Sunteți pe pagina 1din 6

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA „ DIMITRIE CANTEMIR” DIN TÎRGU MUREȘ


FACULTATEA DE DREPT

Deschidere și Participare în Administrația Publică

Îndrumător:
Conf. dr. Emilia Lucia Cătană

Studentă: Moldovan Sonia Petruța


Anul II

Târgu Mureș
2021
Secolul XXI poate fi numit şi secolul comunicării. Nu ne putem imagina astăzi o
societate fără telefonie mobilă, fără televiziune, fără internet şi tot ce se poate numi generic de
comunicare. Comunicarea şi comunicaţia sunt elementele cheie în relaţiile publice desfăşurate
in instituţiile adminstrative la toate nivelurile. Punerea în funcţiune a unor noi tehnici de
inforamare reprezintă astăzi un punct care se cere atins în administraţia publică. Tot mai multe
autorităţi publice locale conştientizează rolul informării şi comunicării, transparenţei
administrative şi implicarea, pe această bază, a publicului in procesul decizional. Necesitatea
şi dorinţa de a scoatein public problemele locale se inscriu tot mai mult in strategia de
publicitate a activităţii organelor administraţiei publice locale.
Domeniul relaţiilor publice este foarte important la nivelul instituţiilor publice pentru
că oferă posibilitatea acestora de a comunica cu publicul. Oamenii încep să manifeste interes
faţă de problemele locale la apariţia unor situaţii de conflict ce lezează interesele lor
personale. În condiţiile actuale nici un guvern, întreprindere, companie sau organizaţie nu
poate funcţiona eficient fără cunoaşterea mediului în care activează, adică a lucrătorilor,
partenerilor şi clienţilor.
Fără nişte relaţii cu publicul adecvate nu poate să funcţioneze eficient nici
democraţia.Alegătorul trebuie să ştie cum funcţionează ea, să dispună de informaţie despre
hotărârile adoptate în numele lui, să fie pregătit pentru a putea beneficia pe deplin de
posibilităţile şi drepturile pe care această democraţie i le acordă. Relaţiile publice trebuie să
ajute cetăţenii să-şi cunoască drepturile şi obligaţiile pe timpul oricăror guvernanţi. Aceasta se
cere atât de la organele administraţiei locale, cât şi de la guvernul central.
În cadrul serviciului de relaţii publice interne şi internaţionale la nivelul municipiului
Târgu Mureş, reprezentanţii aleşi ai comunităţii locale asigură o interfaţă corespunzătoare
pentru alegători, facilitând posibilitatea acestora de a fi parteneri în căutarea de soluţii în
problemele de interes general.
Acest serviciu asigură relaţiile cu cetăţenii, cu mass media prin comunicate, anunţuri şi
conferinţe. Primarul şi viceprimarii sunt informaţi zilnic de problemele ridicate de cetăţeni şi
mass media.
Serviciul de relaţii publice Târgu Mureş are atribuţii complexe:organizează conferinţe
de presă ale primarului, viceprimarilor sau ale comisiilor de specialitate ale Consiliului local
municipal, asistând aceste conferinţe, emite comunicate de presă pe baza precizărilor
primarului sau Consiliului local municipal, ori de câte ori este nevoie,elaborează strategii de
presă pentru promovarea unor acţiuni de interes cetăţenesc,fundamentează propunerile de
cheltuieli din bugetul local necesare acţiunilor de relaţii interne, internaţionale, cu mass-media
şi pentru redactarea publicaţiilor,asigură organizarea şi pregătirea conferinţelor, seminarelor şi
diverselor întâlniri aprobate de Consiliului local municipal şi Primăriei şi urmăreşte buna lor
desfăşurare.
Administratia publica poate fi definită atât ca activitate, cât şi ca sistem. Ca activitate,
administraţia publică se referă la activităţile juridice aflate în responsabilitatea autorităţilor
publice şi care îşi propun satisfacerea interesului general prin organizarea executări şi
transpunerea în concret a legii.
Ca sistem, prin administraţie publică se înţelege totalul instituţiilor care acţionează în
slujba activităţii administrative. Ca sistem, administraţia publică include atât aparatul central,
cât şi pe cel local. Autorităţile administraţiei publice centrale sunt Guvernul, ministerele, alte
organe centrale ale administraţiei publice din subordinea Guvernului sau a ministerelor,
serviciile publice descentralizate ale acestora, precum şi autorităţile administrative autonome;
Autorităţile administraţiei publice locale: consiliile judeţene, consiliile locale, primării,
instituţiile şi serviciile publice de interes local sau judeţean.
Esenţa democraţiei o reprezintă un sistem de guvernare”cu şi pentru oameni”. Aceste
cuvinte sunt la fel de adevărate şi actuale acum ca şi atunci când au fost rostite pentru prima
dată în 1863 de către preşedintele american Abraham Lincoln. Acest concept al democraţiei
este valabil şi pentru România, la fel ca şi pentru Statele Unite ale Americii, Anglia sau pentru
orice altă democraţie modernă.
Implicaţiile acestei afirmaţii sunt acelea că democraţia reprezintă mult mai mult decât
alegeri libere, deşi acestea sunt punctul de început. Guvernarea cu şi pentru oameni trebuie să
devină şi să rămână un parteneriat - un parteneriat între cetăţeni şi aleşii în care ei şi-au
investit încrederea.
Participarea cetăţenilor la luarea deciziilor într-o democraţie cu tradiţie este un proces
gradat, care presupune parcurgerea anumitor etape. Aceste etape se suprapun peste cele două
niveluri de participare, ca parte a unui model ideal de implicare a cetăţenilor.
Primul nivel al participării este informarea, care presupune eforturi atât din partea
cetăţenilor, cât şi din partea administraţiei locale. Administraţia publică este datoare să emită
informaţii către cetăţeni privind activitatea şi planurile sale pentru ca aceştia să poată înţelege
direcţiile prioritare ale politicii administrative a aleşilor locali.
Al doilea nivel se referă la consultarea cetăţenilor, aceasta fiind acţiunea autorităţilor
pentru identificarea necesităţilor cetăţenilor, pentru evaluarea priorităţilor unor acţiuni sau
colectarea de idei şi sugestii privind o anumită problemă.
Consider faptul că există patru lucruri care stau la baza participării cetăţeneşti acestea
fiind: administraţia locală deschisă spre implicarea cetăţenilor în activitatea complexă a
procesului de guvernare,transferul continuu de informaţii de la administraţie la
cetăţeni,modalităţi eficiente prin care administraţia culege informaţii de la cetăţeni,cetăţeni
informaţi care îşi onorează obligaţia de a participa ca parteneri egali în activităţile
administraţiei, deoarece înţeleg problemele.
Participarea Cetăţenească este procesul prin care preocupările, nevoile şi valorile
cetăţenilor sunt încorporate în procesul decizional al administraţiei publice locale. Există două
direcţii de comunicare (între cetăţeni şi administraţie), cu scopul general de îmbunătăţire a
deciziilor (administraţiei publice locale) susţinute de către cetăţeni .
Desigur, trebuie ca şi cetăţenii să înţeleagă care le sunt responsabilităţile în acest
proces democratic de guvernare. Aceasta înseamnă că administraţia locală trebuie să educe
cetăţenii în rolul lor de participanţi activi în activităţile administraţiei nu numai în alegeri, ci
şi în derularea procesului de guvernare. Într-o comunitate locală, unde administraţia şi
cetăţenii sunt implicaţi activ în procesul participării cetăţeneşti, administraţia locală va fi
pregătită: să împărtăşească informaţiile într-o manieră onestă, completă şi clară; să ofere
cetăţenilor posibilitatea de a-şi exprima opiniile şi de a influenţa deciziile administraţiei într-
un mod corect şi deschis; să încurajeze cetăţenii să profite de aceste posibilităţi; să se angajeze
în explicarea modului in care s-a luat decizia, furnizând toate argumentele care au
fundamentat această decizie.
În momentul de faţă, în România, reprezentanţii administraţiei locale trebuie să fie
lideri în promovarea participării cetăţeneşti. Deoarece participarea cetăţenească este o idee
nouă pentru mulţi oameni, reprezentanţii administraţiei vor fi cel mai probabil (sau ar trebui
să fie) aceia care vor avea iniţiativa procesului. Aceasta presupune un angajament puternic al
liderilor locali faţă de participarea cetăţenească, începând cu primarul şi cu cei mai apropiaţi
consilieri ai acestuia.
Primarul, dar şi colaboratorii acestuia, ar trebui să-şi exprime angajamentul faţă de
participarea cetăţenească clar, sincer şi în mod frecvent. Personalul care este implicat în lucrul
direct cu publicul - ca de exemplu, oficiile de relaţii publice şi directorii CIC - trebuie să aibă
şi ei un angajament puternic faţă de participarea cetăţenească.
În planificarea participării cetăţeneşti, este util să te gândeşti la cetăţeni ca şi cum ar fi
clienţi ai unei afaceri. Ideea este că, atât timp cât cetăţenii plătesc pentru serviciile
administraţiei taxe şi impozite, ei ar trebui să fie capabili să "cumpere" acele servicii de care
au nevoie şi pe care le doresc. Dacă administraţia este plătită din aceste taxe şi impozite, ar
trebui să se străduiască să furnizeze servicii de cea mai bună calitate în cel mai eficient mod.
Într-o administraţie orientată către clienţi, iată câteva feluri prin care reprezentanţii
administraţiei percep cetăţenii: Cetățeanul este persoana cea mai importantă pentru
funcţionarul public prin telefon, prin poştă sau când vine personal, cetățeanul nu este cel care
ne întrerupe din muncă ci este chiar scopul acestei munci, cetățeanul nu este în afara activităţii
noastre ci o parte a acesteia, cetățeanul nu este o cifră statistică goală ci o fiinţă umană cu
sentimente şi emoţii ca ale noastre cu prejudecăţi şi preferinţe.
Esenţa acestor idei de participare cetăţenească este o comunicare bi-direcţională: de la
administraţie către cetăţeni și de la cetăţeni către administraţie.
Aceasta înseamnă că reprezentanţii administraţiei trebuie să acorde o importanţă reală
modului în care administraţia furnizează informaţii publicului despre operaţiunile şi planurile
ei. O bună comunicare a administraţiei către cetăţeni necesită timp şi resurse dar se regăseşte
în încrederea şi înţelegerea publică.
În continuare as dori sa prezint un studiu de caz și anume Parteneriatul public-privat
Primăria municipiului Târgu–Mureş – Energieconfort GMBH Viena.
Municipiul Tîrgu-Mureş a făcut un pas important privind reabilitarea sistemului
determoficare la nivelul oraşului. A fost un semnal important că investitori serioşi sunt
interesaţi de acest oraş care a demonstrat, în ultimii ani, echilibru, armonie în relaţiile dintre
cetăţeni şi preocupare pentru un ritm susţinut de dezvoltare economică. Prin parteneriatul
public-privat cusocietatea austriacă Energieconfort GMBH s-a instalat în vara anului 2008
-începutul anului 2009 o nouă centrală termică pentru cartierul Unirii din Târgu
Mureş,concomitent cu modernizarea a cinci substaţii termice şi înlocuirea reţelelor de
distribuţie.
Necesitatea acestui parteneriat în scopul convingerii populaţiei de a rămâne în
sistemul centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice este dată de faptul că, modul
de trai al populaţiei, care în mediul urban în marea majoritate locuieşte în blocuri de locuinţe,
este reglementat de norme menite să uşureze traiul în comun. Astfel, proprietarul poate aduce
îmbunătăţiri sau modificări apartamentului său, fără a pune în pericol integritatea structurală a
clădirii sau a altor apartamente, dar numai după ce obţine acceptul din partea vecinilor şi a
asociaţiei de proprietari.
Parteneriatul public-privat privind reabilitarea sistemului de termoficare la nivelul
municipiului Târgu Mureş şi-a propus şi a reuşit să reunească locuitorii cartierului Unirii din
Târgu Mureş, municipalitatea şi partenerul extern la aceeaşi masă, ca expresie a participării
cetăţeanului la decizia publică, fundament al democraţiilor de tip european.
La nivelul municipiului Târgu-Mureş se observă importanţa colaborării cât mai strânse
dintre populaţie şi consilieri locali, şi participarea cât mai activă al acestora la pregătirea unor
hotărâri din Consiliu care afectează în mod direct cetăţenii acestei urbe. Prin organizarea de
întâlniri cu cetăţenii se doreşte a veni în legătură directă cu locuitorii acestui
municipiu,facândui-le cunoscute atribuţiile şi sarcinile care le au de urmat. Relaţia dintre
consilierii locali ai municipiului cu mass media mureşeană este una constructivă şi in interesul
cetăţeanului.
BIBLIOGRAFIE

1. http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/215_2001.php Data accesări:24.05.2021


2.Broşură„un viitor pentru TârguMureş”p.17(http://www.tirgumures.ro/e107/pdf/plro.pdf)
Data accesări:24.05.2021
3. V. Stancu, M. Stoica, A. Stoica , „ Relaţii publice- Succes şi credibilitate”.
4. Popescu Luminita Gabriela –„ Comunicarea în administraţia publică”.
5. V. Stancu, M. Stoica, A. Stoica , „ Relaţii publice- Succes şi credibilitate”.
6. Ghidul relaţiilor cu publicul, Bucureşti, 1999.

S-ar putea să vă placă și