Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Societatea civil a dobndit, printr-un proces anevoios, dou instrumente democratice:
legea liberului acces la informaiile de interes public i cea a transparenei decizionale n
administraia public. Acestea permit accesul att la rezultatul deciziilor anterioare ale
instituiilor publice, ct i la procesul deliberativ legat de deciziile publice viitoare. Societatea
civil este provocat s le practice n mod perseverent, s i ctige dreptul la influenarea
constant a deciziilor publice.
Legea privind transparena decizional a autoritilor publice, ne ofer ansa de a propune
ce este convenabil pentru noi, n orice proiect de act normativ al unei autoriti publice, nainte
de a se lua decizia. Ca asociaie de locatari, de exemplu sau orice alt form asociativ, putem
cere autoritii publice s organizeze o dezbatere public, n care s ne prezentm opinia, clar i
la obiect. Aceasta este obligat s organizeze evenimentul. Aadar, s exersm ceea ce deja am
ctigat, liberul acces la informaia public i s intervenim n dezbaterile publice.
Puterea noastr st n informaie i implicare!1
1 http://www.old.advocacy.ro/
2 Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol. I, Ediia 2, Editura C.H. Beck,
Bucureti, 2008, p. 5
de frontiere.
Constituia Romniei, articolul 31: (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice
informaie de interes public nu poate fi ngrdit; (2) Autoritile publice, potrivit
competenelor ce le revin, sunt obligate s asigure informarea corect a cetenilor asupra
3 http://www.aafdutm.ro/revista/
lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaiilor dintre persoane i
autoriti publice, n conformitate cu Constituia Romniei i cu documentele
reglementri, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesai. ncrederea n
cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu urmri pozitive asupra
dezvoltrii economice i a meninerii unor relaii de cooperare ntre aparatul guvernametal i
societate.4
Transparentizarea autoritilor publice este un proces dinamic. Pe masur ce legea este
din ce n ce mai aplicat, autoritile administraiei publice vor fi din ce n ce mai transparente,
pentru c vor avea exerciiul aplicrii legii.5
Lipsa transparenei decizionale, alturi de alte carene ale activitii de reglementare,
conduce la ncrederea sczut a societii n fora i importana actelor normative. Absena
consultrilor face ca normele s fie frecvent modificate sau nlocuite, lucru ce determin o
accentuat instabilitate legislativ i nu ofer sigurana necesar cadrului legal existent n
Romnia. De asemenea un alt efect al lipsei transparenei decizionale n administraia public
poate fi i este n tara noastra, apariia fenomenului de corupie. Standardele de transparen n
sectorul public, n sistemul administrativ trebuie accentuate. Transparena constituie una din
premisele combaterii corupiei.6
4 Alexandru I., Cruan M., Bucur S., Drept administrativ,Editura Universul Juridic,Bucureti,2009
5 Alistar, V., Transparena decizional n administraia public,Institutul Naional de Administraie. Bucureti, 2005
6 Bularda, D., Chioveanu, P., Pop,A.,Preda, O.,Presada,F., Buna guvernare la romni, Ghid de bune practici pentru
consolidarea bunei guvernri locale, Bucureti, 2008;
Studiu de caz: Cum se aplic n instituiile publice legea 52/2003 privind transparena
decizional a autoritilot publice?
Au fost transmise cereri personalizate catre 2 cele 21 ministere din Guvernul Romaniei. Au fost
confirmate inregistrarile de la cele 2 ministere. Reactia institutiilor la solicitarea formulata, in
termenul stabilit de L544/2001, este prezentat in cele ce urmeaza:
solicitari in scris din partea vreunei asociatii legal constituite sau a altei autoritati publice
pentru organizarea unor astfel de intalniri.
Concluzii preliminare:
Din perspectiva intensificarii participarii cetatenilor si asociatiilor legal constituite la
procesul de elaborare al actelor normative se pot extrage urmatoarele:
MAE are in vedere respectarea L52/2003, fara a interveni personalizat prin proceduri
interne de mobilizare a grupurilor societatii civile, afectate de propunerile de acte
normative, in asi exercita dreptul la opinie;
Lipsa unei persoane desemnate responsabila pentru relatia cu societatea civila, care sa
coordoneze aplicarea L52/2003 pentru toate proiectele de acte normative initiate de MAE
poate conduce la o gestionare defectuoasa a resurselor umane si materiale ale institutiei.
Persoanele desemnate din fiecare directie isi constituie propriile baze de date de
reprezentanti interesati ai societatii civile, generand redundanta si confuzie interdepartamentala. Memoria institutiei in relatia cu societatea civila este difuza si
dependenta de prezenta unui functionar sau altul la serviciu. Cetateanul sau asociatia
legal constituita interesata de un proiect de act normativ, supus consultarii publice, nu
este directionat spre o singura persoana in a solicita detalii. Va trebui sa efectueze eforturi
suplimentare pentru intelegerea organigramei institutiei spre a sti catre cine sa-si
directioneze solicitarile;
Existenta unui singur canal de consultare publica, internet-ul, prin care se posteaza doar
actul normativ, fara elaborarea unor instructiuni de formulare a opiniei, a altor informatii
utile si a modalitatilor prin care participantul sa isi poata verifica impactul interventiei
poate conduce la dezinteresul cetatenilor si asociatiilor legal constituite in a se implica;
Lipsa inregistrarii unor solicitari in scris din partea asociatiilor legal constituite sustine
imobilismul societatii civile in implicarea sa in procesul de elaborare al actelor normative
ale institutiei.
Ministerul Administratiei si Internelor (MAI).
a) activitatile privind transparenta decizionala in MAI sunt organizate si coordonate de catre
un consilier al secretarului de stat care raspunde de relatia cu Parlamentul, prin Directia
Juridica si Directia de Informare si Relatii Publice, conform OM nr. 433/2003;
Constatri generale
Toate autoritatile publice aflate sub incidenta legii nr.52/2003 privind transparenta
decizionala in administratia publica au desemnat cel putin o persoana responsabila pentru relatia
cu societatea civila, cu atributii de promovare si pregatire a dezbaterilor publice, dupa caz, si cu
date de contact publice. Aceste persoane, de la caz la caz, isi constituie baze de date de contacte
ale structurilor societatii civile si a altor autoritati publice, in vederea invitarii lor la dezbateri.
Concluzii
La finalul acestei lucrri, dup ce am plecat de la teoria i legislaia n domeniu, am
trecut prin date ce relev practica la nivelul administraiei publice locale din Romnia, putem
concluziona urmtoarele:
Pentru sntatea democraiei, relaia transparent dintre cetean i administraia
public local este vital, ntruct numai cu o comunicare facil ntre cele dou pr i activitatea
instituiilor administraiei publice locale poate fi ndreptat spre nevoile contribuabililor.
Legislaia privind liberul acces la informaiile de interes public i transparena
decizional este solid, ns aplicarea acesteia las de dorit n multe dintre unit ile administrativ
teritoriale ale Romniei, de aici rezultnd nevoia unui organism la nivel central care s
monitorizeze i s sancioneze nclcarea legilor 544/2001 i 52/2003 n teritoriu.
Chiar dac se remarc o nevoie tot mai mare a utilizrii unor mijloace moderne n
comunicarea dintre ceteni i instituiile publice locale, funcionarii publici responsabili de
Bibliografie
Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol. I, Ediia 2, Editura C.H. Beck,
Bucureti, 2008
Alexandru I., Cruan M., Bucur S., Drept administrativ,Editura Universul
Juridic,Bucureti,2009
Alistar, V., Transparena decizional n administraia public,Institutul Naional