UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEȘTI

FACULTATEA DE LITERE ȘI ȘTIINȚE SPECIALIZAREA

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

ETICĂ ŞI TRANSPARENŢĂ

Student: Mandache Ana-Maria Alexandra

Administraţie publică, anul III, Grupa 40815

PLOIEȘTI
2024
 UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEȘTI
FACULTATEA DE LITERE ȘI ȘTIINȚE SPECIALIZAREA
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

TRANSPARENȚA ÎN
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Profesor coordonator: Student :

Sekely Ctălina Mandache Ana-Maria Alexandra

Grupa 40815

PLOIEȘTI
2024
Definiția Administrației Publice
Administrația publică este un sistem complex de instituții și proceduri guvernamentale
care sunt responsabile pentru elaborarea, implementarea și gestionarea politicilor publice și a
serviciilor publice. Aceasta include funcțiile de planificare, organizare, coordonare, control și
evaluare a activităților guvernamentale, având ca scop satisfacerea nevoilor și intereselor
comunității în conformitate cu principiile statului de drept și cu respectarea drepturilor și
libertăților individuale. Administrația publică acționează ca intermediar între cetățeni și
autoritățile guvernamentale, facilitând punerea în aplicare a deciziilor politice, furnizând servicii
publice esențiale și contribuind la buna funcționare a sistemului democratic.
Transparenţa în administrația publică
Transparenţa urmăreşte în fapt asigurarea unui acces mai larg al cetăţenilor la informaţiile
şi documentele aflate în posesia instituţiilor statului, participarea cetăţenilor la procesul
decizional şi „asigurarea legitimității”1, eficacităţii şi responsabilităţii administraţiei faţă de
cetăţean, într-un sens mai larg se referă la accesul liber la informație de interes public și la
posibilitatea de a fii implicat/consultat cu privire la adoptarea unor reglementări legislative.
Transparentizarea autorităţilor publice este un proces dinamic, în România transparența
instituțională este reglementată de Legea 52/2003 care cuprinde prevederile legislației europene.
Relaţia dintre administraţie publică și cetăţeni a fost întotdeauna una destul de
controversată, ambele părți având destul de multe lucruri de reproşat. În plus birocraţia excesivă,
mersul greoi al procedurilor administrative, lipsa de profesionalism în relaţiile cu publicul,
aglomeraţia, erorile umane, lipsa de informare în rândul publicului, problemele care intervin în
aceasta relaţie administraţie-cetățeni.
Informaţia reprezintă baza democraţiei, iar democraţia ar fi de neconceput fără accesul
liber al publicului la informaţii. Lipsa transparenţei în viaţa politică şi în actul de guvernare
reprezintă unul dintre obstacolele cele mai greu de depăşit de către o societate democratică, în
care cetăţenii să aibă încredere în oamenii politici şi în guvernanţi. De aceea, accesul neîngrădit
al cetăţenilor la informaţia de interes public şi participarea lor la luarea deciziilor sunt
considerate două dintre premisele cele mai importante ale unei guvernări democratice şi
responsabile.
Transparenţa în administrația publică are rolul de a preveni acţiunile care ameninţă
integritatea publică (acte de corupţie) şi de a evalua performanţa administraţiei publice locale
(capacitatea administrativă).
Datorită schimbărilor tehnologice,economice, sociale și politice la nivel conceptual și
global importanţa comunicării eficiente între cetățeni şi guvernanţi devine un factor mai mult
decât esențial pentru consolidarea regimurilor democratice prin acceptarea unui nou tip de
guvernare și anume așa-numita „guvernare deschisă2”.

1
asigurarea legitimității
2
guvernare deschisă
 I. Reglementările referitoare la transparență în administrația publică
Dispoziţii generale | Lege 52/2003
Art.1.
(1) Prezenta lege stabileşte regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea
transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, alese sau
numite, precum şi al altor instituţii publice care utilizează resurse financiare publice, în
raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora.
(2) Legea are drept scop:
a) să sporească gradul de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar
al deciziei administrative;
b) să implice participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în
procesul de elaborare a „actelor normative3”;
c) să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice.

Art. 2

Principiile care stau la baza prezentei legi sunt urmatoarele:

a) informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de „interes public4” care
urmează să fie dezbătute de autoritățile administrației publice centrale si locale, precum și asupra
proiectelor de acte normative;

b) consultarea cetățenilor și a asociatiilor legal constituite, la inițiativa autorităților publice, in

procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;

c) participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administrative și in procesul de elaborare a

proiectelor de acte normative, cu respectarea urmatoarelor reguli:

1. ședințele și dezbaterile autoriăților și instituțiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt
publice, în condițiile legii;

2. dezbaterile vor fi consemnate și făcute publice;

3. minutele acestor ședințe vor fi înregistrate, arhivate și făcute publice, în condițiile legii.

Modul în care aceste reglementări influențează comportamentul și practicile administrației

publice.
3
actelor normative
4
interes public
 Reglementările privind transparența în administrația publică au un impact semnificativ
asupra comportamentului și practicilor guvernamentale.
De exemplu, implementarea unor legi care prevăd obligația de a publica bugetele și
deciziile guvernamentale online poate determina o mai mare atenție la cheltuieli și o gestionare
mai responsabilă a resurselor financiare.
Aceste reglementări pot, de asemenea, stimula o comunicare mai deschisă între
administrație și cetățeni, ceea ce consolidează încrederea publică și reduce riscul de corupție prin
furnizarea de informații accesibile și verificabile.
În esență, reglementările de transparență nu doar impun standarde, ci modelează
comportamentul administrației publice prin promovarea unui mediu deschis și responsabil.

II. Rolul Cetățenilor

Cetățenii pot utiliza informațiile transparente în multiple moduri pentru a-și exercita drepturile
și responsabilitățile în cadrul unei democrații:

● Luarea Deciziilor Informate:

Accesul la informații transparente le permite cetățenilor să înțeleagă mai bine politicile

publice și deciziile guvernamentale, permițându-le să ia „decizii informate”5 în calitate de
alegători.

● Participarea la Consultări Publice:

Informațiile transparente furnizează cetățenilor contextul necesar pentru a participa activ la

consultările publice, oferindu-le șansa de a-și exprima opiniile și preocupările cu privire la
deciziile guvernamentale.

● Monitorizarea Cheltuielilor și Proiectelor Publice:

Accesul la bugete și rapoarte financiare permite cetățenilor să monitorizeze cheltuielile

guvernamentale și să evalueze eficiența utilizării resurselor publice.

● Participarea la Alegeri și Procese Democratice:

Informațiile despre candidați, partide și platforme politice furnizează cetățenilor cunoștințe

esențiale în timpul alegerilor, ajutându-i să aleagă reprezentanții care să le reprezinte interesele.

5
decizii informate
 ● Raportarea și Semnalarea Abuzurilor:

Cetățenii pot utiliza informațiile transparente pentru a identifica posibile abuzuri sau corupție
și pentru a raporta autorităților competente sau organizațiilor de control.

● Participarea la Mișcări Civice și Proteste:

Datele transparente pot motiva cetățenii să se implice în mișcări civice și proteste atunci când
simt că interesele lor sunt amenințate sau când doresc să solicite schimbări în politici sau
guvernare.

● Exercitarea Dreptului la Informare:

Cetățenii pot solicita informații specifice de la instituțiile guvernamentale în baza legilor

privind accesul la informații publice, astfel exercitându-și dreptul de a fi informați.

● Cercetarea și Educația Cetățenilor:

Informațiile transparente pot servi ca resurse pentru cercetarea și educația cetățenilor,

contribuind la creșterea nivelului de conștientizare și înțelegere a proceselor guvernamentale.

Prin intermediul acestor acțiuni, cetățenii devin agenți activi în guvernarea democratică,
exercitându-și drepturile și responsabilitățile pentru a contribui la modelarea unei societăți mai
transparente, responsabile și orientate către interesele publice.

III. Educație și conștientizare

Educația și conștientizarea sunt două elemente esențiale în promovarea transparenței în
administrația publică. Transparența în acest context se referă la deschiderea și accesibilitatea
informațiilor legate de deciziile și acțiunile autorităților publice. Iată cum educația și
conștientizarea pot contribui la acest obiectiv:

 Cunoaștere a drepturilor și responsabilităților:

Educația publică ar trebui să se concentreze pe informarea cetățenilor cu privire la drepturile
și responsabilitățile lor în cadrul procesului administrativ. Cunoașterea acestor aspecte îi poate
ajuta pe cetățeni să-și exercite mai eficient drepturile de a accesa informații și de a participa la
luarea deciziilor publice.

 Formare în domeniul transparenței:

Organizațiile guvernamentale ar trebui să ofere programe de formare pentru funcționarii
publici cu privire la importanța transparenței și modul în care pot implementa practici
 transparente în activitățile lor de zi cu zi. Aceasta ar include furnizarea de informații deschise,
accesibile și ușor de înțeles pentru cetățeni.

 Promovarea accesului la informații:

Cetățenii trebuie să fie conștienți de importanța accesului la informații publice. Campanii de
conștientizare pot fi derulate pentru a-i încuraja pe cetățeni să solicite informații de la
instituțiile publice și să monitorizeze activitățile acestora.

 Comunicare transparentă:
Administrațiile publice ar trebui să adopte practici de comunicare deschisă și transparentă.
Acest lucru include furnizarea de informații relevante într-un mod clar și accesibil, astfel încât
cetățenii să poată înțelege procesele administrative și să aibă încredere în deciziile luate.

 Folosirea tehnologiei pentru transparență:

Utilizarea tehnologiei poate spori transparența prin furnizarea de platforme online pentru
accesul la informații publice, participarea cetățenilor și furnizarea de date deschise.

 Monitorizarea și raportarea performanței:

Cetățenii trebuie să fie informați cu privire la performanța administrației publice. Rapoartele
și evaluările periodice ar trebui să fie disponibile și ușor de înțeles pentru a oferi cetățenilor o
privire obiectivă asupra modului în care sunt gestionate resursele și implementate politicile
publice.

 Participare civică:
Educația ar trebui să încurajeze și să faciliteze participarea activă a cetățenilor în procesul
decizional. Grupurile de cetățeni, ONG-uri și alte organizații ar trebui să fie încurajate să-și
exprime opiniile și să ofere contribuții în elaborarea politicilor publice.

Prin îmbinarea educației și conștientizării cu practici eficiente de transparență, administrația

publică poate deveni mai responsabilă și mai receptivă la nevoile și preocupările cetățenilor.

Concluzii:
Transparenta în administrația publică reprezintă un principiu esențial pentru consolidarea
democrației și creșterea încrederii cetățenilor. Prin furnizarea accesului deschis la informații,
implicarea publicului în procesele decizionale și asigurarea responsabilității, transparența
contribuie la construirea unei societăți mai echitabile și eficiente. Este un instrument crucial în
prevenirea corupției, facilitând comunicarea între guverne și cetățeni și sprijinind participarea
activă a societății civile în modelarea politicii publice.
BIBLIOGRAFIE:
https://smartcityblog.ro/transparenta-in-administratia-publica/
https://lege5.ro/Gratuit/gm3tsmbzgy/dispozitii-generale-lege-52-2003?dp=gy3dgojvha3de
https://www.scribd.com/document/122301494/Etica-si-transparenta-in-administratia-
publica
https://issuemonitoring.eu/transparenta-decizionala-in-administratia-publica-intre-teorie-
si-practica/