiziţii publice. Monitorul Oficial nr.
306-310/34 din 13.11.2015.
5. Transparenţa, Eficacitatea şi Credibilitatea procesului de achiziţii publice -
analiză la nivelul anilor 2009 şi 2010 . București, 2012.
6. http://tender.gov.md/ro/lista-de-interdictie
7. http://md.one.un.org/content/unct/moldova/ro/home/presscenter/press-
releases/pnud-_i-consiliul-europei-au-evaluat-riscurile-de-corupie-in-
ach.html
8. http://www.ccrm.md/hotarireview.php?idh=767&l=ro
9. https://monitorul.fisc.md/editorial/mtender--un-nou-nivel-al-achiziiilor-
publice-in-republica-moldova.html

15