Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
PROFESOR: STUDENT
Cuprins
Concluzii........................................................................................6
Bibliografia
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ŞI COMUNICAREA PUBLICĂ
- Grupurile de interese , care aparţin sferei nonguvernamentale şi care fac apel la interesul
public, nefiind explicit partizane, au o influenţă mare asupra formării opiniilor. Nu în ultimul
rând, conducătorii de stat, principalii lideri de partide reprezintă un stimulent, o
condiţionare a constituirii opiniilor celorlalţi. e. Feed-back-ul constă într-un mesaj în sens
opus celui transmis de către emiţător. De obicei, acesta se transmite pe alt canal decât cel
pe care s-a realizat comunicarea directă. Responsabilul din administraţie trebuie să acorde
mare atenţie acestuia, prin intermediul lui putând afla aprecieri despre calitatea şi utilitatea
muncii sale în relaţiile cu publicul, despre eficienţa comunicării către public.
Registrele de comunicare publică pot fi:
- de informare şi de explicare , inerentă legitimităţii mesajului public, fi că este vorba de
informaţii privind funcţionarea practică a instituţiilor, de informaţii pe care serviciile publice
sunt datoare să le furnizeze cetăţenilor, fie că este vorba de reguli ale jocului civic, care
trebuie reamintite în permanenţă:
- de promovare sau de valorizare atât a instituţiilor publice şi a serviciilor pe care la oferă
publicului, cât şi a temelor sau recomandărilor care dezvăluie ceea ce s-a convenit să fie
considerate mari cauze sociale:
- de discutare sau de propunere spre dezbatere a proiectelor de schimbare instituţională,
de alegere de societăţi şi de oferte politice**.**
Tipuri de comunicare administrativă
După scopul urmărit:
-comunicare oficială ;
-comunicare neoficială.
După frecvenţa comunicării:
-permanentă ;
-periodică;
-aperiodică ( ori de câte ori este nevoie).
După genul de activitate căruia îi este destinată:
-instructivă ( educaţională, de formare);
-profesională ( în procesul de muncă);
-mediată ( prin intermediul altcuiva sau a unui mijloc tehnic). Din punct de vedere al
relaţiilor ce se stabilesc între administraţie şi cetăţeni:
-comunicare verbală ( orală);
-comunicare în scris ;
-comunicare nonverbală ;
-comunicare virtuală ( on-line).
După obligaţia pe care o au instituţiile publice
-punerea la dispoziţie a datelor publice ;
-relaţia serviciilor publice cu utilizatorii ;
-promovarea serviciilor oferite publicului ;
- campaniile de informare de interes general ;
-valorizarea instituţiei publice ( comunicarea instituţională).
Concluzii
Comunicării publice îi revine în principal rolul de a convinge că instituția publică, atât prin politicile
instituţionale implementate, cât și prin deciziile adoptate, urmăreşte îndeplinirea unui interes general. Prin
ar trebui să fie în permanență informat cu privire la existenţa şi modul de funcţionare a serviciilor publice.
De asemenea, cetățeanul trebuie ascultat atunci când dorește să-și exprime un punct de vedere referito
r la politicile publice ale instituției, respectiv, atunci când îşi exprimă nemulţumirea față de serviciile primite
din partea instituțiilor publice, ținându-se pe cât posibil, cât mai mult cont de dorinţele şi nevoile
cetățeanului. Relațiile publice sunt considerate a fi o funcție managerială distinctă, care ajută la stabilirea
Bibliografia