Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Comunicarea poate fi definite xa orice process prin care premizele decizionale sunt transmise de
la un membru la institutiei la altul. Comunicarea insoteste activitatea institutiilor publice
contribuind la realizarea in bune conditii a acetora.
Comunicarea institutionala este un instrument eficient utilizat de catre organiziatii publice sau
private pentru :
- reusita in afaceri
Institutiile publice au departamente specializate pe aceasta tema si isi mentin imaginea publica
datorita unor politici si activitati sustinute permanent.
COMUNICAREA PUBLICA
Reprezinta recurgerea din ce in ce mai clara si mai organizata din partea administratie de stat la
mijloacele publicitare si la relatiile publice. Autoritatile publice trebuie sa desfasoare activitati
prin care sa mareasca satisfacerea interesului general al populatiei., iar administratia publica are
obligatia sa se apropie de membrii colectivitatilor locale si sa mentina un contact permanent cu
acestia.
Powered By
Pause
Unmute
Loaded: 3.03%
Fullscreen
Comunicarea publica trebuie sa faca cunoscute ceteatenilor existenta organizatiilor din sectorul
public, modul de organizare si functionare al acestora, legalitatea si oportunitatea deciziilor
adoptate. In acelasi timp, prin comunicarea publica se urmareste cunoastera nevoilor si dorintelor
populatiei pentru ca institutiile publicem prin rolul si atributiile pe care le detin sa vina in
intampinarea acestora realizand astfel un interes general. In literatura de specialitate intalnim
urmataorele categorii de comunicare publica:
Guvernului
Comunicarea parlamentara
organizatiei
a) Relatiile publice reprezinta o functie a conducerii organizatiei. Legatura dintre public si
organizatie constituie factorul esential in succesul unei organizatii si trebuie sa constituie o
preocupare a conducerii acesteia.In acest context, specialistii in relatii publicetrebuie sa conceapa
si sa implementeze programe referitoare la momentul si formele in care trebuie desfasurate
actiunile de comunicare.
c) Relatiile publice nu pot fi eficiente fara apelul la cercetarea publicului si la teoriile si
metodele din stiintele sociale. Numai prin aceste parghii se poate intelege specificitatea
publicurilor si a problemelor cu care se confrunta organizatia
e) Relatiile publice implica o responsabilitate sociala. Raspunderea lor este la fel de
importanta fata de societate in ansamblul ei, fapt ce determina rolul constructiv pe care il joaca
organizatia in viata sociala
Evolutiile contemporane au fost determinate de marile schimbari din viata sociala , economica si
politica. Societatile dezvoltate sunt societati cu economii orientate catre consum si servicii, deci
un sistem in care pierderea clientilor si a increderii lor poate avea consecinte fatale pentru
organizatia respectiva.
Viata politica din ce in ce mai democratica, mai complexa si mai transparenta a pus partidele si
institutiile puterii intr-o situatie de dependenta fata de public si de opinia publica. Dezvolatrea
relatiilor publice moderne se caracterizeaza prin cateva evolutii majore:
a) Cresterea numarului de programe de relatii publice din economie, viata sociala si politica,
din activitatea guvernamentala, lupat sindicala, actiunile organizatiilor nonguvernamentale, a
institutiilor religioase si de cultura, educationale etc
TIPOLOGIA ORGANIZATIILOR:
a) Agentii de relatii publice sunt firme independente care presteaza pe baza de contract
activitatatea de relatii publice solicitata de diverse organizatii
Publicul – reprezinta orice grup ai carui membri au un interes comun intr-o anumita situatie sau
indeplinesc valori comune din punc de vedere al relatiilor publice. Acest termen vizeaza orice
grup sau individ care este implicat in vreun fel in viata unei organizatii
Clasificare publicului
a) public intern acea categorie de public care provine din interiorul organizatiei si care
impartasesc aceeasi identitate institutionala. Este strans legat de viata si imaginea organizatiei.
a) public inovator – care va dori sa incerce produsul din primul moment al lansarii lui pe piata
c) masa de utilizatori – va crea obisnuinta folosirii produsului si care va impune “ moda” prin
folosirea constanta a produsului respectiv
b) publicul atent cei ai carei membri au in comun o problema dar care nu recunosc existenta ei
si nici implicatiile sale petermen lung si scurt
c) publicul activ – cel compus din persoanele care trec la actiune, luand atitudine fata de
problema in cauza
Publicul tinta : in cadrul unei companii de relatuu publice trebuie sa alegem dintre publicurile
organizatiei, pe acela caruia ne vom adresa pentru a indeplini cu succes obiectivul propus de
organizatie. Acest publiz va deveni tinta organizatiei. Intr-un plan de campanie, tinta nu este
reprezentata in mod special de clientii organizatiei. In anumite situatii putem incerca sa gasim
alti clinti, adica sa ne adresam unor persoane care nu au intrat niciodata in contact cu organizatia
respectiva..
Un plan de campanie este un proiect al unei organizatii prin care aceasta doerste sa atraga atentia
publicurilor tinta asupra ofertelor sale, in contextul format de concurenti si de parteneri de
afaceri.
Definitii: in primul rand trebuie sa aflam care este publicul care se potriveste cel mai bine cu
obiectivul formulat precum si care este categoria de public care poate duce la realizarea
obiectivului.
Decizia alegerii lui se ia in functie de analiza situatiei si de sondajele efectuate. Gsirea publicului
tinta se face prin pleacarea de la ideea ca fiecare individ este unic si ca ar trebui sa incercam sa
punem accentul pe trasatura lui specifica.
In relatiile cu publicl tinta trebuie sa avem incredere ca mesajele tranmise au si anumite pierderi,
iar insistenta relatiei cu acest public duce la reusita realizarii comunicarii. Obligatia oarcarei
organizatii este de a identifica corect publicul tinta si sa se comporte diferit in functie de
caracteristicile fiecarei categorii de public tinta.
a) analiza, interpretarea si anticiparea opiniei publice, adica a acelor atitudini si valori care ar
putea infulenta in bine sau in rau activitatea organizatiei
Caracteristicile comunicarii:
c) Comunicarea are o tripla dimensiune: spre eterior ( ce vad, ce aud ceilalti cand
comunic), metacomunicare ( ceea ce se intelege dincolo de cuvintele mele),
intracominicare – comunicare cu mine
d) orice comunicare este inclusa intr-un context
e) comunicarea trebuie sa aiba un caracter dinamic, ea avand efecte
asupra celor implicati ( efecte pozitive sau negative)
f) comunicarea trebuie sa acopere zone complexe ( determinare
psihologica, sociala, culturala, fizica)
g) comunicarea are un caracter ireversibil – odata transmis mesajul ,
el nu mai oate fi oprit iar efectele lui nu mai pot fi sterse din memoria receptorului
TIPURI DE COMUNICARE
Clasificare.
din punct de vedere al relatiilor ce se stablesc intre administratie si cetateni: verbala, in scris,
nonverbala
Planul reprezinta un proiect ce cuprinde o suita de operatii destinate sa conduca la atingerea unui
scop.
Strategiile de relatii publice se stabilesc in functie de problemele ce apar in urma unor procesari a
informatiilor accesibile. Constituirea unor strategii presupune cateva etape obligatorii:
alegerea strategiei
testarea strategiei
Definitie: o campanie este una de relatii publice, avand drept obiectiv cladirea unor relatii de
intelegere reciproc avantajoase intre organizatie si publicul ei
Campania de relatii publice, pentru a avea succes, trebuie sa posede anumite caracteristici de
baza:
Tipuri de campanii:
definirea problemei
analiza situatiei
stabilirea obiectivelor
stabilirea strategiilor
stabilirea tacticilor
fixarea calendarului de lucru
stabilirea bugetului
a) sa faca cunoscute politicile, reglementarile, serviciile si
programele organizatiei in interiorul acesteia si in afara ei
b) sa faciliteze accesul publicului la informatiile de interes public
c) informeaza coducerea organizatiei in legatura cu nevoile de
informare ale publicului
d) asigura comunicarea organizatiei cu publicul mai ales prin
intermediul mass-media
e) urmareste evolutia imaginii organizatiei in opinia publica
f) concepe si elaboreaza strategii de promovarea a imaginii publice
a organizatiei
g) consiliaza persoanele din conducerea organziatiei on conditii de
comunicare mediatica
h) gestioneaza comunicarea in situatii cu potential de criza mediatica
Firmele de relatii publice : sunt structuri independente care presteaza servicii de comunicare in
benefiicul unor organizatii, institutii, asociatoo si au urmatoarele atributii:
Un specialsit in relatii publice e dotat cu competente general umane si concret istorice pe langa
competentele profesionale propriu-zise.
Clasa competentelor general umane si concret istorice care trebuei sa cuprinda: capacitatea de
utilizare a discursului rational si capacitatea intelegerii specificului istoric si cultural al epocii
istorice prezente in contextul altor epoci istorice
Clasa competentelor profesionale propriu –zise care trebuie sa cuprinda competente distincte si
capacitati precum:
Scrierea – compunerrea de relatari si stiri , tipartite sau transmise, comunicate, dosare de presa,
replici , prezentari, discursuri ale unor persoane marcante din organizatie
Relatiile cu mass media – contactarea diferitelor departamente de actualitati ale posturilor radio
si tv si a cotidienelor si intretinerea unei relatii cordiale
Comunicarea orala – aparitia in fata unei audiente sau pregatirea unor membrii ao conducerii
pentru apartii publice
Gestionarea cu c=succes a situatiilor de criza reprezinta o misiune extrem de dificila care implica
dimensiuni cum ar fi capacitatea de prevedere a crizelor pentru organizatie in cauza, realizarea
cu anticipare a unor scenarii pentru fiecare sitautie prevazuta precum si raspuns prompt la
aparitia crizei. O buna comunicare in timpul crizei poate sa atenueze si chiar sa impiedice
reactiile negative ale publicului., in general , dar si creaza premizele pregatirii organizatiie,a
conducerii ei , impreuna cu departamentul de relatii publice pentru a putea face fata unor situatii
neasteptate sau anormale.
Impactul potential asupra organizatiei ca intreg, chiar daca initial se declanseaza la nivelul unor
sectii, sau a unor servicii sau produse
Efectele negative ale crizei pot viza atat planul material al vanzarilor, productia, baza materiala
cat mai ales planul simbolic prin deteriorarea imaginii organizatiei
Tipuri de criza:
dupa nivelul la care se desfasoara: operationale ( care afecteaza activitatea normala) , strategice
( afecteaza elaborarea strategiilor) si identitare ( afecteaza identitaea organizatiei)
dupa consecinte: crize care afecteaza angajatii, clientii, organizatiile partenere, o parte a
publicului
Managemenetul Crizei:
Politica de evitare a crizelor prespune identificarea si urmarirea elementelor care pot evolua
negativ precum si studiul verigilor slabe ale organizatiei.. Managementul crizelor incearca sa
previna sau sa raduca efectele negative ale crizelor si sa protejezeorganizatia, publicurile
implicate de posibilele pagube.
a) pregatirea crizei care consta in etapa de avertizare si identificare a
potentialului de criza, al unor evenimente care pot conduce la luarea unor masuri de
preintampinare si chiar anulare a crizei
b) Criza acuta- acesta e momentul care identifica criza.
In etapa de pregatire a crizei , organizatiile si-au intocmit planuri de criza pentru a putea controla
momentul si modul in care criza va erupe. Incepand sin acest moment atat publicul cat si presa
devin constiente de existenta crizei si tin organizatia sub o stricat supraveghere. Managementul
organizatiei este preocupat de aplicarea planului de reducere a efectelor crizei incercand sa
foloseasca diferite strategii care sa corespunda cu preocuparea intregii organizatii de diminuare a
efectelor crizei
c) Faza cronica a crizei- este a treia perioada a crizei care se
desfasoara intr-un timp mai mult sau mai putin extins. In aceasta faza au loc analize, se
efectueaza anchete ale diferitelor instante de control, se organizeaza dezbateri publice, actiuni de
disculapare si incercari de recastigare a increderii opiniei publice. Este o etapa de reactie in care
au loc analize si eforturi de refacere a organizatiei si a imaginii ei publice
d) Terminarea crizei – scopul actiunii de gestionare a crizei trebuie
sa fie etingerea cat mai repede a acestei faze. Daca perioada de pregatire a crizei este bine
exploatata, atunci criza se afla sub control si organizatia ajunge repede la faza de terminare a
crizei`
intocmirea unei liste cu cauze si modele de crize posibile ( lista e completata la nevoie si cu
simulari), inaintarea planului de criza catre conducerea manageriala a organizatiei. In aceasta
perioada se are in vedere istoricul organizatiei si alet evenimente pe care organizatia le-a
traversat cu scopul luarii masurilor cele lai eficiente
pentru fiecare tip de criza se vor intocmi planuri alternative de criza, detaliindu-se strategiile,
mesajele, publicurile implicate, mesajele care urmeaza sa fie tranmise si de catre cine. Planul de
criza este un document ipotetic deoarece evenimentul poate sa nu mai aiba loc si sa nu fie nevoie
ca planul sa fie pus in aplicare
catre mass-media
Raspunsul care reprezinta aplicarea planului de comunicare de criza – daca acesta a fost bine
alcatuit si daca s-au luat deciziile corecte, in consens cu strategiile fixate, organizatia v afi
recompensata prin limitarea efectelor negative ale crizei si pastrarea increderii publicurilor cheie
Refacerea organizatiei – in aceasta etapa se face evaluarea masurilor aplicate, analiza mesajelor
emise, se face analiza opiniei si atitudinii publicului. Se observa reactiile angajatilor si se
analizeaza sugestiile lor pentru imbunatirea comunicarii. Se analizeaza erorile aparute pe
parcusrul gestionarii crziei.
GESTIONAREA CRIZEI
a) Strategiile negarii – au ca scop sa arate ca nu exista nici un fel de
criza sau ca intre organizatie si criza nu exista o legatura cauza-efect
b) Strategiile distantarii – accepta existenta crizei dar incearca sa
slabeasca legaturile dintre criza si organizatie in scopul protejarii imaginii acesteia
c) Strategiile intrarii in gartii - vizeaza castigarea simpatiei sau
aprobarii publicului pentru organizatie prin conectarea acesteia la acele activitati care sunt
valorificate pozitiv de catre public
d) Strategiile umilirii – se incearca obtinerea iertarii de catre public
si convingerea lui sa accepte criza
e) Strategiile suferintei - se doreste castigarea simpatiei publicului
prin asumarea suferintelor produse de criza si prin prezentarea organizatiei ca o victima a unei
cinjucturii extrem de nefavorabile
Implica valori precum onestitate, deschidere, loialitate, cinste, respect, integritate si comunicare
deschisa. Aceasta definitie a eticii in relatii publice implica mai mult decat vechile intelesuri ale
acesteia legate strict prin manipulare de mesaje si de multe ori nu este unanim acceptata.
In general etiac se refera la sistemul de valori conform caruia o persoana hotaraste ce este bine si
ce este rau, drept sau nedrept , indeptatit sa neintreptatit. Despre etica in relatii publice s-au
preocupat in mpd deosibit in anii’59-77 specialistii din Societatea Americana de Relatii Publice
care au intocmit “ Codul standardelor profesionale ale Societatii Americane de Relatii Publice”
publicat in 1954 si revziuit in 1959, 1963, 1967. Declaratia de principii publicata in acest cod
stipuleaza faptul ca membrii Societatii Americane de Relatii Publice isi articuleaza principiile
profesionale, evaluarea si demnitatea fundamentala a individului cu mentiunea ca exercitarea
libera a drepturilor omului, in special libertatea cuvantului, libertatea intrunirilor si a presei sunt
esentaile in practica relatiilor publice.
In cadrul codului de principii se face o analiza atenta asupra profesiei celor care lucreaza in
domeniul relatiilor publice , asupra stadiilor de acreditare profesionala si a eticii profesionale
individuale.
Profesia: exista ideea acreditata de multi profesionisti ca cel mai important lucru pentru cei care
lucreaza in acest domeniu este de actiona ca un profesionist. Aceasta inseamna ca functionarul
trebuie sa se caracterizeze prin: independenta, responsabilitate fata de societate si interesul
public, grija pentru competenta si onoarea acestei profesii in ansamblu, loialitate mai mare fata
de standardele profesionale si fata de colegi.
Punctul de referinta al activitatii publice trebuie sa-l constituie normele profesionale si nu cele
ale patronului sau ale clientului.
MANAGEMENTUL ORGANIZATIEI
Din cercetarile efectuate asupra activitatii de relatii publice in cadrul organizatiilor desprindem
urmatoarele caracteristici comune tuturor organizatiilor:
Atat timp cat exista interactiune de grup, organizatia va merge mai departe indiferent de
identitatea indivizilor care o formeaza
Pentru a-si atinge obiectivele, prganizatia trebuie sa urmeze un sir de activitati care sunt astfel
concepute incat sa puna in practica abilitatea si talentul indivizilor, necesare indeplinirii
obiectivelor stabilite
Organizatiile apar pentru a indeplini o misiune care poate fi masurata, realizata si care necesita
efort din partea mai multor persoane
Pentru a asigura integritatea organizatiei, a scopurilor si a activitatii sale trebuie sa exsite limite
de separare intre o organizatie si alta
ORIENTARI IN MANAGEMENTUL ORGANIZATIEI:
a) diviziunea muncii din care rezulta specializarea ca sursa a
competentei si prin aceasta a unei productivitati sporite
b) autoritatea si raspunderea ca modalitati complementare prin acre
puterea de a da ordine se imbina cu raspunderea pentru felul in care puterea este exerciatata;
disciplina prin care sunt asociate supunerea si sarguinta cu conducerea competenta si corecta
c) unitatea de comanda- in contrast cu ideea conducerii profesionale
promovata de un singur superior, ea fiind indispensabila pentru stabilitatea unei organizatii
d) unitatea de directie – se consacra necesitatea obiectivelor unitare
si a planului unic al unei organizatii
e) subordonarea interesului general al intereselor individuale
f) remunerarea corecta a personalului
g) centralizare sau descentralizate
h) lantul scalar – sunt descrise fluxurile de informatie si comuniacrae
pe verticala si orizontala
i) ordinea – asigura folosirea eficienta a timpului si a utilajelor cat
si ca ordine sociala prin selectia lucratorilor si organziarea muncii
j) echitatea, supunerea si loialitatea subordonatilor care sunt
obtinute prin impartialitatea atitudinii superiorilor
k) stabilitatea fortei de munca si a personalului de conducere
l) initiativa personalului
m) spiritul de conducere
INSTITUTIA PROTOCOLULUI
Orice vizita , la nivel de stat, presedinte, parlament, sefde guvern, ministru al afaerilor externe
sau alti demnitari are loc in urma unei invitatii scrise.La nivel de sef de stat vorbim de vizita
oficiala, de lucru sau privata. La nivel de Parlament sau Guvern – vizite oficiale. Ceremonialul
vizitelor difera de la stat la stat si se desfasoara potrivit normelor protocolare ale statului
respectiv
La nivelul fiecarei institutii iau fiinta structuri specializate in protocolul institutiei, Avem de a
face cu compartiment de protocol al administratiei prezidentiale, la nivelul parlamentului –
compartiment de protocol al senatului sau al camerei deputatilor si la nivel guvernamental –
compartiment de protocol si realtii publibe