Relatii Publice Sectoriale Curs ID2

UNIVERSITATEAă„DANUBIUS“ăDINăGALA I
DEPARTAMENTULăDEăÎNV MÂNTăLAă
DISTAN SI FRECVENTA REDUSA
FACULTATEA DE COMUNICARE
RELA IIăPUBLICEăSECTORIALEăID
Anul II, Semestrul I
T NASEăPOPAăDANIELA
CUPRINS
CUPRINS .................................................................................................................................. 2
INTRODUCERE ...................................................................................................................... 4
1. RELA IILEăPUBLICEăÎN SECTORUL PUBLIC ....................................................... 7
1.1. Particularit iăaleărela iilorăpubliceăînăsectorulădeăstat .......................................... 8
1.2. Publicurileăinstitu iilorăpublice ............................................................................... 10
1.3. Institu iileăpublice-discurs,ăvaloriă iăpromovare ................................................... 11
Rezumat ........................................................................................................................ 13
Teste de autoevaluare ......................................................................................................... 14
Bibliografieăminimal ......................................................................................................... 14
2. RESPONSABILIT ILEăCOMUNIC RIIăINSTITU IONALE ............................ 15
2.1. Institu iileăpubliceă iăliberulăaccesălaăinfoma iileădeăinteresăpublic...................... 16
2.2. Libertateaădeăexprimareă iălimiteleăacesteia .......................................................... 24
2.3. Dreptulălaăreplic ă iălaărectificare ........................................................................... 29
2.4. Strategiiă iătacticiăpersonalizate .............................................................................. 31
Rezumat ............................................................................................................................... 35
Lucrare de verificare .......................................................................................................... 37
3. RELA IILEăPUBLICEăÎNăSECTORULăNON-PROFIT ........................................... 38
3.1. ONG-uri,ăfunda ii,ăasocia ii- sectorul non-profit .................................................. 39
3.2.ăElementeleă iăetapeleăcampanieiădeărela iiăpublice .................................................... 41
3.3. LOBBYă IăADVOCACYă– sectorul non-profit .................................................... 44
3.4. Rela iileăpubliceăînăsectorulăpolitică iămediulăpolitic ............................................. 47
3.5. Educa ieă iăînv mânt ............................................................................................ 50
Rezumat ............................................................................................................................... 51
4. RELA IILE PUBLICE ÎN SECTORUL PRIVAT ..................................................... 53
4.1. Rela iileăpubliceăînăsectorulăcorporativăprivatăpentruăprofit ............................... 54
4.2. Culturaăorganiza ional .......................................................................................... 57
4.3. Sectorulăbancar,ăfinanciară iăfiscal ......................................................................... 61
Relații publice sectoriale

2
Rezumat ............................................................................................................................... 63
Bibliografie minimal ......................................................................................................... 64
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 65

3
INTRODUCERE
Modulul intitulat Relații publice sectoriale seă studiaz ă înă anulă II şiă vizeaz ă
dobândirea de competenţeăînădomeniulăpracticiiărela iilorăpublice.
Dup ă ce veiă studiaă şiă înv ţaă modululă veiă dobândiă urm toareleă competenţeă
generale.
Competenţele pe care le vei dobândi suntăurm toarele:
Cuno tin e
 cunoaştereaă noţiunilor,ă teoriilor,ă conceptelor,ă tehnicilor specifice
rela iilorăpublice;
 operareaăcuăconcepteleăfundamentaleăaleărela iilorăpublice;
 definireaă corect ă aă obiectuluiă deă studiuă ală domeniuluiă rela iiloră
publiceă iăcomunic rii;
 explicareaăşiăinterpretareaădomeniilorăconexeărela iilorăpublice;
 cunoaştereaă elementeloră esen ialeă aleă domeniului:ă publicuri,ă
organiza ie;
 înţelegereaăetapelorăunorăcampaniiădeărela iiăpublice;
 capacitateaădeăaăinterpretaăcampaniiădeărela iiăpublice;
 aplicareaăadecvat ăaănoţiunilorăspecificeărela iilorăpublice;
Abilit i
 abilit iăinterpersonale;
 abilitatea de a lucra într-oăechip ăinterdisciplinar ;
 comportamentăeticăşiădeărespectareăaăregulilorădeontologieiă
 abilitateaădeăaălucraăindependentăşiădeăaăluaădecizii;
profesionale;
 capacitateaădeăaăconcepeăproiecteăşiădeăaăleăderula;
 preocupareaăpentruăobţinereaăcalit ţii.
 manifestareaăuneiăatitudiniăpozitiveăşiăresponsabileăfaţ ădeădomeniulă
Atitudini
rela iilorăpublice
 cultivareaă unuiă mediuă centrată peă valoriă şiă relaţiiă democraticeă /ă
promovareaăunuiăsistemădeăvaloriăculturale,ămoraleăşi civice;
 valorificareaă optim ă şiă creativ ă aă propriuluiă potenţială înă activit ţileă
 angajareaă înă relaţiiă deă parteneriată cuă alteă persoaneă - instituţiiă cuă
professionale;
responsabilit ţiăsimilare.
Con inutulăesteăstructuratăînăurm toareleăunit ţiădeăînv ţare:

- Rela iileăpubliceăînăsectorulăpublic.
- Responsabilit ileăcomunic riiăinstitu ionale.
- Rela iileăpubliceăînăsectorulănon-profit.
- Rela iileăpubliceăînăsectorulăprivat.
In primaă unitateă deă înv ţare intitulat Relațiile publice în sectorul public, vei
reg siăopera ionalizareaăurm toarelorăcompetenţeăspecifice:

4
- cunoaştereaă noţiunilor,ă teoriilor,ă conceptelor,ă tehniciloră specificeă
rela iilorăpubliceădinăsectorulăpublic;
- operareaăcuăconcepteleăfundamentaleăaleărela iilorăpublice;
- explicareaă şiă interpretareaă domeniiloră conexeă rela iiloră publiceă dină
sectorul public;
- cunoaştereaă elementeloră specificeă domeniuluiă publică esen ialeă înă
comunicareaăpublic ;
- comportamentăeticăşiădeărespectareăaăregulilorădeontologieiăprofesionale;
- explicarea diferitelor funcţiiăaleărelaţiilorăpubliceăînăorganizaţiiănaţionale.
dup ăceăveiăstudiaăcon inutulăcursuluiăşiăveiăparcurgeăbibliografiaărecomandat .ă
Pentruăaprofundareăşiăautoevaluareăî iăpropunăexerci iiăşiătesteăadecvate.
Dup ă ceă aiă parcursă informa iaă esen ial ,ă în a doua unitate de înv ţare -
Responsabilitățile comunicării instituționale,ăveiăachizi ionaănoiăcompetenţe:
- operarea cu conceptele fundamentale aleărela iilorăpublice;
- explicareaă şiă interpretareaă domeniiloră conexeă rela iiloră publiceă dină
sectorul public;
- comportamentăeticăşiădeărespectareăaăregulilorădeontologieiăprofesionale;
- explicareaădiferitelorăfuncţiiăaleărelaţiilorăpubliceăînăorganizaţiiănaţionale
Caă saă î iă evalueză gradulă deă însu ireă aă cuno tin elor,ă veiă rezolvaă oă lucrareă deă
evaluareăcareădup ăcorectareăoăveiăprimiăcuăobserva iileăadecvateăşiăcuăstrategiaă
corect deăînv ţareăpentruămoduleleăurm toare.
In aătreiaăunitateădeăînv ţare intitulat -Relațiile publice în sectorul non-profit,
veiăreg siăopera ionalizareaăurm toarelorăcompetenţeăspecifice:
- cunoaştereaă noţiunilor,ă teoriilor,ă conceptelor,ă tehniciloră specifice
rela iilorăpublice din sectorul non-profit;
- explicareaă şiă interpretareaă domeniiloră conexeă rela iiloră publice din
sectorul non-profit;
- cunoaştereaă elementeloră specifice domeniului public esen ialeă înă
comunicarea din sectorul non-profit;
- comportamentăeticăşiădeărespectare a regulilor deontologiei
profesionale.
dup ăceăveiăstudiaăcon inutulăcursuluiăşiăveiăparcurgeăbibliografiaărecomandat .ă

Pentruăaprofundareăşiăautoevaluareăî iăpropunăexerci iiăşiătesteăadecvate.
Dup ă ceă aiă parcursă informa iaă esen ial ,ă înă aă patra unitate de înv ţare -
Relațiile publice în sectorul privat,ăveiăachizi iona,ănoiăcompetenţe:
rela iilorăpublice din sectorul privat;
- explicareaă şiă interpretareaă domeniiloră conexeă rela iiloră publice din
sectorul privat;

5
comunicarea din sectorul privat;
- comportamentăeticăşiădeărespectare a regulilor deontologiei
profesionale.
Pentruăoăînv ţareăeficient ăaiănevoieădeăurm toriiăpa iăobligatorii:

 Cite tiămodululăcuămaxim aten ie;
 Eviden ieziăinforma iileăesen ialeăcuăculoare,ăleănoteziăpeăhârtie, sau le
adnoteziăînăspa iulăalbărezervat;
 R spunziălaăîntreb riăşiărezolviăexerci iileăpropuse;


Compari rezultatul cu suportul de curs;
Înăcazădeărezultatăîndoielnicăreiaăîntregădemersulădeăînv ţare.
Peă m sur ă ceă veiă parcurgeă modululă î iă voră fiă administrateă dou ă lucr riă deă
verificareă peă careă leă veiă reg siă laă sfâr itulă unit ţiloră deă înv ţareă 2ă şiă 4.ă Veiă
r spundeă înă scrisă laă acesteă cerin e,ă folosindu-teă deă suportulă deă cursă şiă deă
urm toareleă resurseă suplimentareă (autori,ă titluri,ă pagini).Veiă fiă evaluat dup ă
gradulă înă careă aiă reu ită s ă opera ionalizeziă competenţele.ă Seă vaă ţineă contă deă
acurate eaărezolv rii,ădeămodulădeăprezentareăşiădeăpromptitudineaăr spunsului.ă
Pentruăneclarit ţiăşiăinforma iiăsuplimentareăveiăapelaălaătutoreleăindicat.ă
N.B. Informa iaă deă specialitateă oferit ă deă cursă esteă minimal .ă Seă impuneă înă
consecin ,ă parcurgereaă obligatorieă aă bibliografieiă recomandateă şiă rezolvareaă
sarcinilorădeălucru,ăaătestelorăşiălucr rilorădeăverificare.ăDoarăînăacestăfelăveiăputeaă
fi evaluat cu o not ăcorespunz toareăefortuluiădeăînv are.

6
1. RELA IILEăPUBLICEăÎNăSECTORULăPUBLIC
1.1. Particularit iăaleărela iilorăpubliceăînăsectorulădeăstat
1.2. Publicurileăinstitu iilorăpublice
1.3. Institu iileăpubliceă– discurs, valori iăpromovare
Obiectiveleăspecificeăunit iiădeăînv areă
Rezumat
Teste de autoevaluare
Bibliografieăminimal
Obiective specifice:
Laăsfârşitulăcapitolului,ăveiăaveaăurm toareleăcompeten e:
 cunoaştereaănoţiunilor,ăteoriilor,ăconceptelor,ătehnicilorăspecifice
 explicareaăşiăinterpretareaădomeniilorăconexeărela iilorăpubliceădină

sectorul public;
cunoaştereaăelementelorăspecificeădomeniuluiăpublicăesen ialeăînă
 comportamentăeticăşiădeărespectareăaăregulilorădeontologieiăprofesionale;
 explicarea diferitelor funcţiiăaleărelaţiilorăpubliceăînăorganizaţiiănaţionale.
Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

7
T naseăPopaăDaniela Relațiile publice sectoriale
1.1. Particularit iăaleărela iilorăpubliceăînăsectorulădeăstat
Sectoare publice înăcareărela iileăpubliceăpotăactiva:

 INSTITU IIăPUBLICEă
 INSTITU IIăPRIVATE,ăCOMPANIIă IăORGANIZA II
 ONG-URI,ăFUNDA II,ăASOCIA II
 MEDIUL POLITIC, PARTIDE
 MEDIUL GUVERNAMENTAL, MINISTERE
 MEDIULăLEGISLATIV,ăLOBBYă IăADVOCACY
 EDUCA IEă IăÎNV MÂNT
 CULTURAă IăSPORT
 S N TATEă IăMEDICAL
 BANCAR,ăFINANCIARă IăFISCAL
 DIVERTISMENT, PR PERSONAL
 MEDIA, PUBLICITATE IăPRă– Pr-ul are nevoie de PR?
 ITă IăONLINE
Conform Lg. 544/2001 privind liberulă accesă laă informa iileă deă interesă public
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/544-2001.php – art.2
Art. 2.
”Înăsensulăprezenteiălegi:
a) prin autoritate sau instituție publică seăîn elegeăoriceăautoritateăsauăinstitu ieă
public ,ă precumă iă oriceă regieă autonom ă careă utilizeaz ă resurseă financiareă
publiceă iă careă î iă desf oar ă activitateaă peă teritoriulă României,ă potrivită
Constitu iei;
b) prin informație de interes public seăîn elegeăoriceăinforma ieă careăprive teă
activit ileăsauărezult ădinăactivit ileăuneiăautorit iăpubliceăsauăinstitu iiăpublice,
indiferentădeăsuportulăoriădeăformaăsauădeămodulădeăexprimareăaăinforma iei;
c) prin informație cu privire la datele personale seă întelegeă oriceă informa ieă
privindăoăpersoanaăfizic ăidentificat ăsauăidentificabil .ă”
Art.ă13ădinăaceeaşiălegeăprevedeăc ăsunt de interes public și informațiile care
favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau instituție
publică .ă Înă acela iă timpă informațiile privitoare la datele personale ale
cetățeanului pot deveni informații de interes public atunci când ele afectează
capacitatea de exercitare a unei funcții publice.
Astfel,ăînăurmaăanalizeiăarticoluluiădeămaiăsus,ăinforma iaădeăinteresăpublic:
- Informa iaădeăinteresăpublicăareăcaracterăoficial.
- Are rolul de a explicaăoăsitua ie,ăschimb rileădeăpoliticiăpublice,ămodific riădeă
legisla ie,ărestructur ri,ăinvesti iiădeăbaniăpublici,ăproceduri,ăaloc riăbugetare.
- Rapoarteă iăstatisticiăoficiale.
- Strategiiă iă planuriă deă ac iuni,ă introducereaă deă serviciiă noi,ă reducereaă unoră
servicii, modul lor de derulare.
- R spunsuriăclarificatoare.
8
Înăprivin aăinstitu iilorăpublice,ăseăimpunăurm toarele clasific ri:

 laănivelăcentral:ăParlamentul,ăPre eden ia,ăGuvernul,ăMinisterele,ăalteăorganeăaleă

administratiei publice centrale
la nivel local:ă Consiliileă judetene,ă Consiliileă locale,ă Prim riile,ă alteă institutiiă

publice de interes local
institutiiăadministrative:ăMinistere,ăalteăorganismeăcentrale,ăPrefecturi,ăPrim rii
 institutiiă deă specialitate:ă deă înv mânt,ă medicale,ă deă justi ie,ă procuratur ,ă

militare
domeniulă legislativ:ă Parlamentulă (Cameraă Deputa iloră iă Senatul),ă Consiliileă

judetene, Consiliile locale
domeniulă executiv:ă Guvernul,ă Ministerele,ă Bancaă Na ional ă aă României,ă
Prefecturile,ăPrim riile
 domeniulă judec toresc:ă Curteaă Suprem ă deă Justi ie,ă Consiliulă Superioră ală
Magistraturii,ăInstan eleăjudec tore ti,ătribunalele,ăparchetele
Institu iiădinădomeniulăsocial-cultural:
– Învățământ:ăpre colar,ăprimară iă gimnazial,ăcomplementar,ăprofesional,ăliceal,ă
postliceal,ă înv mântă pentruă copiiă cuă deficien e,ă caseă deă copii,ă universit i,ă
academii,ăcaseădeăcultur ,ăbiblioteciăetc.
– Sănătate:ă dispensareă medicale,ă policlinici,ă spitale,ă sanatorii,ă cre e,ă centreă deă
recoltareă iăconservareăaăsangelui,ăsta iiădeăsalvareăetc.
– Asistență socială:ăc mineădeăb trâniă iăpensionari,ăc mine-spital pentru invalizi
siă bolnaviă cronici,ă c mineă pentruă copiiă infirmiă iă c mine-ateliere, cantine de
ajutorăsocial,ăcentreădeăprimireăaăminorilor,ăinstitu iiădeăplasamentăfamilialăetc.
– Sport i tineret:ăs liădeăsportăetc.
Institu iiă dină domeniulă ap r riiă na ionale:ă unit iă militare,ă unit iă deă
înv mântăspecializate.
Institu iiădinădomeniulăordiniiăpublice:ăunit iădeăpoli ie,ăpompieri,ăjandarmi,ă
ServiciulăRomanădeăInforma ii.
Institu iiă dină domeniulă autorit iiă publice: Preseden ia,ă Senatul,ă Cameraă
Deputatilor, Guvernul, Ministerele, alte organe ale administratiei publice
centrale,ă consiliileălocale,ăprim riile,ăprefecturile,ăorganeăaleăadministratieiă deă
stată peă plană local,ă autorit ileă judec tore ti,ă Curteaă deă Conturi,ă Curteaă
Constitu ional ,ăConsiliulăConcuren eiăăetc.
Institu iiădinădomeniulăeconomic:ăinstitutiiăspecializateăînăcercetareă tiin ific ,ă
unit iădeăcercetareăpentruădescopeririădeăz c minteănoi,ăinstitu iiădeăprotec ieăaă
mediului,ădeăgospod rireăaăapelor,ăinstitu ii de organizare a controlului financiar
preventivă iăauditulăintern.
http://www.institutiilestatului.ro/alte-
institutii.cfm?idj=19&hij=1F0E3DAD99908345F7439F8FFABDFFC4

9
1.2. Publicurileăinstitu iilorăpublice
CUIăNEăADRES M?
- Cet enii,ăpersoaneăfiziceă(categorii specifice)
- Contribuabili (categorii specifice)
- Persoane juridice
- Angaja ii (categoriaăfunc ionariăpubliciă/ăpersoane)
- Stakeholderii (grupurileă sus in toare,ă partideă politice,ă parteneriă institu ionali,ă
mass-media,ă organiza ii,ă politicieni,ă sindicate,ă asocia ii,ă Institu iiă iă structuriă
guvernamentale,ăparlamentareă iălegislativeăetc.)
Sarcina de lucru 1
Detalia iăpentruăfiecareăcategorieădeăpublic,ăgrupurileă int ăspecifice.
Detalia iăpublicurileăMinisteruluiăAfacerilorăExterne
Detalia iăpublicurileăMinisteruluiăEduca iei
PERSOANELE
Persoanele fizice sunt oamenii priviţi individual ca titulari de drepturi şi
obligaţii în raporturile juridice civile, care se pot identifica în societate prin
elementeăparticulareăuniceă(nume,ăprenume,ăcnp,ăci,ădomiciliu,ăstareăcivil ăetc.ă
).
Persoanele juridice sunt colective de oameni, care, în numele lor propriu, pot
să dobândească drepturi şi să-şi asume obligaţii - condiţiiăprev zuteădeăCodulă
Civil, art. 187:
- organizareaădeăsineăst t toare,ăcareăasigur ăfuncţionareaăpersoaneiăjuridiceăcaăună
tot unitar;
- independenţaă patrimonial ,ă careă const ă înă aceeaă c ă persoanaă juridic ă areă ună
patrimoniu propriu;
- scopădeterminată(licită iămoral),ăînăacordăcuăinteresulăgeneral.
CAPACITATEA PERSOANEI
Pentruăcaăoăpersoan ăfizic ăsauăjuridic ăs ăpoat ăparticipaălaăraporturileăjuridiceă
deădreptăcivilă iăs ăîncheieăacteăjuridiceăcivileătrebuieăs ăaib ăcapacitateăcivil ă-
aptitudineaăuneiăpersoaneădeăaădeveniătitularădeădrepturiăşiăobligaţiiăcivile,ăprină
încheierea de acte de drept civil.

10
Capacitateaă deă folosin ă esteă „aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi

obligaţii civile”ă(art.ă34ăCodăCivil).ă
Capacitateaădeăexerci iuă„este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte
juridice civile”ă(art.ă37ăCodăCivil).ă
FUNC IONARIIăPUBLICI
Rela iaăfunc ionarăpublic-cet eană=ăemi tor-receptor.
LEGEA 188/1999, actualizata 2018, privind Statutul functionarilor publici
Articolul 2
(1) Func ia public reprezinta ansamblul atribu iilor si responsabilit ilor,
stabilite în temeiul legii, în scopul realiz rii prerogativelor de putere public de
c tre administra ia public central , administra ia publica local si autorit ile
administrative autonome.
(2) Functionarul public este persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie
publica. Persoana care a fost eliberata din functia publica si se afla in corpul de
rezerva al functionarilor publici isi pastreaza calitatea de functionar public.
Articolul 9
Functiile publice se impart in 3 clase, definite in raport cu nivelul studiilor
necesare ocuparii functiei publice, dupa cum urmeaza:
a) clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii
universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga
durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;
b) clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii
superioare de scurta durata, absolvite cu diploma;
c) clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii
liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diploma de bacalaureat.
Articolul 10
(1) Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se
impart in trei categorii dupa cum urmeaza:
a) functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici;
b) functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de
conducere;
c) functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de
executie.
(2) Functionarii publici numiti in functiile publice din clasele a II-a si a III-a
pot ocupa numai functii publice de executie.
1.3. Institu iileăpublice-discurs,ăvaloriă iăpromovare
VALORI PROMOVATE
Înă cadrulă comunic riiă laă nivelulă institu iiloră publiceă seă asum ă aă fiă respectateă
urm toareleăvalori:
– Respectareaăadev rului.
– Asigurarea satisfacerii nevoilor sociale ale cet enilor/ăcontribuabililor.

11
– Informareaăcorect ăaăcet enilorcu privire la tot ce se întâmpl în societate.

– Promovareaădrepturilorăşiăobligaţiilorăcet enilor.
– Transparen aăactivit ilorădesf urate,ăpromovarea unei politici deschise.
– Atitudine pozitiv faţ ădeăistoria,ătradiţiileăşiăvalorileăculturaleăaleăcomunit ţii.
– Antrenarea cet enilor în procesul decizional înă leg tur ă cuă specteleă care îi
privesc i le influen eaz existen a.
– Alteă intereseă globale,ă cumă ară fi:ă “interesulă national”,ă ”bineleă comunit ii”,ă
”imagineaăRomânieiăpesteăhotare”ăetc.(irelevanteădeăobiceiăpentruăcet ean).
Sarcina de lucru 2
Identifica iă înă declara iaă deă principiiă aă uneiă institu iiă publice:ă valorile,ă
misiunea, viziunea, principii, scop, obiective.
CUNOA TEREAăPRODUSELORă IăSERVICIILORăPROMOVATE

Institu iileă publiceă produc bunuri iă furnizează servicii sociale specifice, prin
intermediulă c roraă statulă î iă îndepline teă func iileă sale.ă Bunurile publice sunt
distribuite in cea mai mare parte gratuit sau la preturi care se regasesc sub nivelul
costurilor.
ACTIVIT I,ăPROMOVARE
– câ tigareaăîncrederiiă iăsus ineriiăcontribuabililor;
– imagineăinstitu ional ăcredibil ;
– furnizareaăr spunsurilorălaăproblemeleădeăinteresăpublic;
– conservarea si consolidarea unei opinii publice favorabile;
– schimbarea opiniei publice ostile, negative;
– gestionareaăsitua iilorădeăcriz ,ădificile;
– comunicareaăintern /organiza ional ;
– informareaăpermanent ădespreăpoliticaăconsiliuluiălocalăşiăactivitateaăcotidian ăaă
autorit ţilorăpublice locale;
– consultareaăcet ţenilorăînăproblemeădeăinteresălocală iăimplicareaăpubliculuiăînă
procesul decizional;
– asigurareaădesf şur riiăcorespunz toareăaăaudienţelorăpentruăcet ţeni;
– asigurareaătransparenţeiăadministrativeăşiăaccesuluiălaăinformaţie;
– asigurareaă unuiă dialogă eficientă întreă autoritateaă public ă şiă reprezentanţiiă
societ ţiiăcivile;
12
– promovareaăvalorilorălocaleăşiămarketingulăserviciilorăpubliceălocale.
Sarcina de lucru 3
Identifica iăbunurileă iăserviciileăoferiteădeăinstitu iiăaleăstatului din diferite
domenii de activitate.
DISCURSUL
- esteădiferitădeăcomunicareaăînăscopulăcre teriiăvolumuluiădeăvânz ri
- seă promoveaz ă indirectă partidulă ală c ruiă reprezentantă politică esteă liderulă
institu ieiăpentruăaăob ineăînăacestăfelăsprijinul opiniei publice.
 Tipulădeăregimăpoliticădetermin ăformaăcomunic riiăinstitu ionale:ă

- Regimulă autoritarist,ă totalitară impuneă comunicareaă deă tipă propagand .ă Statulă
refuz ăunădialogăcuăcet eniiă iăîiădisciplineaz ătransformându-iăînăsupu i.ăCeiă
careăseăopunăstatuluiăsuntăelimina iădinăsocietate,ăsuntăizola iădeărestul.ă
- Regimul democratic esteălaăpolulăopusădeoareceăsursaădeăputereă iălegitimitateă
esteăcet eanul.ăComunicareaăpuneăînăleg tur ădirect ăinstitu iileă iăcet enii.
Rezumat
Informa iaădeăinteresăpublic:
- Informa iaădeăinteresăpublicăareăcaracterăoficial.
- Are rolul de a explica o situa ie,ăschimb rileădeăpoliticiăpublice,ămodific riă
deă legisla ie,ă restructur ri,ă investi iiă deă baniă publici,ă proceduri,ă aloc riă
bugetare.
- Rapoarteă iăstatisticiăoficiale.
- Strategiiă iăplanuriădeăac iuni,ăintroducereaădeăserviciiănoi,ăreducereaăunoră
servicii, modul lor de derulare.
- R spunsuriăclarificatoare.
CUIăNEăADRES M?
- Cet enii,ăpersoaneăfiziceă(categorii specifice)
- Contribuabili (categorii specifice)
- Persoane juridice

13
- Angaja ii (categoriaăfunc ionariăpubliciă/ăpersoane)

- Stakeholderii (grupurileă sus in toare,ă partideă politice,ă parteneriă
institu ionali,ă mass-media,ă organiza ii,ă politicieni,ă sindicate,ă asocia ii,ă
Institu iiă iăstructuriăguvernamentale,ăparlamentareă iălegislativeăetc.)
Înă cadrulă comunic riiă laă nivelulă institu iiloră publiceă seă asum ă aă fiă respectateă
urm toareleăvalori:
– Respectareaăadev rului.
– Asigurareaăsatisfaceriiănevoilorăsocialeăaleăcet enilor/ăcontribuabililor.
– Informareaăcorect ăaăcet enilorcu privire la tot ce se întâmpl în societate.
– Promovareaădrepturilorăşiăobligaţiilorăcet enilor.
– Transparen aăactivit ilorădesf urate,ăpromovarea unei politici deschise.
– Atitudine pozitiv faţ ă deă istoria,ă tradiţiileă şiă valorileă culturaleă aleă
comunit ţii.
– Antrenarea cet enilor în procesul decizional înăleg tur ăcuăspectele care
îi privesc i le influen eaz existen a.
– Alteăintereseăglobale,ăcumăarăfi:ă“interesulănational”,ă”bineleăcomunit ii”,ă
”imagineaă Românieiă pesteă hotare”ă etc.(irelevanteă deă obiceiă pentruă
cet ean).
Identifica iăînădeclara iaădeăprincipiiăaăuneiăinstitu iiăpublice:ăvalorile,ămisiunea,ă

viziunea, principii, scop, obiective
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/544-2001.php – art.2
http://www.institutiilestatului.ro/alte-
institutii.cfm?idj=19&hij=1F0E3DAD99908345F7439F8FFABDFFC4

14
2. RESPONSABILIT ILEăCOMUNIC RIIă

INSTITU IONALE
2.1. Institu iileăpubliceă iăliberulăaccesălaăinforma iileădeăinteresăpublic
2.2. Libertateaădeăexprimareă iălimiteleăacesteia
2.3.ăDreptulălaăreplic ă iălaărectificare
2.4. Strategiiă iătacticiăpersonalizate
Rezumat
Laăsfârşitulăcapitolului,ăveiăaveaăcapacitatea:
 cunoaştereaănoţiunilor,ăteoriilor,ăconceptelor,ătehnicilorăspecificeă
rela iilorăpublice din sectorul public;

sectorul public;
comunicarea public ;
 comportamentăeticăşiădeărespectareăaăregulilorădeontologieiăprofesionale;
 explicareaădiferitelorăfuncţiiăaleărelaţiilorăpubliceăînăorganizaţiiănaţionale

15
2.1. Institu iileăpubliceă iăliberulăaccesălaăinfoma iileădeăinteresăpublic

Comunicareaăinstitu ional ăreprezint ătotalitatea tehnicilor prin care se ține
sub control sau se transmite fluxul informaționaldinspre instituție către sfera
publică.
RESPONSABILIT ILEăCOMUNIC RIIăINSTITU IONALE
1.ăComunicareaăcuăpublicul,ăcomunicareaăextern
- Institu iileă auă obliga iaă legal ă deă aă informaă publică cet eniiă despreă activit ileă
sale.
- Cet eniiăauădreptulăs ăcear ăinforma iiă- dreptul la informare.
2.ăRela iaăcuăstakeholderii
- Grupurile sus in toare:ă organiza iiă nonguvernamentale,ă asocia iiă profesionale,ă
sindicate, patronate, companii
- Consultarea,ă cooperareaă iă negociereaă suntă fundamentaleă pentruă dezvoltareaă
politicilorăpubliceă iăm surilorăcareătrebuieăs ăr spund ănevoilorăsociet ii.
3. Comunicareaăinterinstitu ional
- Colaborareaădintreăactoriiăpoliticiăesteănecesar ăpentru:ăschimbulădeăinforma ii,ă
consultare,ăexpertiz .ă
- Esteă necesar ă încurajareaă parteneriatuluiă pentruă evitareaă disfunc ionalit iloră
careăpotăafectaăintereseleăcet eniloră iăaleăgrupurilorăinteresate.
4.ăComunicareaădeăcriz
COMUNICAREAăEXTERN
- Seămen ineăunăpermanentăcontactăcuăcet eniiăprinăactivit iădeărela iiăpubliceă iă
strategii de marketing: dezbateri, expuneri, sesiuni i activități de informare,
activități i evenimente cultural-educative, campanii, aviziere, fly-ere i bro uri
informative.
- Comunicareaăcuăcet eniiăesteăbidirec ional ă iăseărealizeaz ăînăconformitateăcuă
legisla iaăînăvigoare.
- Transmitereaă informa iiloră într-ună limbajă u oră deă în elesă iă asimilată deă c treă
public.
- Monitorizareaăpermanent ăaăopinieiăpublice,ăutil ă iăînădemersuriădeăinfluen areă
aăacesteiaă(propagand ).
- Monitorizareaăatitudiniiă iăcomportamentuluiăcet eanului.
GESTIONAREAă CONFLICTELORă Iă Aă SITUA IILORă DEă CRIZ ă /ă

RELA IAăCUăMASS-MEDIA
- Se intervine repede pentru a evita riscuri sulimentare.
- Seă men ineă ună permanentă contactă cuă mass-media: conferințe de presă,
comunicate de presă, dosare de presă.
- Seăfaceăselec iaămijloacelorădeăcomunicareăînămas .
- Seăfacăanualărapoarteă iămonitoriz riădeăpres .

16
ASPECTE SPECIFICE – COMUNICAREAă INFORMA IILORă DEă

INTERES PUBLIC
DREPTULăLAăINFORMA IE
Potrivităart.ă31,ăpct.ă1ădinăConstituţiaăRomâniei,ă„Dreptul persoanei de a avea
acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”.ă
Codul de reglementareăaăcon inutuluiăaudiovizuală(Art.ă32,ăalin.ă2):ă”Nu orice
interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la
informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată.”
Codulă deă reglementareă aă con inutuluiă audiovizuală (Art.ă 31)ă neă dezv luieă
informa iileă careă potă fiă considerateă aă fiă deă interes public justificat, respectiv:
”orice probleme, fapte sau evenimente care influenţează societatea sau o
comunitate, în special cu privire la:
a) prevenirea sau probarea săvârşirii unei fapte cu incidenţă penală;
b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice;
c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care
afectează publicul.”
Obligaţiileăceăîiărevinăstatuluiăînăvedereaăasigur riiărealiz riiăacestui drept sunt
stipulateălaăpunctulă2ăalăart.ă31:ă„Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce
le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra
treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”.ă
ASPECTE SPECIFICE din Legea nr. 544 din 2001 privind liberul acces la
informatiile de interes public
OBIECTULăRESPECT RIIăDREPTULUIăLAăINFORMA IE
Art. 5.
(1) Fiecare autoritate sau institutie publică are obligația să comunice din
oficiu următoarele informații de interes public:
a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii
sau institutiei publice;
b) structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de
functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice;
c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei
publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv:
denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii
de Internet;
e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil;
f) programele si strategiile proprii;
g) lista cuprinzand documentele de interes public;
h) lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit
legii;
i) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in
situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces
la informatiile de interes public solicitate.
17
Institutiile publice pot realiza venituri extrabugetare din taxe, chirii, manifestari
culturale, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, concursuri
artistice, publicatii, impresariat, exploatarea filmelor, pretatii editoriale,
consultatii si servicii medicale, studii, proiecte, prestari de servicii, lucrari,
exploatari ale unor bunuri pe care le au in administrare si altele, stabilite in
conditiile legii.
2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze
anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1).
(3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport
periodic de activitate, cel putin anual, care va fi publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a II-a.
(4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin:

a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in
Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in
publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special
destinate acestui scop.
GARAN IILEăDREPTULUIăLAăINFORMA IE
Art. 3.
Asigurarea de către autoritățile i instituțiile publice a accesului la
informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul
compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest
scop.
Art. 4.
(1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informatiile de interes
public autoritățile i instituțiile publice au obligația de a organiza
compartimente specializate de informare și relatii publice sau de a desemna
persoane cu atribuții în acest domeniu.
(2) Atribuțiile, organizarea i funcționarea compartimentelor de relatii publice
se stabilesc, pe baza dispozițiilor prezentei legi, prin regulamentul de
organizare i funcționare a autorității sau instituției publice respective.
- Rela iileă publiceă seă desf oar ă înă institu iileă statuluiă înă structuri cu
denumiri distincte: departament, secţie,ăbiroudeăpres , „afaceriăpublice”,ă
„informatiiăpublice”,ă„comunicare”, purt tor de cuvânt.
- Rolul acestor structuri este de a intermedia comunicarea dintre
autorit ţileă administraţieiă publiceă iă cet ean,ă oferindă informa iiă utileă
despreă activit ileă curenteă aleă institu iilor.ă Comunicareaă esteă unaă
bidirec ional ,ăautoritateaălocal ăişiăfaceăcunoscuteăintenţiileăşiăconsult ă
cet ţeniiăîn probleme de interes deosebit.
- Relatiile cu publicul sunt subordonate responsabilului de relatii
publice/comunicare: birou de informatii, serviciu pentru informarea
publicului, protocol (pentru primirea unor categorii de public) etc.
Art. 13.
Informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate

18
sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si

constituie informatii de interes public.
Art. 15.
(1) Accesul mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public
este garantat.
(2) Activitatea de culegere si de difuzare a informatiilor de interes public,
desfasurata de mijloacele de informare in masa, constituie o concretizare a
dreptului cetatenilor de a avea acces la orice informatie de interes public.
Art. 16.
Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare in masa la informatiile
de interes public autoritatile si institutiile publice au obligatia sa desemneze
un purtator de cuvant, de regula din cadrul compartimentelor de informare si
relatii publice.
Art. 17.
(1) Autoritatile publice au obligatia sa organizeze periodic, de regula o data
pe luna, conferinte de presa pentru aducerea la cunostinta a informatiilor de
interes public.
(2) In cadrul conferintelor de presa autoritatile publice sunt obligate sa
raspunda cu privire la orice informatii de interes public.
Art. 18.
(1) Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare
ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare in masa.
(2) Acreditarea se acorda la cerere, in termen de doua zile de la inregistrarea
acesteia.
(3) Autoritatile publice pot refuza acordarea acreditarii sau pot retrage
acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care impiedica desfasurarea
normala a activitatii autoritatii publice si care nu privesc opiniile exprimate in
presa de respectivul ziarist, in conditiile si in limitele legii.
(4) Refuzul acordarii acreditarii si retragerea acreditarii unui ziarist se
comunica in scris si nu afecteaza dreptul organismului de presa de a obtine
acreditarea pentru un alt ziarist.
Art. 19.
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa informeze in timp util
mijloacele de informare in masa asupra conferintelor de presa sau oricaror
alte actiuni publice organizate de acestea.
(2) Autoritatile si institutiile publice nu pot interzice in nici un fel accesul
mijloacelor de informare in masa la actiunile publice organizate de acestea.
(3) Autoritatile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare si
functionare sa desfasoare activitati specifice in prezenta publicului sunt
obligate sa permita accesul presei la acele activitati, in difuzarea materialelor
obtinute de ziaristi urmand sa se tina seama doar de deontologia profesionala.
Art. 20.
Mijloacele de informare in masa nu au obligatia sa publice informatiile
furnizate de autoritatile sau de institutiile publice.

19
Sarcina de lucru 1
Analiza iăurm toareaăsitua ie:
UniversitateaăCraiovaăaăanun atăretragereaăacredit rilorăziari tilorăGSPă
(Raportul FreeEx 2017-2018)
În ianuarie 2017, site-ul oficial al echipei Universitatea Craiova a publicat un
comunicat în care anunța că retrage acreditările jurnali tilor de la Gazeta
Sporturilor (GSP), susținând că articolele GSP care vizau clubul sportiv ar fi
avut drept scop „discreditarea i defăimarea Universității Craiova” .
„Cu toate că hotărârea definitivă i executorie prin care instanța a statutat că
palmaresul i stemele Universității Craiova aparțin <<Clubului Sportiv
Universitatea Craiova>> a fost notificată Gazetei Sporturilor, aceasta a
continuat să nu informeze obiectiv suporterii tiinței, să jignească i să ne
denigreze, drept urmare parteneriatul media cu acest organ de presă nu î i
atinge obiectivul. În consecință am luat decizia de a retrage acreditările de
presă acordate jurnali tilor Gazetei până în momentul în care vom constata o
minimă decență profesională”, au transmis reprezentanții echipei.
Într-un nou comunicat, emis în martie 2017, Universitatea Craiova a continuat
să critice Gazeta Sporturilor i i-a menținut decizia retragerii acreditărilor,
justificându- i poziția prin constatarea că „atacurile [din partea GSP – n.r.]
s-au înmulțit”. „Deplângem nivelul foarte scăzut la care a ajuns Gazeta
Sporturilor, o publicație odinioară respectabilă care acum e dispusă să se
transforme, benevol i fără scrupule, în fițuica unor personaje de tristă
amintire ale fotbalului i într-un instrument de manipulare care răspânde te
minciuni josnice” , au mai transmis reprezentanții clubului, odată cu mesajul
că vor acționa în judecată publicația.
LIMITELEăDREPTULUIăLAăINFORMA IE
Art. 14.
(1) Informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni
informatii de interes public numai in masura in care afecteaza capacitatea de
exercitare a unei functii publice.
(2) Informatiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre
autoritatile publice decat in temeiul unei obligatii legale ori cu acordul
prealabil in scris al persoanei care are acces la acele informatii potrivit art. 2.
Art. 12.
(1) Se excepteaz de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1, urmatoarele
informatii:
a) informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice,
daca fac parte din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii;

20
b) informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc

interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria
informatiilor clasificate, potrivit legii;
c) informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea
acestora aduce atingere principiului concurentei loiale, potrivit legii;
d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare,
daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se
pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma
anchetei efectuate sau in curs de desfasurare;
f) informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce
atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia
dintre partile implicate in proces;
g) informatiile a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor.
(2) Raspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informatiilor
apartinand categoriilor prevazute la alin. (1) revine persoanelor si autoritatilor
publice care detin astfel de informatii, precum si institutiilor publice abilitate
prin lege sa asigure securitatea informatiilor.
http://www.primariagalati.ro/portal/contact.php
https://www.facebook.com/primariagl/
http://www.pmb.ro/
https://www.facebook.com/PMBucuresti/
Sarcina de lucru 2
. Analiza iăurm toareleăsitua ii:
MinisterulăS n t iiăascundeăinforma iiădespreăpre urileămedicamentelor
În luna ianuarie 2018, o jurnalistă HotNews.ro a făcut public faptul că, pe site-
ul Ministerului Sănătății, Catalogul Național al Prețurilor Medicamentelor
(CANAMED) nu mai era vizibil. Această situație a apărut în urma unui ordin
emis de ministrul aflat în funcție, Florian Bodog, care nu mai prevedea
obligativitatea publicării catalogului. În acela i timp, instituțiile Ministerului
Sănătății refuză să comunice informații cerute în baza Legii nr. 544/ 2001
despre prețul medicamentelor, pe motiv că acestea sunt deja publice în
CANAMED. La interpelările jurnali tilor, reprezentanții MS au răspuns că
problema este una de ordin tehnic, ea fiind în curs de rezolvare, i că nu se
datorează ordinului emis de ministru. În acela i timp, experți consultați de
HotNews.ro consideră că actul normativ emis de minister conține neclarități,
prin faptul că nu mai prevede explicit transparența vechiului catalog. Până la
data redactării acestui raport, aprilie 2017, secțiunea în cauză a site-ului
Ministerului Sănătății era nefuncțională, afi ând mesajul: „Dat fiind că în
această perioadă are loc procesul de actualizare i corecție a prețurilor
21
maximale ale medicamentelor de uz uman din CANAMED, în acest moment

pagina www.preturi.ms.ro se află în lucru. În momentul definitivării
procedurii de corecție se va publica catalogul, conform cu prevederile legale”.
Aplica iiă- Analiza iăurm toareleăsitua ii:

Ministerulă S n t iiă ascundeă informa iiă despreă pre urileă medicamentelor
În situația legată de criza imunoglobulinei de la începutul anului, Ministerul Sănătății
a refuzat să furnizeze informații de interes public cu privire la o posibilă comandă
gre ită de medicamente destinate persoanelor care suferă de imunodeficiență. Într-o
anchetă publicată în cursul lunii martie 2018 , jurnali tii de la HotNews.ro au
descoperit că a fost achiziționat un medicament nepotrivit. Reprezentanții ministerului
au refuzat, în ciuda invocării Legii nr. 544/ 2001 să răspundă cererilor jurnali tilor de
a se face publică valoarea totală a achiziției.
Prim rieiăCapitaleiănu-iăplacăcet eniiăcritici (Raportul FreeEx 2017-2018)
Primăria Muncipiului Bucure ti a continuat în 2017 practica de a nu permite accesul
la edințele Consiliului Municipiului Bucure ti pentru anumiți cetățeni care critică
măsurile luate de administrația locală. ActiveWatch a descoperit că Primăria umple
locurile destinate cetățenilor cu diver i angajați ai instituției, inclusiv consilieri
personali ai primarului Capitalei, pentru a putea să refuze accesul cetățenilor,
invocând că nu mai există locuri. Pe 8 iunie 2017, pe baza faptului că nu primiseră în
scris niciun fel de în tiințare că li se va refuza accesul la edința Consiliului pentru care
făcuseră în prealabil, conform regulamentului, o cerere de participare, un grup de
cetățeni, printre care i o membră ActiveWatch, a încercat să forțeze intrarea în sala
de edințe, poliția locală împotrivindu-se acestui lucru. Cu sprijinul unor consilieri
locali din opoziție, cetățenii au intrat în sala de edințe. Pre edintele de edință i
Viceprimarul Capitalei (Aurelian Bădulescu) au susținut că niciuna dintre persoanele
care au forțat intrarea nu a respectat regulamentul. Primarul Gabriela Firea a susținut
că cetățenii s-au facut vinovați de ultraj, că au încercat să „lin eze membrii Consiliului
i Primarul General” i că trei dintre poliți tii locali ar fi avut nevoie să fie transportați
la spital. Din mărturiile unor persoane prezente la locul incidentului, precum i din
filmările care au fost urcate pe Internet, rezultă că cetățenii au fost cei îmbrânciți i
loviți de poliția locală i că niciunul dintre ei nu a părăsit zona destinată lor în sala de
edință, nepunând astfel în pericol integritatea fizică a niciunui ales local.
Reprezentanți ai Poliției Locale implicați în altercație au depus o plângere penală, însă
nici în momentul de față nu există o anchetă penală în curs împotriva niciunuia dintre
cetățenii implicați.
Recomand riăpentruăjurnali tiă iăeditori (din Raportul FreeEx 2017-2018):
• CitiţiăşiăfolosiţiăLegeaăaccesuluiălaăinformaţiileădeăinteresăpublică(nr.ă544/2001).
• Solicitaţiănum rădeăînregistrareăpentruăfiecareăcerereădeăinformaţiiădeăinteresă
public, indiferent de modalitatea de transmitere a cererii (fax, e-mail,ăpo t ,ălaă
fa aălocului).
• Potrivită Legiiă nr.ă 544/2001ă privindă liberulă accesă laă informaţiileă deă interesă
public,ă autorit ţileă suntă obligateă înă termenă deă 5ă zileă calendaristiceă s ă v ă

22
informeze în scris dac ă r spunsulă nuă vaă fiă furnizată înă termenă deă 10ă zileă
calendaristice, ci în 30 de zile.
• Dac ăautorit ţileănuăv ăr spundăînă30ădeăzileădeălaăînregistrareaăsolicit riiădeă
informaţii,ăadresaţi-v ăinstanţei.ă
• Cere iăinforma iiăînăformatădeschis.ă
• Colabora iăcuăactivi tiădinădomeniulăITăpentruăaăconstruiăbazeădeădateăceăpotă
produceă informa iiă relevanteă folosindă dateleă deschiseă disponibileă înă spa iulă
public.
• Folosi iă instrumenteă createă deă ONG-uri. De exemplu, pagina
NuV Sup ra i.info,ă undeă pute iă g siă instrumenteleă necesareă scrieriiă iă
transmiteriiăuneiăcereriădeăinforma iiăpublice.
• Urm ri iă paginaă Parteneriatuluiă pentruă oă Guvernareă Deschis ă
https://data.gov.ro,ăpentruăaăv ăinformaădespreănoileăreglement riăînădomeniu.ă
Recomand riă pentruă autorit i iă departamenteleă deă comunicareă (din
Raportul FreeEx 2017-2018):
• Legeaănr.ă544/2001ăprivindăliberulăaccesălaăinformaţiileădeăinteresăpublicăareă
caracter obligatoriu, nu facultativ.
• Sprijiniţiămisiuneaăpreseiădeăaăinformaăşiănuăobstrucţionaţiăaccesul cet ţeniloră
laăinformaţiileăpublice.
• Asiguraţiăaccesulăgratuităşiăonlineălaăinformaţiileădeăinteresăpublic,ăînăformateă
deschise,ăconformărecomand rilorămoderneăînăvigoare.
• Pentruăaăevitaăoăamend ădeă20șădinăsalariulăminimăbrutăpeăeconomieăpentruă
fiecareă ziă deă întârziereă aă furniz riiă informaţiilor,ă respectaţiă termenulă legală
prev zutădeăLegeaănr.ă544/ă2001.
• Introducereaăacredit riiăînăregulamenteleădeăfunc ionareăaleăconsiliilorălocaleă iă
prim riilor,ădac ăseăconsider ănecesarăaăfiăreglementat ,ătrebuieăs ăseăfac ăpentruă
aăfacilitaăaccesulăpreseiălaăinforma iileădeăinteresăpublic,ănuăpentruăa-l bloca.
• Accesulă cet iloră laă edin eleă publiceă aleă autorit iloră publiceă trebuieă s ă fieă
liber.
• Instan eleădeăjudecat ădauăînăcontinuareăcâ tigădeăcauz ăcelor care fac plângeri
împotrivaăautorit ilor,ăpentruăînc lcareaăLegiiă544/ă2001.ă
ASIGURAREAăTRANSPAREN EIăÎNăINSTITU IILEăPUBLICE
– Implicareaă cet ţeniloră înă activitateaă administraţieiă publiceă ină bazaă Legiiă
52/2003 privind transparen aăînăadministra iaăpublic ă
SCOP
– Sporirea graduluideăresponsabilitateăaăadministraţieiăpubliceăfaţ ădeăcet ţean,ăcaă
beneficiar al deciziei administrative;
– Stimularea particip riiă active aă cet ţeniloră înă procesulă deă luareă aă deciziiloră
administrativeăşiăînăprocesulădeăelaborareăaăactelorănormative;ă
– Sporirea gradului deătransparenţ ălaănivelulăîntregiiăadministraţiiăpublice.ă
PRINCIPII

23
– informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes

public careă urmeaz ă s ă fieă dezb tuteă deă autorit ţileă administraţieiă publiceă
centraleăşiălocale,ăprecumăşiăasupraăproiectelorădeăacteănormative;ă
– consultareaăcet ţenilorăşiăaăasociaţiilorălegalăconstituite,ălaăiniţiativaăautorit ţilor
publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;
– participareaăactiv ăaăcet ţenilorălaăluareaădeciziilorăadministrativeăşiăînăprocesulă
de elaborare a proiectelor de acte normative.
2.2. Libertatea de exprimare iălimiteleăacesteia

Libertateaădeăexprimareăesteăreglementat ăînăConstituţiaăRomânieiăînăart.30:
”(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi
libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin
sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face
publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa
particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de
agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la
discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi
manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă
publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului
manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de
radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin
lege.”
Aplica ii
ContăFacebookădezactivatăpentruădef imare,ăprinăhot râreăjudec toreasc
O hotărâre neobi nuită a rămas definitivă în februarie 2017, când Tribunalul Covasna
a menținut o sentință a Șudecătoriei Întorsura Buzăului prin care un cetățean (S.D.A.)
a fost obligat să î i teargă contul de Facebook după ce a defăimat un polițist (C.V.).
S.D.A. postase în 2016 o fotografie a polițistului însoțită de acuze formulate într-un
limbaj suburban. Fotografia i comentariul făceau parte dintr-un album intitulat
„Continuarea prezentării gă tii de călăi – Mâr avi, Infecți, Mafioți”. După această
postare mai urmaseră, în aceea i zi, i altele, care se refereau la poliție în general:
„Penali ti, Criminali i mari infractori asta reprezintă.....”.
Șudecătoria Întorsura Buzăului a decis ca S.D.A. să îi plătească lui C.V. daune morale
în valoare de 15.000 de lei i 120 de lei cheltuieli de judecată . De asemenea, instanța
a mai dispus i ca S.D.A. „să şteargă de pe pagina sa de facebook intitulată <<S… A…
S…>> imaginile şi postările defăimătoare cu privire la reclamant” . În plus, instanța
a dispus i „dezactivarea contului pârâtului, având nume de utilizator <<S… A…
S…>> de către proprietarul site - ului facebook” .

24
Tribunalul Covasna a respins în februarie 2017 apelurile formulate în dosar , iar o

încercare de repunere a dosarului pe rolul instanței a fost de asemenea respinsă în
februarie 2018 , hotărârea rămânând definitivă. Persoana vătămată a declarat, pentru
Adevărul, că nu a reu it să pună în aplicare hotărârea instanței pentru că nu a
identificat o cale de comunicare legală cu Facebook iar contul vizat nu a fost dezactivat,
ci redenumit: „Administratorul îi schimbă constant denumirea în încercarea de a evita
dezactivarea. De aceea sunt nevoit să demarez o acţiune în lămurirea sentinţei
judecătoreşti" .
ActiveWatch consideră că sentința Șudecătoriei Întorsura Buzăului, rămasă definitivă
prin decizia Tribunalului Covasna, este grav disproporționată, măsura dispunerii
dezactivării unui cont de Facebook pentru câteva postări injurioase fiind echivalentă
cu cenzura. O paralelă ar putea fi făcută cu decizia unei instanțe de a închide un ziar
pentru unul sau mai multe articole considerate calomnioase.
O posibilă măsură proporțională ar fi fost aceea de a obliga la publicarea dispozitivului
hotărârii, sub forma unui comentariu la postările considerate calomnioase. A a cum
reiese din speța de față, măsura nu este doar disproporționată, ci i ineficientă.
Aplica ii
CEDO.ă Func iaă hiperlink-uluiă înă cadrulă comunic riiă înă eraă digital ă iă înă
contextulălibert r iiădeăexprimare
https://www.juridice.ro/619076/cedo-functia-hiperlink-ului-in-cadrul-
comunicarii-in-era-digitala-si-in-contextul-libertartii-de-exprimare.html
LIMITELE LIBERT IIăDEăEXPRIMARE

VIA AăPRIVAT ăAăPERSOANEI
Constitu iaăRomânieiăăocrote te,ădeăasemenea,ăvia aăprivat ăaăpersoanei,ăînăart.
26:
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată;
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă
drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
Laănivelăna ional,ăCodul Civil reglementeaz ădreptulălaăvia aăprivat ăînăart. 71,
dup ăcumăurmeaz :
”(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private.
(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de
familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul
său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
(3) Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenţei,
manuscriselor sau a altor documente personale, precum şi a informaţiilor din
viaţa privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea
limitelor prevăzute la art. 75.”
Codulădeăreglementareăalăcon inutuluiăaudiovizual,ăprevedeăînăart.ă33ăfaptulăc ă
oriceă persoan ă areă dreptulă laă respectareaă vieţiiă privateă şiă deă familie,ă aă
domiciliuluiă şiă aă corespondenţeiă iă nuă potă fiă dateă spreă difuzareă f r ă acordulă
acesteia:
- informa iiăprivindăadresaăuneiăpersoaneăsauăaăfamilieiăsaleăşiănumereleăloră
de telefon;

25
- utilizarea datelor cu caracter personal esteă permis ă numaiă cuă respectareaă

condiţiilorălegiiăspeciale;ă
- ştiri,ădezbateri,ăancheteăsauăreportajeăaudiovizualeăcare constituie imixtiuni
înă via aă privat ă şiă deă familieă a persoanei: relațiile i informațiile private
(familia,ă prietenii,ă via aă amoroas ,ă stareaă deă s n tate,ă etc);ă documentele
personale (coresponden po tal ,ă telefonic ă sauă online,ă manuscrise,ă etc);ă
spațiul privat (domiciliu,ăre edin ,ăetc).
Difuzareaă acestoră informa iiă ară puteaă fiă justificat ă doară deă îndeplinireaă
cumulativ ăaăurm toarelorăcondi iiă:
- existen aăunuiăinteresăpublicăjustificat;
- existenţaăuneiăleg turiăsemnificative şiăclareăîntreăvia aăprivat ăşiădeăfamilieă
aăpersoaneiăşiăinteresul public justificat.
Art.ă74ădinăCodulăCivilădetaliaz ăac iunileăceăpotăfiăconsiderateăatingeriăaduseă
vie iiăprivateăaăpersoanei:
”a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţă sau luarea din aceasta a
oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal;
b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice
mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea
interceptări;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un
spaţiu privat, fără acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără
acordul celui care îl ocupă în mod legal;
e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile
prevăzute expres de lege;
f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale
privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză;
g) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la
tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter
personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic,
tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv
rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta
este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite;
h) utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o
altă persoană;
i) difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente
personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele
de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul
persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune
de ele. ”
DREPTUL LA IMAGINE AL PERSOANEI
Conform art 73 din Codul Civil, dreptul la propria imagine este reglementat
astfel:
”(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.
26
(2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să

împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale
sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân
aplicabile.”
Furnizoriiă deă serviciiă media,ă prină art.ă 34ă iă 41ă dină Codul de reglementare a
conținutului audiovizual,ă suntă obliga iă s ă respecte dispozi iileă privind
interzicereaădifuz riiăf r ăacordulăpersoaneiăde:
– imagini sau vocea persoanei aflate într-un spaţiu privat;
– imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat;
– imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă;
– imagini sau de înregistrări cu persoane aflate în stare de reţinere, arest sau care
execută o pedeapsă privativă de libertate;
– imagini ale persoanei fără discernământ sau decedate, fără acordul familiei;
– imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei
persoane. Fac excepţie cazurile umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar
acordul persoanei în cauză sau al familiei;
– imagini sau informații despre persoane aflate sub tratament în unităţile de
asistenţă medicală;
– imagini în care sunt surprinse momente dificile prin care trece o persoană, cum
ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire.
DREPTUL PERSOANEI LA DEMNITATE

Codul civil dispuneăînăart.ă72,ăfaptulăc :
”(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale.
(2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără
consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”
Aceste fapte, care aduc atingere onoarei (imagineaă persoaneiă fa ă deă sine)ă iă
reputa iei (imagineaăuneiăpersoaneăînăsocietate)ăuneiăpersoane,ăseăreg seauăpân ă
în anul 2010 incriminate de Codul Penal. Cazurile frecvente de prejudiciere a
demnit iiăpersoanei,ăs vâr iteăînămedia,ăerauăîntemeiateăpeăarticoleleădinăCodulă
Penalăreferitoareălaăcalomnieă iăinsult (205 si 206).
Aplicații i studii de caz: http://www.cna.ro/-Decizii-de-sanc-ionare-.html
Aplicații i studii de caz: Rapoartele FreeEx.
Sarcina de lucru 3
FlaviusăDumitruăB rbulescuăvsăCodru ăFeheră(Raport FreeEx 2015-2016,
pp.93-94)
Un activist pentru drepturile animalelor, Codruț Feher, a fost condamnat în martie
2015, de Tribunalul Bra ov, să îi plătească fostului director al Serviciului Public
Poliția Animalelor Bra ov, Flavius Dumitru Bărbulescu, daune morale echivalente
27
cu suma de 5000 de euro la care se adaugă 4200 de lei, reprezentând cheltuieli de

judecată în fond, ca urmare a publicării a două texte pe site-ul animatime.ro,
aparţinând Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor.
În opinia Tribunalului Bra ov articolele semnate de Codruț Alin Feher au încălcat
dreptul la onoare, demnitate i reputație al lui Flavius Dumitru Bărbulescu întrucât
a făcut asocieri ale imaginii reclamantului cu fapte de cruzime împotriva animalelor
prin folosirea de cuvinte i expresii jignitoare („hingheroid”, „ arlatanie”,
„mârlănie”, „A omorât, a înfometat i a chinuit peste 30000 de animale (din care
cel puțin 3-4000 de pui) a facut franjuri cam toată legislația de protecție a
animalelor, legislația sanitar-veterinară. Totul la un preț modic: 2 milioane de euro”
etc.).
ActiveWatch a redactat o opinie (pe care Codruț Feher a depus-o la dosarul cauzei)
în care a argumentat că articole publicate pe site-ul Federației Naționale pentru
Protecția Animalelor analizează aspecte de interes public, anume activitatea
serviciilor publice de gestionare a câinilor fără stăpân i modul în care aceste
servicii utilizează banii publici, precum şi chestiunea existenței unor posibile abuzuri
împotriva animalelor şi a protecţiei acestora. În opinia ActiveWatch măsura
promovată prin decizia Tribunalului Bra ov încalcă dreptul la libertatea de
exprimare, a a cum este acesta definit de Articolul 10 al Convenției Europene a
Drepturilor Omului, deoarece împiedică cetățenii să critice cu bună-credință faptele
de interes public ale funcționarilor publici i să emită opinii, cu o bază factuală,
referitoare la faptele acestor funcționari, beneficiind i de dreptul de a recurge la o
doză de exagerare, chiar de provocare. ActiveWatch a opinat că astfel de măsuri nu
trec testul stabilit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca sancționarea celui
care se exprimă să fie necesară într-o societate democratică. În octombrie 2015,
Curtea de Apel Bra ov a modificat hotărârea Tribunalului Bra ov i a decis să
respingă acțiunea lui Flavius Bărbulescu împotriva lui Codruț Feher.
Sarcina de lucru 4
LiviuăAlexaă iă ZiarulădeăCluj,ăobliga i s ă tearg ăarticoleăonlineă (Raport
FreeEx 2015-2016, pp.90-91)
Astfel, în iunie 2014 Șudecătoria Cluj l-a obligat pe Liviu Alexa să teargă de pe
pagina online a Ziarului de Cluj articolul cu titlul „Bolovan, securistofilul de la
UBB, e un ipocrit”. Ioan Bolovan, prorectorul de la Universitatea Babe - Bolyai,
ceruse instanței să dispună înlăturarea din spațiul on-line a acestui articol sau măcar
a afirmațiilor defăimătoare conținute în el pentru că îi aduce un prejudiciu de imagine
i îi este atinsă onoarea, ca urmare a faptului că redă în mod eronat modul în care s-
a comportat cu ocazia unui protest al studenților i ca urmare a faptului că insinuează
că ar fi putut colabora cu Securitatea, informație care este falsă.
Ioan Bolovan ceruse ziarului i să publice un drept la replică, care i-a fost refuzat.
Liviu Alexa s-a apărat arătând că articolul nu afirmă că Ioan Bolovan ar fi fost
colaborator al Securității, ci spune că ar fi putut să fie, ceea ce este echivalent cu o
opinie; i că, în ceea ce prive te modul în care s-a comportat la protestul studenților,
28
informațiile au fost preluate integral dintr-o altă publicație clujeană. De asemenea,

Liviu Alexa s-a apărat afirmând că nu poate fi tras la răspundere pentru faptele
autorului articolului nesemnat, deoarece nici el i nici societatea comercială pe care
o administrează nu au „prerogative de direcție, control i supraveghere asupra
activității ziari tilor, neavând posibilitatea de a cenzura creația lor intelectuală”,
ace ti ziari ti fiind remunerați pentru articolele lor pe baza contractelor de cesiune a
drepturilor de autor.
Șudecătoria Cluj a considerat că „articolul este de natură să ofenseze reclamantul,
deoarce nu există niciun indiciu privind eventuala aprtenență a acestuia la fosta
Securitate” i că „prezenta cauză prive te o prezentare deformată a realității, lipsită
de orice bază de fapt”. Instanța nu a acordat daune morale, considerând că simpla
constatare a încălcării drepturilor reclamantului este o reparație suficientă, însă a
dispus ca articolul să fie scos de pe site-ul Ziarul de Cluj. De asemenea, a obligat
pârâtul să achite cheltuieli de judecată în valoare de 200 de lei. Sentința a fost
menținută de Tribunalul Cluj la începutul lunii martie 2016 .
2.3. Dreptulălaăreplic ă iălaărectificare

Lezareaă imaginiiă uneiă persoaneă fiziceă sauă juridiceă deă c treă jurnali ti,ă prină
prezentareaăunorăfapteăinexacteăsauăireale,ăofer ătitularilorădreptuluiălaăimagine,ă
potrivit art. 41 din Legea Audiovizualului, dreptulălaăreplic ăsauădreptulădeăaă
rectifica inadverten eleăpublicate.
Art. 41 din Legea Audiovizualului:”(1) Orice persoană fizică sau juridică,
indiferent de naţionalitate, ale cărei drepturi sau interese legitime, în special
reputaţia şi imaginea publică, au fost lezate prin prezentarea de fapte inexacte
în cadrul unui program, beneficiază de dreptul la replică sau la rectificare.”
Diferen aădintreă celeădou ădrepturiă esteăspecificat ăînă prevederileă Codului de
reglementare în audiovizual (art.ă 49ă iă art.ă 51) iă const ă înă specificitateaă
obiectului raportului juridic existent.
”ăOrice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au
fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte
neadevărate beneficiază de dreptul la replică.”
” Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au
fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor
informaţii eronate beneficiază de dreptul la rectificare.”
Persoaneleăaleăc rorădrepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea
unorăfapteăneadev rateăsauăinforma iiăeronateăşiăcareădorescăs ăbeneficiezeădeă
dreptulă laă rectificareă sauă dreptulă laă replic ,ă voră transmiteă înă scrisă oă cerere, în
termen de cel mult 15 zile, la sediul postului care a difuzat programul incriminat,
care potrivit art. 53 din Codul de reglementare în audiovizual, va cuprinde:
– numeleă şiă adresaă acestuia,ă num rulă deă telefonă sauă coordonateleă oric ruiă altă
mijlocăcareăs ăfac ăposibil ăcontactareaăsaărapid ăşiăeficient ;
– denumireaăemisiuniiăşiădataădifuz rii;

29
– fapteleă neadev rateă pentruă careă seă solicit ă dreptulă laă replic ă sauă informaţiileă
eronateăpentruăcareăseăsolicit ărectificarea;
– motivarea cererii;
– textulăreplicii,ăcareătrebuieăs ăseărefereănumaiălaăfapteleăneadev rateăcontestate.
Înă urmaă depuneriiă cereriiă deă c treă solicitant,ă cuă respectareaă termeneloră iă aă
con inutuluiăprev zutădeălege,ăradiodifuzorul:
– înregistreaz ăcerereaă iăofer ăoădovad ăscris ăsolicitantuluiăînăacestăsensă(art.ă54);
– poate refuza acordareaă dreptuluiă laă rectificareă sauă laă replic ă dac ă nuă auă fostă
respectateă condi iileă legaleă (termenulă deă 15ă zile,ă con inutulă cererii),ă dac ă areă
doveziă careă probeaz ă adev rulă celoră prezentateă sauă dac ă lungimeaă textuluiă
repliciiă dep şeşteă cuă multă necesarulă dreptuluiă laă replic ă şiă persoanaă lezat ă nuă
accept ăscurtareaătextuluiă(artă55).ăRefuzulăseăvaămotivaăînăscrisăsolicitantului,ă
în termen de 2 zile de la primirea cererii;
– esteă obligată înă termenă deă 2ă zileă deă laă primireaă cereriiă s ă comuniceă înă scrisă
solicitantului, ziuaă iăoraădifuz riiădreptuluiălaăreplic ăsauăaărectific riiă(artă56);
– esteă obligată caă înă termenă deă 3ă zileă deă laă aprobareaă cereriiă s ă difuzezeă gratuită
dreptulălaărectificareăsauădreptulălaăreplic ;
– esteăobligatăs ăcorectezeăinforma iileăeronateă iăs ădifuzezeădreptulălaăreplic ăîn
aceleaşiăcondiţiiăînăcareădrepturileăsauăintereseleălegitimeăaleăpersoaneiăauăfostă
lezate,ăînăcadrulăaceluiaşiăintervalăorar,ăalăaceleiaşiăemisiuni,ăînălimiteleăaceleiaşiă
durateăşiăcuăprecizareaăemisiuniiăînăcareăs-a produs lezarea.
Sarcina de lucru 5
. Analiza iăurm toareaăsitua ie:
Ministerulă Ap r riiăd ăvinaăpeăpres ăpentruăpropriileăvulnerabilit iă
(Raportul FreeEx 2017-2018, pp.57-58)
Ministerul Apărării (MApN) s-a remarcat în două rânduri în 2017 cu o atitudine
de blamare a presei pentru ceea ce în realitate constituia propria responsabilitate
sau, mai corect spus, e ecul de a- i asuma responsabilitatea.
În primul caz, în ianuarie 2017, MApN, condus de Gabriel Le , a trimis un drept
la replică publicației România liberă, după ce jurnali tii au dezvăluit că sume
importante de bani destinate unui aerodrom finanțat din banii NATO ajunseseră
la firme deținute de persoane implicate în scandaluri de corupție . De i nu a
contestat informațiile din articol, MApN i-a exprimat, în dreptul la replică,
„dezacordul în privința asocierii imaginii NATO i a procedurilor de achiziții
derulate pentru implementarea proiectelor NSIP cu cea a imaginii unor persoane
fizice române sau străine cu probleme penale” . Mai mult, instituția a susținut că
„publicarea unor informații tendențioase la adresa Ministerului Apărării
Naționale în domeniul investițiilor în infrastructura de apărare dezvoltată prin
proiecte de asemenea anvergură poate conduce la crearea de sincope în relaţia
României cu NATO, putând fi afectată credibilitatea în rândul aliaţilor”.
În cea de-a doua situație, MApN a dat vina pe Agerpres pentru o traducere gre ită.
În octombrie 2017, Mihai Fifor, ministrul Apărării, a acuzat Agerpres că i-a
tradus gre it în engleză o declarație pe care o făcuse în cadrul Adunării
Parlamentare a NATO, care fusese ulterior preluată i de presa internațională, i
30
a anunțat că intenționa să sesizeze Comisia de Cultură din Senat cu privire la

această situație . Pe de altă parte, drept răspuns, Agerpres a transmis un
comunicat de presă în care i-a declarat disponibilitatea pentru soluționarea
acestei probleme i a precizat că traducerea nu aparținea agenției, ci chiar
traducătorului oficial al ministrului, iar declarația fusese preluată din traducerea
oficială a înregistrării discursului în engleză al acestuia.
Aplica ii
http://www.cna.ro/Decizia-nr-345-din-13-05-
2014.html?var_recherche=replic%C4%83
http://www.cna.ro/Decizia-nr-347-din-13-05-
2014.html?var_recherche=replic%C4%83
Obținerea dreptului la replică în instanță
http://www.cna.ro/IMG/pdf/Decizia_61_replica_Dumbrava.pdf
2.4. Strategiiă iătacticiăpersonalizate

Strategiiă iătacticiăpersonalizateăinstitu iilorăpublice:
- Gestionareaă imaginiiă institu iiloră statuluiă (opinii,ă credin e,ă idei,ă atitudini,ă
a tept ri,ămentalit i,ăprejudec iăetc.)ăesteăunăprocesăcontinuu.
- Selec iaă personaluluiă dină domeniulă comunic riiă trebuieă s ă seă fac ă peă criteriiă
profesionaleă iănuăpersonaleăsauăpolitice.
- Angajarea unui jurnalistă pentruă activit ileă deă rela iiă publice,ă dină ra iuniă deă
popularitate,ănuăesteăoăsolu ieăeficient ăpeătermenălung.
- Promovareaăuneiăimaginiăpozitiveăaăinstitu ieiăpresupuneădeăceleămaiămulteăoriă
promovarea liderul –ului/reprezentantuluiăinstitu iei.
- Evitareaăpromov riiăintereselorăelectoraleăparticulareăaleăliderului.
- Publicitateaăseărealizeaz ăprinăintermediulăsite-uluiă iăprinăre eleădeăsocializareă–
activit ileădinăinteriorulăinstitu ieiătranspuseătransparentă iăcorect.
- Promovareaă institu ieiă caă parteneră ală cet eanuluiă înă satisfacereaă nevoiloră
comunit ii.
- Campaniileădeăresponsabilitateăsocial ăsuntăfolositeăcaăinstrumentădeăimagine –
sistem democratic de reprezentare.
Sarcina de lucru 6
Analiza iănivelulădeăîncredereăalăcet enilorăînăinstitu iileăpublice.ăUtiliza iă
urm torulăstudiuăhttps://www.inscop.ro/wp-
content/uploads/2016/04/INSCOP-raport-martie-2016-INCREDERE-
INSTITUTII.pdf

31
CAMPANIILE
Campaniileă institu iiloră publiceă auă caă scopă popularizareaă unoră m suriă careă
vizeaz ăameliorareaăunorăcondi ii,ăimplicareaăînăproiecteăcomunitareădeăinteresă
publicăgenerală iăadministrativă(referendum,ărecens mânt)ăetc.
APLICA II
http://www.mai-dga.ro/arhive/7888
https://www.mae.ro/node/16698
http://www.sibiu.ro/index.php/primaria/comunicat/campanie-de-informare-a-
cetatenilor-cu-privire-la-atributiile-politiei-comu
https://www.inspectiamuncii.ro/documents/547298/2601461/comunicat-
straini.pdf/c5e6edcd-5ea3-451d-baa6-8582a0b9687a
PR GUVERNAMENTAL
Strategii de PR guvernamental:
- Viziteăaleăoficialilorăînăteritoriuă(situa iiădeăcriz ă- inunda ii,ăincendii,ăevenimenteă
culturale, sportive etc.).
- Campaniiădeărela iiăpubliceăfolositeăcaăinstrumenteădeăimagine.
- Întâlniriăcuăreprezentan iiămediaăagrea iă(interviuri,ăreportaje).
- Aplicareaătacticiiăabord riiă”uneiăsingureăprobleme”.
- Asumareaăpublic ăaăunorăgre eliă iăreparareaăacestora.
- Monitorizareă iăanaliz ădeămedia.
- Sponsoriz riăaleăunorăevenimente.
Sarcina de lucru 7
Analiza iă campania”Cumin eniaă p mântului”ă identificând principalele
strategiiă iătacticiădeărela iiăpubliceă(scop,ăobiective,ăetape,ăstrategii,ătactici,ă
evaluare).
http://www.brancusiealmeu.ro/
https://www.activenews.ro/stiri/Campania-Cumintenia-pamantului-e-PR-
guvernamental-134593

32
DESPRE BRANDING-ULăDEă AR
Marileă corpora iiă auă în elesă c ă investi iaă înă imagineă esteă ceaă maiă profitabil ă
investi ieă peă termenă lungă (Bor un,ă 2005,p.ă 120).ă Oă imagineă construit ă înă
dezacordăcuărealitateaăduceălaăinsuccese,ăesteămaiănefast ăpentruăsubiectădecâtă
absen aăuneiăstrategii.ăOăimagineămincinoas ăduceălaăfaliment!ă(Bor un,ă2005,p.ă
132).ăImagineaăpublic ăaăuneiă riăesteăunăinstrumentădeălegitimare.
Strategiaăimaginiiădeă ar
- România are o imagine în exterior: chiar mai multe imagini în anumite medii
socio-culturale,ăînăfunc ieădeăpreconcep iileă iăstereotipurileăspa iuluiărespectiv.
- ar ămodern ,ădinamic ,ăprosper ăvs.ăsemimodern ,ămedieval ăînămentalit iă iă
comportamente: furturi, violuri, crime, copii din orfelinate, politicieni plagiatori,
maidanezi,ămineriade,ăcarneădeăcal,ăcorupţie,ănunţiădeăţigani,ăclon riădeăcarduri,ă
furt de tablouri, vandaliz ri,ătraiămizerabilăsauădemocraţieădefect .
- Credin aă c ă imagineaă extern ă aă unuiă subiectă corespundeă imaginiiă saleă interneă
(self-image)ăesteăgre it ă=ăcândăimaginileănuăcorespund,ăvinaăesteăaruncat ăpeă
adversariiăpoliticiă iăpres .
- Ceeaăceăcaracterizeaz ăcelămaiămultăimagineaăactual ăaăRomânieiăesteălipsaădeă
focalizareă iăcoeren .ăDac ăvremăcaăimagineaăpeăcareăoăconstruimă riiăs ăaib ă
impactulăscontatăaceastaătrebuieăs ăfieă coerent (pentruăaăfiăinteligibil )ă iă s ă
con in ă predicateă câtă maiă pu ineă (pentruă aă fiă memorabil )ă (Bor un,ă 2005,p.ă
126).
Câtăvaloreaz ăbrandulădeă ar ăalăRomâniei?

StudiulăBrandăFinanceăNationăBrandsăseăbazeaz ăpeădateleăcolectateădeălaăFondulă
MonetarăInternaţional,ăForumulăEconomicăMondialăşiăfDIăIntelligence.ăStudiulă
calculeaz ăvaloareaăbranduluiăuneiăţ riăpeăbazaămaiămultorăcriteriiăgrupateăsubă
trei piloni: bunuriăşiăservicii,ăturism,ăinvesti iiăşiăsocietate, acestea fiind apoi
corelateăcuăprodusulăinternăbrutăalăţ riiărespective.
Sursa: Digi 24, studiul companiei de consultan Brand Finance
2017 - https://www.digi24.ro/stiri/economie/bani-afaceri/cat-valoreaza-
brandul-de-tara-al-romaniei-808595
2018 - https://www.digi24.ro/stiri/economie/pe-ce-loc-se-situeaza-romania-ca-
brand-de-tara-si-cat-valoreaza-1010653
– Brandulădeă ar ăalăRomâniei,ăevaluat în anul 2016, valora 165 de miliarde de
dolari.
– Brandulădeăţar ăalăRomâniei,ăevaluatăînă anul 2017, valora 175 de miliarde de
dolari.
– Brandulădeă ar ăalăRomâniei,ăevaluatăînăanulă2018,ăvaloreaz ă222ămiliardeădeă
dolari.
StateleăUniteăr mânăcelămaiăvalorosăbrandădeănaţiuneăalălumii,ăcuăoăvaloareădeă
25.900 miliarde de dolari.
https://www.zf.ro/eveniment/arata-indicele-big-mac-romania-crescut-puterea-
cumparare-roman-cumpara-acum-300-hamburgeri-salariu-fata-230-acum-doi-
33
ani-polonez-isi-cumpara-352-big-mac-iar-ceh-322-ungur-isi-cumpara-numai-
265-17362799
Tehnici de legitimare (Bor un,ă2005,p.ă139)
– Discursulădeălegitimareăcon ine:ăCineăe tiăînăprezent?ă(ceăpo iăs ăfaciăacum)ă iă
Cineăpo iădeveni?ă(ceăpo iăs ăfaciăînăviitor)
– Imagineaă trebuieă s ă transmit ă actualitate,ă altfelă nuă inspir ă încredere,ă
credibilitate.
– Imaginea de popor istoric (imn, centenar) vs. imaginea de popor modern
(orientat spre viitor)
– Europenizareaăimaginiiăinstitu iilor:ămodelulăeuropeniz riiăprinăinova ie vs. prin
imita ie (Constantină Schifirne ,ă înă Deliaă Balaban,ă PRă trend,ă 2009,ă Tritonic,ă
p.109)
Soluții
– Imagineaăpublic ăaăunuiăsubiectănuăseăafl ăînămâinileălui,ăapar ineăîntotdeaunaă
celuilalt,ăesteăreprezentareaăacestuiaădespreăsubiectă(Bor un,ă2005,p.ă131).
– Oăinvesti ieăpe termen lung de inteligen ă iăcreativitateăinstitu ionalizat ăîn
sferaă politiciloră deă comunicare,ă aă politiciloră culturaleă iă aă strategieiă deă
dezvoltare.
– Strategiaădeăimagineăaă riiăderiv ădină obiectivele strategiei de dezvoltare iă
din modul cum se comunic ărealizareaăstrategieiădeădezvoltare.
– Dac ă imagineaă deă careă avemă nevoieă nuă corespundeă cuă realit ileă actuale,ă
schimb mărealit ile.
– România are nevoie de o nouă diplomație publică, de un nou tip de diplomat,
care pe lângă calitățile tradiționale, să fie familiarizat cu internetul, expert în
platformele sociale, cu abilități educate de comunicare publică i versat în
relațiile cu presa (Simona Mirela Miculescu, The Golden Book of Romanian
Public Relations, Bucure ti, 2017, p.322)
Strategia de dezvoltare a României:

http://www.acad.ro/strategiaAR/strategiaAR.htm

34
Aplicații
Analiza iăurm toareleăcampaniiădeărela iiăpublice:
Campanie de centenar – România te iubesc! – Pro TV
https://www.paginademedia.ro/2018/08/campanie-centenar-pro-tv
https://www.youtube.com/watch?v=SvtyDrk3P_E
https://www.viata-libera.ro/vlg-cultura/113460-centenarul-a-prins-viata-prin-
dans-popular-proiect-cultural
Alte campanii:
https://www.paginademedia.ro/2014/03/video-ogilvy-a-lansat-o-altfel-de-
campanie-de-promovare-a-romaniei
https://www.iqads.ro/articol/43573/despre-romani-si-dor-in-cea-mai-noua-
campanie-de-imagine-tarom-marca-propaganda
https://www.click.ro/news/national/ministerul-turismului-pregateste-o-
campanie-cu-brandul-dracula-bugetul-disponibil
https://www.gandul.info/politica/ministerul-turismului-vrea-sa-promoveze-
romania-cu-ajutorul-filmelor-new-age-si-de-la-bollywood-cati-bani-pune-la-
bataie-16840455
http://www.romautentic.ro/campanie/bucharest-not-budapest/
https://www.youtube.com/watch?v=WP4hr9bZGis
Rezumat
RESPONSABILIT ILEăCOMUNIC RIIăINSTITU IONALE

1.ăComunicareaăcuăpublicul,ăcomunicareaăextern
- Institu iileă auă obliga iaă legal ă deă aă informaă publică cet eniiă despreă
activit ileăsale.
- Cet eniiăauădreptulăs ăcear ăinforma iiă- dreptul la informare.
2.ăRela iaăcuăstakeholderii
- Grupurileă sus in toare:ă organiza iiă nonguvernamentale,ă asocia iiă
profesionale, sindicate, patronate, companii
- Consultarea,ăcooperareaă iănegociereaăsuntăfundamentale pentru dezvoltarea
politicilorăpubliceă iăm surilorăcareătrebuieăs ăr spund ănevoilorăsociet ii.
3.ăComunicareaăinterinstitu ional
- Colaborareaă dintreă actoriiă politiciă esteă necesar ă pentru:ă schimbulă deă
informa ii,ăconsultare,ăexpertiz .ă
- Este necesar ă încurajareaă parteneriatuluiă pentruă evitareaă
disfunc ionalit iloră careă potă afectaă intereseleă cet eniloră iă aleă grupuriloră
interesate.
4.ăComunicareaădeăcriz
Strategiiă iătacticiăpersonalizateăinstitu iilorăpublice:

35
- Gestionareaăimaginiiă institu iilorăstatuluiă(opinii,ăcredin e,ăidei,ă atitudini,ă

a tept ri,ămentalit i,ăprejudec iăetc.)ăesteăunăprocesăcontinuu.
- Selec iaăpersonaluluiădinădomeniulăcomunic riiătrebuieăs ăseăfac ăpeăcriteriiă
profesionaleă iănuăpersonaleăsauăpolitice.
- Angajarea unui jurnalistăpentruăactivit ileădeărela iiăpublice,ădinăra iuniădeă
popularitate,ănuăesteăoăsolu ieăeficient ăpeătermenălung.
- Promovareaăuneiăimaginiăpozitiveăaăinstitu ieiăpresupuneădeăceleămaiămulteă
ori promovarea liderul –ului/reprezentantuluiăinstitu iei.
- Evitareaăpromov riiăintereselorăelectoraleăparticulareăaleăliderului.
- Publicitateaă seă realizeaz ă prină intermediulă site-uluiă iă prină re eleă deă
socializare – activit ileă dină interiorulă institu ieiă transpuseă transparentă iă
corect.
- Promovareaăinstitu ieiăcaăpartenerăalăcet eanuluiăînăsatisfacereaănevoiloră
comunit ii.
- Campaniileă deă responsabilitateă social ă suntă folositeă caă instrumentă deă
imagine – sistem democratic de reprezentare.
Analiza iăurm toareaăsitua ie:
Ministerulă S n t iiă ascundeă informa iiă despreă pre urileă medicamentelor
În situația legată de criza imunoglobulinei de la începutul anului, Ministerul Sănătății
a refuzat să furnizeze informații de interes public cu privire la o posibilă comandă
gre ită de medicamente destinate persoanelor care suferă de imunodeficiență. Într-o
anchetă publicată în cursul lunii martie 2018 , jurnali tii de la HotNews.ro au
descoperit că a fost achiziționat un medicament nepotrivit. Reprezentanții ministerului
au refuzat, în ciuda invocării Legii nr. 544/ 2001 să răspundă cererilor jurnali tilor de
a se face publică valoarea totală a achiziției.
Ana Dinescu, Ghid al comunicatorului din instituțiile publice, Editura Lumen,

Ia i,ă2010.
Anne Gregory, Relațiile publice în practică,ăEdituraăAllăBeck,ăBucure ti,ă2005.
Rapoartele FreeEx – Libertatea Presei în România - Agen iaădeăMonitorizareăaă
Presei Active Watch.
Dana Oancea, The Golden Book of Romanian Public Relations – 15 ani de
practică i reperele unei industrii, Forum for International Communication,
Bucure ti,ă2017.
Dumitru Bor un,ăRelațiile publice i noua societate,ăEdituraăTritonic,ăBucure ti,ă
2005

36
ConstantinăSchifirne ,ăînăDeliaăBalaban,ăPR trend, 2009, Tritonic

Simona Mirela Miculescu, The Golden Book of Romanian Public Relations,
Bucure ti,ă2017
http://gov.ro/ro/institutii/institutii-publice
http://www.primariagalati.ro/portal/contact.php
https://www.facebook.com/primariagl/
http://www.pmb.ro/
https://www.facebook.com/PMBucuresti/
Lucrare de verificare
Analiza iăăcampania deărela iiăpublice ”Româniiăsuntăde tep i”ă– Rom Autentic
iăMcCannăErickson
https://www.businessmagazin.ro/media-marketing/prima-tara-care-isi-schimba-imaginea-pe-
internet-este-romania-9081731

37
3. RELA IILEăPUBLICEăÎNăSECTORULăNON-PROFIT
3.1. ONG-uri,ăfunda ii,ăasocia ii-sectorul non-profit
3.2.ăElementeleă iăetapeleăcampanieiădeărela iiăpublice
3.3.ăLobbyă iăAdvocacyă– sectorul non-profit
3.4.ăRela iileăpubliceăînăsectorulăpolitică iămediulăpolitic
3.5.ăEduca ieă iăînv mânt

Rezumat
 cunoaştereaănoţiunilor,ăteoriilor,ăconceptelor, tehnicilor specifice

rela iilorăpubliceădinăsectorulănon-profit;

sectorul non-profit;

comunicarea din sectorul non-profit;
comportamentăeticăşiădeărespectare a regulilor deontologiei profesionale.

38
3.1. ONG-uri, funda ii,ăasocia ii- sectorul non-profit

Valori promovate
- Scopăbineădefinităpeătermenăscurtă iămediuă– scop umanitar
- Spiritulăcivică iăcauzeăglobale
- Domenii:ă sport,ă cultur ,ă art ,ă înv mânt,ă cercetare,ă mediu,ă profesii,ă s n tate,ă
asisten ăsocial ,ăgrupuriădefavorizateă(copii,ăb trâni,ăfemei,ăpersoaneăcuăhandicap,ă
persoaneăf r ăvenituri),ăprotec iaăanimalelor,ăalimenta ie.ă
Discurs
– Credibilitate, încredere.
– Motiva iiăideologice.
– Necesit ile,ădorin eleă iăsensibilit ileăbeneficiarilorăac iunilor.
Particularit i,ăstrategiiă iătacticiăpersonalizate
– Activismulăcontemporanăesteăoăfor ăcareămodeleaz ăînăprezentăopiniaăpublic ă iă
seăbucur ădeăcredibilitateădinăparteaăoamenilor.
Denumiri:ă organiza iiă non-guvernamentale,ă grupuriă deă presiune,ă organiza iiă
non-profit,ă funda ii,ă asocia iiă profesionale,ă sindicale,ă patronale,ă institu iiă
caritabile, filantropice.
Venituri: sponsoriz ri,ă dona ii,ă 2șă impozit,ă granturi,ă activit iă
economice/comercialeă(insigne,ăfelicit riăetc.),
– Gestioneaz ărela iileăcuămass-media.
– Apeleaz ălaămicroactiviști (persoaneăactiveăpeăinternetăd.p.d.v.ăalăpreocup riloră
civice) pentru promovarea campaniilor ( de exemplu: Politizarea ecologismului
în Germania - includerea în procesul de stabilire a politicilor publice.
https://nonprofithub.org/
Cunoa tereaăproduseloră iăserviciilor
– Servicii de activism contemporan în anumite domenii.
– Forma de organizare: cauze individuale (în folosul unui individ), complexe
(ajutorăumanitarăs racilorăetc.)
Publicurile
- Publicul intern:ă angaja iiă (loialitate,ă identitateă corporatist ,ă încredere,ă
motiva ie),ăconducerea,ăvoluntarii,ăac ionarii.
- Publicul extern:ă beneficiariiă serviciiloră (persoaneă fiziceă iă juridice),ă
comunitateaălocal ,ăstakeholderi,ăclien i,ă
- Stakeholderi: investitori, sponsori, parteneri alte ONG-uri, legislatori, mass-
media,ăautorit ileălocale,ăpoliticieni,institu iileăeuropene,ă
Pozi ionareaăpeăpia ă iăfa ădeăconcuren
- Pune în dificultate guvernul, politicienii.
- În conflict cu companii multimiliardare.
- Exist ă conceptulă deă brandă iă înă domeniulă ONG-urilor: Greenpeace, Unicef,
Habitat for Humanity, Amnesty, Wikipedia, PETA, RED.

39
- Seă remarc ă iă cvasi-ONG-uri (Quango) sau false ONG-uri (Fango-uri) – nu

dezv luieăsursaăfinan riiă iămotiva ia, promoveaz ăpoliticieni.
Comunicareaădeăcriz
- Presiunile politice, salariile celor din conducere, promovarea unor valori false,
inducereaăînăeroareăaăpubliculuiă(Greenpeaceă iăShell).
Promovareăsiăcampaniileădeărela iiăpubliceă
Sponsorizarea
– Presupune cump rareaă dreptuluiă deă asociereă cuă organiza ii,ă evenimente,ă
campanii umanitare etc.
– Scopul:ăcre tereaăreputa iei,ăpopularizareaăm rcii,ăocupareaăunuiănouăsectorădeă
pia ,ăexpunereaămaiărapid ădecâtăînăcazulăreclamei,ăschimbareaăuneiăatitudini,ă
cre tereaăvânz rilor,ăcomunicareaăintern ,ălansareaăunuiănouăprodus.
– Domeniiă cuă predispozi ieă spreă sponsoriz ri:ă transmisiuniă radio-tv, servicii
financiareă(asigur ri),ăsport,ăeduca ie,ăcercetareăetc.
Sarcina de lucru 1
Analiza iăcampaniileăenumerateămaiăjos.ă
Campanii nominalizate la premiile PR Awards Romania 2018 - categoria
Organizații non-guvernamentale. Societate civilă:
http://www.praward.ro/news/437-romanian-pr-award-2018-isi-prezinta-
campaniile-nominalizate
 Asocia iaăMagiCampăȚăRogalskiăDamaschinăPublicăRelationsăȚăJazzăCommunication:ă
#TogetherForMagicHome
https://pentrumagichome.ro/
https://www.paginademedia.ro/2018/06/video-momente-emotionante-
campania-magic-home-aplaudata-in-picioare-de-sute-de-publicitari-pentru-
marele-premiu-effie
 EFdeN: EFdeN Signature goes to Solar Decathlon Middle East
https://www.investenergy.ro/noua-casa-solara-efden-signature-este-pregatita-
pentru-competitia-internationala-solar-decathlon-middle-east-2018-dubai-
noiembrie-poate-fi-vizitata-parcarea-baneasa-shopping-city/
 Me and Endometriosis Association: The faces of endometriosis
Alte aplica ii https://letsdoitromania.ro/despre/
https://www.red.org/

40
3.2. Elementele i etapele campanieiădeărela iiăpubliceă
I. CERCETAREA (nevoileăpublicurilor,ăanalizaăsitua iei,ădefinireaăproblemei)

- Metode: interviuri,ă chestionare,ă studiuă deă pia ,ă sondaje,ă analizaă SWOTă iă
analiza STEEP.
- Scop: analiza atitudinilor, comportamentelor, mesajelor, opiniilor.
- Interpretarea datelor culese.
- Stabilirea publicurilor:ă publică internă iă publică externă (consumatori,ă clien i,ă
poten ialiăclien i,ămembriăaiăcomunit ii,ăstakeholderi).
II. PLANIFICAREA CAMPANIEI (scop, obiective, strategii, tactici)
- Scopul reprezint ărezultatulăfinal,ăglobal al campaniei iarăobiectiveleăsuntăpa iiă
careă trebuieă realiza iă pentruă atingereaă scopului.ă Obiectivele potă fiă generaleă iă
specificeă(deăproduc ie,ădeăimpact).
- Strategii:ă activit iă deă diseminareă aă informa iei,ă activit iă promo ionaleă iă
organizarea de evenimente (public intern sau extern).
- Tactici
Tacticile se aplică în funcție de publicul țintă i canalele de comunicare folosite

1.ăMediaăcontrolateă iămediaănecontrolateă- ATL (above the line)
- Controlate: Newsletter-uri, advertorials, email-uri, site, rapoarte, documentare,
filmeă iă spoturiă promo ionale,ă reclame,ă publicitateă printuriă indooră iă outdooră
(bro uri,ăflyere,ăpostere,ăpanouri).
- Necontrolate:ă Comunicateă deă pres ,ă dosareă deă pres ,ă conferin eă deă pres ,ă
discursuri, interviuri, reportaje.
- Se folosesc canale tradi ionaleă(presaăscris ,ătv,ăradio)ă iăseăadreseaz ăunuiăpublică
int ălarg.
- Scopulă loră esteă deă informareă general ,ă lansareă produse,ă transmitereaă unoră
mesaje, publicitate etc.
2. Evenimente speciale - BTL (below the line)
- Expozi ii,ă anivers ri,ă comemor ri,ă lans ri,ă concerte,ă concursuri,ă ceremonii,ă
sponsoriz ri,ădona ii,ăpromovareăfaceătoăface,ăflash-mob-uri, târguri, caravane,
ac iuniăvoluntare,ăziuaăpor ilorădeschise,ăadvocacy,ălobby,ă
- Seă folosescă canaleă neconven ionaleă iă seă adreseaz ă unuiă publică deă ni ,ă
presupuneăcreativitateă iăimplicare.
- Scopul:ă fidelizare,ă promovareaă imaginii,ă câ tigareaă reputa iei,ă interac iuneă
direct ăcuăanumiteăsegmenteădeăpublic,ăpublicitateăinteractiv .

41
Sarcina de lucru 2
Identifica iă tacticileă deă rela iiă publiceă înă 5ă campaniiă deă rela iiă publice.ă
Adapta iătacticileăă(ATLăsiăBTL)ăînăfunc ieădeăpublicurileă int .
III.ăIMPLEMENTAREAă IăMONITORIZAREAăCAMPANIEI
- Calendarul(perioadaă campanieiă deă laă cercetareă pân ă laă evaluare;ă diagramaă
Gantt)
https://efden.org/media/?lang=en
https://www.google.com/search?q=diagrama+gantt&client=firefox-
b&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjc28LQ_PLeAhVPhqYKH
VPFAqIQ_AUIDigB&biw=1440&bih=767#imgrc=XzoltbthgxRD-M:
- Bugetul (toate cheltuielile pentru implementarea campaniei)
- Adaptarea mesajului la canalele de comunicare – mesajulă iăaxaădeăcomunicareă
- Analizaăpermanent ăaăetapelorăcampaniei
IV. EVALUAREA CAMPANIEI
- Îndeplinirea scopului și a obiectivelor propuse.
- Rezultatele implementării:ă mesajeleă transmise,ă publicurileă int ,ă adecvareaă
informa iei/mesajului,ă impactulă (câ iă auă re inută mesajul,ă i-au schimbat
atitudinea,ăcomportamentul,ăac ioneaz ăînădirec iaăsugerat ădeămesaj)
CAMPANIA DE RESPONSABILITATE SOCIAL

CSR – Corporate Social Responsability
- Vizeaz ă concentrareaă peă bineleă comunit iiă locale/rela iileă comunitareă caă
element vital al conceptului de CSR - construc ii,ăsupermarket,ăfabrici,ă coliăetc.
- Scopul: bineleă comunit ii,ă scopă umanitar,ă investi ieă peă termenă lungă într-o
comunitateă maiă sigur ă iă maiă educat :ă dezvoltareă durabil ă iă sustenabil ,ă
sprijinireaădezvolt riiăcomunit iiălocale.
- Domenii:ă sport,ă cultur ,ă art ,ă înv mânt,ă cercetare,ă mediu,ă profesii,ă s n tate,ă
asisten ă social ,ă grupuriă defavorizateă (copii,ă b trâni,ă femei,ă persoaneă cuă
handicap,ă persoaneă f r ă venituri),ă protec iaă animalelor,ă alimenta ie.ă Exemple:ă
burseăpentruătineri,ăprogrameădeăeducare,ăculturale,ăconstruc iaădeă coli,ăac iuniă
ecologice,ă cantineă pentruă oameniiă str zii,ă ad posturi,ă renov ri,ă ac iuniă deă
voluntariatăalăangaja ilorăuneiăcompanii,ăădona iiăetc.

42
- Beneficii pentru companie:ă reputa ie,ă cre tereaă valoriiă brandului,ă vizibilitate,ă
credibilitate,ăloialitateaăclien ilor.
Seă construie teă dup ă acelea iă principiiă iă etapeă aleă uneiă campaniiă deă rela iiă
publice:
- Cercetarea: recunoa tereaă iă identificarea problemei, identificarea
declan atoruluiă laă nivelă internă sauă externă (zvonuri,ă condi iiă grele,ă demisii,ă
nemul imiri,ăproduse),ăidentificareaănevoiloră iăa tept rilorăcomunit ii.
- Strategiile și tacticile sunt construite pe ideea de încredere iă implicare iă
relația cu publicurile (interne, externe, stakeholderii)
Publicurileăinterne:ăconducerea,ăangaja ii,ăsindicatul
Stakeholderii:ăfurnizori,ăsubcontractori,ăparteneriădeăafaceri,ăautorit ileălocale,ă
colile,ăuniversit ile,ăpoliticienii,ămass-media, sponsori, afaceri locale,
Sarcina de lucru 3
Analiza iăcampaniileăenumerateămaiăjos.
Responsabilitate socială și dialog cu grupurile cointeresate:
https://www.paginademedia.ro/2018/11/castigatori-romanian-pr-award
 Avon Romania & Kaufland: Cancel Cancer

https://www.csrmedia.ro/avon-cosmetics-si-kaufland-deruleaza-o-campanie-
de-testari-gratuite-pentru-depistarea-cancerului-la-san/
 Bitdefender & Tribal Worldwide Romania & Galeriu Partners: Bitdefender Log Out Of
Hate
 ING Bank Romania & Impact HUB: Startarium https://www.startarium.ro/
 LIDL & Golin & Sunday Morning: Sustainability at the core of business: LIDS's 1st
Sustainability Report
 LIDL & Sunday Morning & Golin: The eggs nobody is going to miss
 Pizza Hut & Golin: Replate waste http://replatewaste.ro/
 Promenada Mall & SmartPoint: You have a full wardrobe, we have empty shelves!

43
Sarcina de lucru 4
Analiza iăcampaniileăenumerateămaiăjos.
Comunicare de mediu:
 Coca-Cola HBC Romania & McCann PR: After Us, It's On Us To Collect
 Coca-Cola HBC Romania & McCann PR: Think Bigar Anniversary
 MedLife & Pastel & Jazz Communication: Making Romania green
 Penny Market & MSL The Practice: Penny Market - Taking care of Romania
3.3. LOBBYă I ADVOCACY – sectorul non-profit

 Advocacy
– cuprindeăoăarieămaiălarg ădeăactivit ţi,ăprintreăcareăşiăactivit ţiădeălobby;
– const ăînăacţiunileăorganizateăprinăcareăseăpreiauăproblemeăinvizibile ale
comunității, probleme neglijate, încercându-se influenţarea atitudinii publice;
– reprezint ăprocesulăprinăcareăcet ţeniiăorganizaţiăinfluenţează factorii
decizionali înăluareaăuneiăhot râriăpeăunăsubiectădeăinteresăpublic;
– este o activitate de sensibilizare a opiniei publice şi a factorilor decisivi
implicaţi înăluareaăhot rârilorăcuăprivireălaăacţiuniăceăpotăafectaăvieţileă
oamenilor într-un mod direct.
 Lobby
– areăcaăscopăini ierea, modificarea, respingerea, influenţarea, abrogarea,
adoptarea unui act legislativ.
– presupuneăactivit ţiădeăadvocacy,ăînătimpăceăadvocacy-ulănuăimplic ăneap ratăşiă
activit ţiădeălobby.
LOBBY / influen ălegislativ

– Este o formă specializată de relaţii publice (Coman, 2004, p. 25), o formă de
advocacy careă const ă înă influenţarea într-un mod transparent a legislaţiei iă
deciziilor executive.

44
– Scopulă activit ţiloră deă lobby (Hansen-Horn, 2005) - instituţionalizareaă

schimb rilorădoriteăprinăproceseălegislative, promovarea, adoptarea, modificarea
sau abrogarea unor acte normative ori administrative.
– Aceast ăactivitateădesf urat ădeăorganizații nonguvernamentale, sindicate sau
agenții de lobby, agenții de relații publice, de afaceri publice este deseori
interpretat ă înă modă negativ,ă caă oă încercareă oficial ă iă legal ă deă aă manipulaă
organele legiuitoare în scopuri personale.
– Companiileă careă ofer ă serviciiă deă rela iiă publiceă î iă atribuieă deă multeă oriă caă
domeniu de activitate afacerile publice, chiarădac ăseăocup ădeăserviciiădeălobby.
– Afacerile publice reprezint ătotăoăcomponent ăspecializat ăaărela iilorăpublice,ă
careă poateă cuprindeă iă activitateaă de lobbyă iă careă seă refer ă laă construirea i
menținerea relațiilor cu autoritățile i comunitatea locală pentru a influența
politica publică i pentru a crea politici publice (Cutlip, Center, & Broom, 2010,
p.ă17)ă=ăacestădomeniuăseămaiănume teă iărela iiăguvernamentaleă(agen iiădeă
consultan ăînădomeniulăafacerilorăpublice)
GeorgiaăVîtc (2008, pp. 153-154)ămenţioneaz ătreiăconcepteădinăterminologiaă

politic ăc rora iăseăsubordoneaz ălobby-ul:
- influenţa: consideratăunăefortăaăc ruiăfinalitateăesteăprovocarea unor schimb ri,ă
lobbying-ulă poateă fiă însoţită deă petiţiiă şiă deă întâlniriă oficiale pentru a avea o
adev rat ăinfluenţ .
- participarea: participareăinteractiv ăcuăcaracterăde negociereăpentruăaăseăobţineă
sprijinăşiăpentruăaădemonstraăloialitateaăfaţ ădeăsusţin tori.
- democraţia: activitatea de lobby esteă consecinţaă fireasc ă aă unei societ ţiă
democraticeă undeă seă puneă accentă peă nevoiaă cet ţeniloră deă aă fi mai bine
reprezentaţiăînăfaţaăautorit ţilorăpublice.
– Activit ileă deă lobbyă auă c zută înă dizgra ieă din cauza unor politicieni care au
abuzatădeăpozi iaălor,ăchiarădac ălobby-ulăreprezint ăoăcomponent ălegitim ă iă
important ăaăprocesuluiădemocratic.
– Într-oă democra ieă esteă dreptulă fiec ruiă cet eană deă aă faceă lobbyă peă lâng ă
reprezentantulăs uăînăparlament.
Particularit i
- Discursul bine argumentat, clar, cu tematici morale (fumat, avort, eutanasie
armeă deă vân toare,ă religie,ă tratamentă pentruă anumiteă boli,ă transporturi,ă
vân toare,ămediu,ăap rareăna ional ).
- Supraveghereaăactivit ilorăguvernului,ăparlamentului,ăinstitu iilorăeuropeneă iăaă
oric rorăactivit iălegislativeăcareăpoateăafectaănegativăoăcomunitateă– un sistem
deă monitorizareă aă evolu iiloră dină Parlamentă iă Guvern.ă Monitorizareaă
amenin rilorălaăadresaămoduluiădeăvia ăalăcomunit ii.
- Punctele de presiune pot fi: mini tri,ă func ionariă deă stat,ă consilieriă personali,ă
mass-media, parlamentari, comisiile parlamentare permanente (economie,
finan e,ăafaceriăexterne,ă tiin ,ăînv mânt,ăap rare,ăs n tate)
- Agen iiădeălobbyăînăRomânia:ăAsocia iaăpentruăAp rarea Drepturilor Omului în
România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) (http://www.apador.org/despre-
45
apador-ch/ ), Grupul pentru Dialog Social (http://www.gds.ong.ro/ ),ăAsocia iaă

ProDemocra iaă (http://www.apd.ro/ro_RO/ ),ă Asocia iaă Acceptă
(http://www.acceptromania.ro/desprenoi/ )
Publicurile
- Publicul intern:ăangaja ii,ăconducerea,ăvoluntarii,ăac ionarii
- Publicul extern:ă beneficiariiă serviciiloră (persoaneă fiziceă iă juridice),ă
comunitateaălocal ,ăstakeholderi
Stakeholderi: sponsorii, parteneri, ONG-uri, legislatorii, mass-media,
autorit ileă locale,ă politicieni,institu iile europene, guvernul, parlamentul,
municipalitatea,ăfunc ionariădeăstat,ă
Asocia iaăRegistrulăRomânădeăLobby
http://www.registruldetransparenta.ro/consulta-registrul.html
http://registruldelobby.ro/
Sarcina de lucru 5
Analizeaz ăurm toareleăarticole:ă
– http://advocacy.ro/sites/advocacy.ro/files/files/publicatie/1fd7_camp
ania_de_advocacy_ghid_practic_pentru__organizatiile_cu_membri.
pdf
– http://www.pr-romania.ro/articole/lobby/1212-pr-romania-si-gfk-
romania-prezinta-rezultatele-cercetarii-lobby-in-romania.html
– http://www.pr-romania.ro/articole/lobby/1637-calitatea-lobby-ului-
de-la-bruxelles.html
Lobby / „traficădeăinfluenţ ”.
http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2014-01-
29/Este+nevoie+sau+nu+de+o+lege+a+lobby-ului+in+Romania%3F
Campaniiădeăadvocacyă iăLobby
https://legestart.ro/prezentarea-campaniei-fii-un-cetatean-informat/
Public Affairs, Advocacy, Lobby

46
 British American Tobacco & Daescu Bortun Olteanu: Stop smuggling - The way from
the news headlines to the Supreme Council of State Defense!
 Franklin Templeton Investments Ltd. & Golin: Fighting for the Survival of Corporate
Governance in Romania
 MSD Romania & Rogalski Damaschin Public Relations & Good Affairs Public
Communication: Protect her wings
3.4. Rela iileăpubliceăînăsectorulăpolitică i mediul politic

COMUNICAREA POLITIC
- Vizeaz ătoateăformeleădeătransmitereăaăinforma ieiădeăc treăpoliticieniă(verbală iă
nonverbal)ă iăînspreăpoliticieni (actori,ăaleg tori,ămass-media).
- Comunicarea politic ăesteăcomunicarea în care se angajează politicienii i alți
actori politici cu scopul de a atinge obiective specifice (Brian McNair, 2007, p.
20).
Partidele politice
- Partidele politice sunt colective de indivizi care se reunesc într-o structură
organizațională i ideologică acceptată de comun acord pentru a urmări
scopuri comune (Brian McNair, 2007, p. 21).
- Seădiferen iaz ăprinăideologieă iăpozi ionareăpolitic .
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_partide_politice_din_Rom%C3%A2nia
Valoriăpromovateă iădeclara iaădeăpozi ionare:
- Ideologiaăspecific .
- Valorile fundamentale aleăpubliculuiă int ă(aflateăînăurmaăuneiăcercet ri).
- Dimensiuneaă interna ional ă aă procesuluiă politică (politicaă extern )ă – scena
mondial ,ăconflicteăinterna ionale.
Discursul politic – despreămanagementulăinforma ieiăpolitice
 subiectiv,ăp rtinitor,ăcuăînc rc tur ăpolitic ;
 reflect ăinteresele,ăideileă iăvalorileăceluiăcareăpromoveaz ;
 tonulăostilăsauăreveren ios;
 scopulă comunic riiă politiceă esteă deă aă influen aă deciziaă politic ă înă timpulă
 accentul se pune pe doctrina partidului, pe realiz rileădinătimpulăguvern riiă iă

campaniei electorale;
repliciăpentruăopozi ie,ăjoculăpolitic;
 informa iaăpolitic ătrebuieăs ăfieău orădeărelatată iăs ăcon in ăelementeăînăfavoareaă
 fluxulăinforma ionalătrebuieăcanalizatădinspreăsferaăpolitic ăspreăsferaăpublic ;

politicianului;
Publicurile:
– Interne:ămembriădeăpartid,ăcandida i,ălideriăpolitici.
– Externe:ăsus in tori,ăaleg tori.
– Stakeholderi:ă lideriă deă opinie,ă consultan iă politici,ă minorit i,ă politologi,ă
speciali tiăs iin eăpolitice,ămass-media, sponsori.

47
Promovare si campanii politice

– Informareă şiă educareă aă aleg toriloră pentruă a-iă stimulaă s ă participeă interesată şiă
fructuos in activitatea organelor de administrareălocal .
– Campaniileăpoliticeăurm rescăcre tereaăgraduluiădeăsus inereăpentruăunăcandidat:ă
asocieri cu vedete, sportivi, actori.
Conferința de presă
- Esteăoăoportunitateăpentruăstabilireaăagendeiămediaticeă iăpentruăătransmitereaă
programului politic.
- Suntăorganizateăcuăscopulădeăcre tereăaăexpuneriiămediaticeă(data,ăor ,ăloca ieă
potrivite strategic).
- Sunt urmate de comunicateă deă pres ă pentruă clarificareaă informa iiloră (gafeă
politice, interpretarea unor cuvinte, remarci ambigue, contradictorii).
- Seă apeleaz ă deă celeă maiă multeă oriă laă tehniciă deă mediatizareă gratuit ă pentru
legitimitateă iă credibilitate:ă prezența la evenimente mediatizate, expuneri
spontane, expuneri care vizează latura umană.
- Emisiunile televizate, talk-show-riăinformative,ădiscursuri,ădezbateri,ăconferin eă
deăpres .
- Reputa iaăpartiduluiă iăimagineaăpoliticianuluiăseăcontureaz ăprin:
 gestionarea managementului mediatic: maximizarea expunerii gratuite a
politicienilor,ămen inereaăvizibilit iiăpartiduluiă iăaăsolu iilorăpropuseădeăacesta,ă
influen areaă mass-media, pseudoevenimentele (leg tur ă vag ă cuă realitateaă
politic ), interviuri, discursuri, conferinte de pres ă(oportunitateăpentruăstabilireaă
agendeiă mediatice,ă transmitereaă programuluiă politic),ă conferin eă deă partidă
(reuniuni,ăcoali ii),ămitingăelectoral.ă
 gestionarea managementului de imagine: identitateaăvizual ăaăpartiduluiă(logo,ă
sigl ),ă campaniiă deă responsabilitateă social ,ă stilulă politică (personalitateaă
candida iloră esteă ună mijlocă deă m surareă aă credibilit ii,ă origineaă social );ă
elementeă deă imagineă personal ă (aspectă fizic,ă cursuri de valorificare a tonului
vocii,ăaătimbruluiăvocal,ăcoafur ă iăhaine),ădiscurs,ăfoto-oportunit i,ăcampaniiă
deă publicitateă politic ,ă distragereaă aten ieiă cet eniloră deă laă problemeleă
adev rate/importante,ăreclamaăpolitic .
 gestionarea comunicării interne: campaniiă deă comunicareă intern ă pentruă
familiarizareaă angaja ilor/membriloră cuă mesajulă careă trebuieă transmis,ă
programulăpoliticădeăguvernare;ă evitareaăcontrazicerilor;ăprezentareaăunitar ăaă
mesajului politic.
Reclama politică
- Mijloc de publicitate pl tit ăprinăcareăcandida iiătransmitămesajulăpoliticăc treă
public.
- Metod ădeădiseminareă aă informa ieiăînă detaliu,ă beneficiaz ădeăclaritateă iă esteă
singurulămodădeăcomunicareăînăcareăpoliticianulăde ineăcontrolulădeplină(spot,ă
pliante,ăbro uriăetc.).
48
- Este oătendin ăpredominant ăaăpoliticiiăelectoraleămoderneă(mijloace:ătv,ăpresaă

online,ăpresaăscris ,ăradio,ăpanouriăpublicitare,ăcinematograf).
- Creareaăuneiăidentit iăsingulareă(printreăcontracandida i),ăvaloareaăuman ă(vaă
conduceăeficientă ara,ăpartidulăetc),ăsemnifica iaădiscursului,ălegitimitatea.
- Apelulăemo ional,ăutilizareaăregistruluiănostalgic,ăvalorilorăculturale,ăsimbolismă
(simbolurileăputeriiă iăstatutului)
- Reclamaă negativ ă – campanii negative, spoturi calomnioase (Bill Clinton,
TraianăB sescu).
- Tipologii: spoturi talking head, conceptuale (evit ălaturaăpersonal ,ăproiecteaz ă
ideeaă major ă despreă candidat),ă cinema verite (interac ionândă cuă lideriă
interna ionali,cuă oameniă iă situa iiă reale),ă vocea populară (m rturiiă aleă
aleg toriloră obi nui i),ă testimoniale (m rturiiă aleă unoră personalit iă celebre),ă
reporterul neutru (impresiaădeăneutralitate,ăinvit ătelespectatorulăs - iăformezeă
o opinie). (Brian McNair, 2007, p. 144).
Reclama politică
- https://www.youtube.com/watch?v=g5J63pTgoI0
- https://www.youtube.com/watch?v=sUpxZFTpqfs
- https://www.youtube.com/watch?v=snIF8ai1IyY
- https://www.youtube.com/watch?v=z6ZuUIIn0jI
Pozi ionareaăpeăpia ă iăfa ădeăconcuren
Campaniile politice – etape (Brian McNair, 2007, p. 145):
- Identitatea candidatului (date biografice, apartenen ,ăperforman e).
- Liniileă politiceă aleă candidatuluiă (termeniiă generali,ă înc rc turaă emo ional )ă –
sloganurile politice!
- Atacarea contracandidatului prin campanii publicitare negative.
- Investireaă candidatuluiă cuă semnifica iiă pozitiveă înă contextulă valoriloră iă
aspira iilorăelectoratuluiă(anali tiiădeăpia ).
Promovareăsiăcampaniiădeărela iiăpublice
- Emisiuni mass-media
- Activit iănew-media: blogging (jurnale online), micro-blogging
BLOGUL PERSONAL CA INSTRUMENT POLITIC DE PROMOVARE

- Esteă oă form ă deă auto-promovare cu putere mare de propagare, campanie
independent ădeăimagine.
- Genereaz ă singură tiri,ă prină con inutulă informa ională popularizată dină surs ă
oficial ă– blog-ul este defapt un jurnal online.
- Suntăinstrumenteăpentruăexercitareaălibert iiădeăexprimare: propriile convingeri,
afilieri politice.
- Scopul:ă câ tigareaă deă publică electoral;ă seă folose teă înă preajmaă
alegerilor/evenimente cu impact.

49
- Esteă prielnică transmiteriiă deă ”l muriri”ă c treă jurnali ti,ă politicieni,ă publiculă
nemul umit,ăaleg tori.
- Grupulă int :ăaleg tori,ăsus in tori,ăfani,ăadmiratori,ăconcuren ,ăjurnali ti.
- Autenticitateaătextelorănuăapar ineămereuăautorului,ăfiindădeămulteăoriăînăspateăoă
echip ă deă consilieri,ă speciali tiă înă comunicareă iă rela iiă publice,ă purt toriă deă
cuvânt.
- Primul blog politic românesc cu vizibilitate mare în mass-media a fost blogul lui
AdrianăN staseă(2007).
https://pebloguri.ro/
https://blogponta.wordpress.com/
3.5. Educa ieă iăînv mântă

Valori promovate
- Institu iaă colar ă caă oă institu ieă fundamental ă aă spa iuluiă publică înă oriceă
societate.
Discurs
- Misiunea:ădezvoltareaăsociet iiăromâne tiămoderne.
- Obiectivele:ăaplicareaăpoliticilorădeăînv mânt,ăinstruireaă iăeducareaătinerilor.
 Imagineaăuneiă coliăesteădeterminat ădeăreprezent rileăpubliculuiăasupraătuturoră
actorilorăimplica i:ăprofesori,ăelevi,ăp rin i,ăautorit i.
 Prestigiul în comunitate este dat de: background, calitateaăoferteiăeduca ionale,ă
calitateaăprocesuluiăinstructivă iăeducativ,ăculturaăorganiza ional ,ăperforman e,ă
nivelulădeăpreg tire.
 Imagineaă proiectat ă (careă seă dore teă aă fiă promovat ă internă iă externă peă bazaă
propriilorăstandardeă iăinterese,ăaăimaginii dezirabile)ăvsăimagineaăreal .
 Înă institu iileă colareă exist ă consilieriă deă imagine:ă rela iiă publice,ă rela iiă cuă
presa,ăpromovareaăimaginii,ăcomunicateădeăpres ,ădiseminareaăinforma iilor.
Cunoa tereaăproduseloră iăserviciilor
- Serviciiă iăproduseăeduca ionale
Publicurile
- Publiculă intern:ă profesori,ă educatori,ă înv tori,ă conducerea,ă staff-ul
administrativ,ăangaja i.
- Publiculă extern:ă elevi,ă p rin i,ă comunitateaă local ,ă stakeholderiă (sponsori,
institu ii,ăparteneri)
Sarcina de lucru 6
Aplica ii
Identifica iă particularit ileă comunic riiă institu ionalizateă înă sectorulă deă
înv mânt.

50
Analiza iăoăcampanieădeărela iiăpubliceădinăsectorulăeduca ional.

Identifica iă iăanaliza iăoăsitua ieădeăcriz ădinăsectorulăeduca ional.
Rezumat
CAMPANIA DE RESPONSABILITATE SOCIAL - CSR – Corporate

Social Responsability
- Vizeaz ă concentrareaă peă bineleă comunit iiă locale/rela iileă comunitareă caă
element vital al conceptului de CSR - construc ii,ăsupermarket,ăfabrici,ă coliă
etc.
- Scopul: bineleăcomunit ii,ăscopăumanitar,ăinvesti ieăpeătermenălungăîntr-o
comunitateă maiă sigur ă iă maiă educat :ă dezvoltareă durabil ă iă sustenabil ,ă
sprijinireaădezvolt riiăcomunit iiălocale.
- Domenii:ă sport,ă cultur ,ă art ,ă înv mânt,ă cercetare,ă mediu,ă profesii,
s n tate,ă asisten ă social ,ă grupuriă defavorizateă (copii,ă b trâni,ă femei,ă
persoaneă cuă handicap,ă persoaneă f r ă venituri),ă protec iaă animalelor,ă
alimenta ie.ăExemple:ăburseăpentruătineri,ăprogrameădeăeducare,ăculturale,ă
construc iaă deă coli,ă ac iuniă ecologice,ă cantineă pentruă oameniiă str zii,ă
ad posturi,ă renov ri,ă ac iuniă deă voluntariată ală angaja iloră uneiă companii,ăă
dona iiăetc.
- Beneficii pentru companie:ă reputa ie,ă cre tereaă valoriiă brandului,ă
vizibilitate,ăcredibilitate,ăloialitateaăclien ilor.
Se construie teădup ăacelea iăprincipiiă iăetapeăaleăuneiăcampaniiădeărela iiă
publice:
- Cercetarea: recunoa tereaă iă identificareaă problemei,ă identificareaă
declan atoruluiălaănivelăinternăsauăexternă(zvonuri,ăcondi iiăgrele,ădemisii,ă
nemul imiri,ăproduse),ăidentificareaănevoiloră iăa tept rilorăcomunit ii.
- Strategiile și tacticile sunt construite pe ideea de încredere iăimplicare iă
relația cu publicurile (interne, externe, stakeholderii)
Publicurileăinterne:ăconducerea,ăangaja ii,ăsindicatul
Stakeholderii:ă furnizori,ă subcontractori,ă parteneriă deă afaceri,ă autorit ileă
locale,ă colile,ă universit ile,ă politicienii,ă mass-media, sponsori, afaceri
locale.

51
Identifica iă iăaprofunda iăpentruăsectorulădeăs n tateă(comunicarea produselor

și serviciilor medicale)ă urm toareleă elemente:ă valori promovate; discurs;
particularități, strategii i tactici personalizate; cunoa terea produselor i
serviciilor; publicurile; promovare i campanii de relații publice; comunicarea
de criză; poziționarea pe piață i față de concurență.
Identifica iă iăaprofunda iăpentruă sectorul cultural (comunicarea culturală și

sportivă)ă urm toareleă elemente:ă valori promovate; discurs; particularități,
strategii i tactici personalizate; cunoa terea produselor i serviciilor;
publicurile; promovare i campanii de relații publice; comunicarea de criză;
poziționarea pe piață i față de concurență.
Identifica iă iă aprofunda iă pentruă Institutul Cultural Român urm toareleă
elemente: valori promovate; discurs; particularități, strategii i tactici
personalizate; publicurile; promovare i campanii de relații publice.
Bibliografie recomandată:
Brian McNair (2007), Introducere în comunicarea politică,ăEdituraăPolirom,ăIa i
Darius Groza, Blogul-instrument politic românesc, în Balaban, Delia, Hosu, Ioan
(coord.), 2009, PR Trend Societate i Comunicare,ăTritonic,ăBucureşti,ăpp.83-
107.
Constantină Schifirne ,ă Europenizarea imaginii instituțiilor într-o societate a
modernității tendențiale, în Balaban, Delia, Hosu, Ioan (coord.), 2009, PR Trend
Societate i Comunicare,ăTritonic,ăBucureşti,ăpp.108-123.

52
4. RELA IILE PUBLICE ÎN SECTORUL PRIVAT

4.1.ăRela iileăpubliceăînăsectorulăcorporativăprivatăpentruăprofit
4.2. Cultura organiza ional
4.3.ăSectorulăbancar,ăfinanciară iăfiscal

Rezumat
 cunoaştereaănoţiunilor,ăteoriilor,ăconceptelor,ătehnicilorăspecificeă
rela iilorăpubliceădinăsectorulăprivat;

sectorul privat;

comunicarea din sectorul privat;
comportamentăeticăşiădeărespectare a regulilor deontologiei profesionale.
 s ăanalizeziăcategoriileădeăpublicuriăpentruăorganizaţiiăbancareăşiăONG-

uri;
s ăintegreziărelaţiileăpubliceăînădomeniulăştiinţelorăsociale.ă

53
4.1. Rela iileăpubliceăînăsectorulăcorporativăprivatăpentruăprofit

Rela iiăpubliceăcorporatiste-particularit i:
– Relațiile publice corporatiste sunt definite ca fiind managementul reputației
unei companii.
– Se fac constatant cercetări asupra comportamentului i atitudinii
consumatorilor (modificarea comportamentului).
– Poziționarea pe piață i față de concurență: Identitateaăvizual ă iăpromisiuneaă
m rcii.
– Se pune accent pe comunicarea cu angajații,ăpeăinstruireaăacestoraă iătratareaă
plângerilorăclien iloră(Wolkswagen,ăSamsung).
Reputa iaăuneiăorganiza iiădepindeădeăurm toriiăindicatori:
- Impregnarea numelui brand-ului în mentalulăcolectivăalăcomunit iiă(similarăuneiă
depuneriălaăbanc :ăseăfacăsistematicăpentruăaăputeaăretrageăbani).
- Cifraădeăafaceriă iăprosperitateaăcompaniei.
- Motiva iaăangaja ilor,ămediulădeălucru.
- Strategia de promovare (publicity sau advertising).
- Preocupareaăpentruăîmbun t ireaăvie iiăcomunit iiă iăpentruăproblemeleăsocialeă
(CRS).
Reputa ieă iăintegritateăcorporativ ăonlineă– strategii
- Googleăreprezint ăunămotorădeăc utareăaăreputa ieiăonline.
- Internetulă iă socială mediaă faciliteaz ă comunicarea directă întreă companieă iă
publică(speciali tiiăînărela iiăpubliceăpotătransmiteămesajeădeăcomunicareăînămas ă
înămodădirect,ăf r ăfiltreleătradi ionaleăaleăjurnali tilorăgatekeeperi).
- Re eleleădeăsocializareăfaciliteaz ădinamica diseminării (circula iaăinforma iiloră
pozitiveă/negative)ăinforma iilorăc treăaudien eădeăni ă(grupuriă int ).
- Riscuriă iă oportunit iă maiă mariă pentruă managementulă reputa iei:ă creareaă iă
dep ireaăuneiăcrize,ă tiriă iăinform riăpeăre eleleădeăsocializare,ăsite-ul official.
Instrumenteăpentruăconstruireaăidentit iiăăorganiza ionale

Declarația de principii (declarația de misiune/strategie):
- Completeaz ăidentitateaăsocial ăaăorganizaţieiă(“carteaădeăvizit ”,ă”ghidăpentruă
comunicareaăidentit ii”)ăînăfaţaăpublicuriloră(interneăşiăexterne).
- Mesajulă persuasivă trebuieă s ă aib ă oă structur ă concis ă care,ă înă funcţieă deă
poziţionareaă peă oă ax ă temporar ,ă vaă fiă fundamentată peă misiune (prezent)ă şiă
viziune (viitor).
- Exprim ă motivele existenţei organizaţiei, strategia, filosofia, calităţile,
responsabilităţile, priorităţile, principiile, valorile, misiunea, viziunea,
standardele i poziționarea acesteia pe piață.
- Surprindeă modalitateaă prină careă angajaţiiă seă identific ă cuă valorile promovate,
credinţele, competenţele şi personalitatea organizaţiei.

54
- Exprim ă pozi ionareaă peă pia ă iă fa ă deă concuren i,ă credibilitateaă

produselor/serviciilor,ăperforman eleăfinanciareăaleăorganiza iei.
Scopul =ădeăaăajutaămanageriiăs ămen in ădeciziaăstrategic ă iăs ăreaminteasc ă
angaja ilorădirec iaădeăplanificareăstrategic .
=ă util ă pentruă comunicareaă intern ă (responsabilizareaă angaja ilor)ă iă extern ă
(influen are)ăcuăpublicurileă
Instrumenteăpentruăconstruireaăidentit iiăăorganiza ionale
Campionulăcelorămaiăputerniceăbranduriăromâneştiăînă2018ăesteăBorsec. Pe locul
alădoileaăînătopăreg simăGerovital, urmat de Dorna. Top 10 este completat de
Arctic, Dero, eMAG, Aqua Carpatica, Farmec, Dacia iăDedeman.
Exemple:
https://romaqua-group.ro/companie/despre/
https://www.coca-cola.ro/dorna/ro/despre-noi/misiunea-dorna/
https://www.farmec.ro/despre-farmec/incantati-de-cunostinta.html
https://www.arctic.ro/compania/
http://www.dero.ro/articol/detaliu/1074816/despre_dero
https://www.unilever.ro/about/
https://www.dacia.ro/descopera-dacia/despre-dacia.html
https://www.dedeman.ro/ro/despre-noi.html
https://www.bancatransilvania.ro/despre-noi/
https://www.bcr.ro/ro/despre-noi/cine-suntem
Identitateaăvizual :
- Nomenclatura – denumireaălegal ăaăcompaniei.
- Sigla - esteăunăacronim/abreviereăă(ini ialeleădenumiriiălegale,ălitereăsauăgrupădeă
litere) – UDG, DGSPC, PNL,BT CECAR, INM etc.
- Logo/Simbol – esteăreprezentareaăgrafic ăcareădetermin ărecunoa tereaăimediat ă
a brandului, rezumatul grafic al brandului (Apple, Nike, Audi), semn, simbol
grafic,ăreprezentareăgrafic ăaăcuvântului(Coca-Cola).
- Marca/Emblema – oăreprezentareăgrafic ăcareăune teăsiglaă iălogo-ul.
OSIM - http://www.osim.ro/despre/despreo.htm
- Sloganul- poateăfiăeficientăînăexprimareaăidentit iiă iăpozi ieiăorganiza iei.
Înăanumiteăsitua ii– identitateaăvizual ăpoateăfiămodificat :

- Campaniile de rebranding, fuzionarea cu alte companii.
- Semnifica iaădevineăbanal ă iăînvechit .
- Nuămaiăcorespundeăcuămisiuneaă iăstrategiaăcompaniei.
Instrumenteădeăcomunicareăstrategic ăorganiza ional
Site-ul oficial (pagina de web)
55
- Con inutulă (contentă writting)ă proiecteaz ă oă imagineă favorabil ă bazat ă peă

credibilitateă iă încredere:ă identitateă vizual ,ă istoric,ă declara iaă deă principiiă
(misiune, viziune, scop, obiective, principii), sloganuri, management, descrierea
produseloră iăserviciilor, link-uriăfunc ionale,ăinforma iiăutile,ădateădeăcontact,ă
updateă constantă ală informa iilor,ă mesajeă pentruă clien i,ă facilit i,ă sugestii,ă
rapoarte anuale, codul etic,
- Utilizarea tehnicilor de storytelling (înă procesulă deă comunicareă extern )ă caă
instrumentădeăpersuasiuneăpentruăcreareaăuneiărealit iădezirabile.
- Trebuieăs ăfieău orădeănavigat,ăutil,ăorganizată iăcontextualizat:ăgrafic /designă
atractiv,ăfotografiiăcuărezolu ieăbun .
- Utilizareaă tehniciloră deă optimizareă aă rezultateloră c ut riiă iă SEOă (searching
engine optimization).
Portalulădeă tiriăonlineăoficial
- Men ineă leg turaă cuă mass-media:ă jurnali tiiă preiauă informa iileă deă peă portal.ă
Rela iaăcuămassămediaăcontribuieălaăconstruireaăidentit iiăorganiza ionale.
- Con inutul:ăcomunicateădeăpres ,ăevenimente,ăinvita ii,ăconferin e,ăfotografiiă iă
înregistr riăvideo,ăbro uri,ăpuncteădeăvedereăoficiale.
Conturi oficiale de social media (Facebook, Twitter, Instagram, LinkedIn
etc)
- Transmitereaădeămesajeăorganiza ionale
- Comunicareaădirect ăcuăpublicurileăexterne:ăclien iă iăstakeholderi.
- Campanii de social media (paginaădeăFacebook;ăaplica iiăFacebook;ăgrupuriădeă
Facebook; cont de Twitter; cont de companie pe LinkedIn; cont YouTube; cont
Instagram;ă activit iă deă brandă (promovare,ă interac iune,ă customeră care)ă înă noi
re eleăsocialeă(Snapchat,ăWhatsApp,ăTelegram, Pinterest, Tumblr etc); campanii
de promovare sau sponsorizare peă paginileă deă Facebookă aleă unoră celebrit i;ă
campanii de advertising (publicitateăpl tit )ăînăre eleădeăsocializareă iăaplica iiă
mobile (Shazam, Instagram, Twitter, Foursquare, Flipboard); customer care /
customerărelationshipăînăsocialămediaă(peăFacebook,ăforumuri,ăc ut riăpro-active
peă forumuri);ă activit iă deă recrutareă prină socială media;ă monitorizareă activ ă aă
social media; ini iatoră/ăsponsor laăevenimenteădedicateăpromov riiăprinăsocială
media.
- Proiecteă specialeă videoă (con inută dedicată pentruă YouTube, Facebook sau
transmisiuni live pe website-uri, parte din campanii de promovare).
Blog-ulăcompaniei/angaja ilor
– Este mult mai personal decât conturileă oficialeă sauă portalulă deă tiriă aleă
companiei.
– Con inutulă unuiă blogă intr ă înă categoriaă genuluiă deă opinieă (editorialul):ă p reriă
personaleădespreădomeniu,ăcompanie,ăexperien e,ăproiecteă(angaja i,ămanager),ă
r spunsuriălaăîngrijor rileăclien ilor.
– Nu trebuieă utilizată caă ună instrumentă deă promovare,ă trebuieă s ă fieă autentic,ă
canalizatăpeăintereseleăclien iloră iăinterac iuneaăcuăpublicul.
– Utilizareaă tehniciloră deă storytellingă (înă procesulă deă comunicareă extern )ă caă
instrument de persuasiune pentru crearea uneiărealit iădezirabile.

56
– Campaniiăpeăbloguriă(bannere,ăpost ri,ăteste,ăbloggerăambasadors,ăendorsareăpeă
bloguri, proiecte speciale cu bloggeri); campanii cu videobloggeri; ini iatoră /ă
sponsor la evenimente dedicate blogosferei
https://shopaquacarpatica.com/
Sarcina de lucru 1
Aplica ii
Analiza iă studiulă realizată deă Revistaă Biză https://www.revistabiz.ro/top-social-
brands-2018-download/
Topă Socială Brandsă 2018ă esteă rezultatulă uneiă analizeă complexeă aă activit iloră
desf urateădeăbrandurileăactiveăînăsocialămedia,ăînăintervalulă25ăaprilieă2017ă–
25 aprilie 2018. În analizarea brandurilor au fost luate în calcul toate tipurile de
activit iăcareăpotăfiădesf urateăpentruăpromovareaăînăsocialămedia.
https://www.revistabiz.ro/top-social-brands-2018-download/
4.2. Culturaăorganiza ional

Culturaăorganiza ional ăesteăcreat ăînăspecialădeăfondatorulăuneiăorganiza iiăsauă
companiiă iăesteăinfluen at ădeăculturaăsocietatii(Oliver, 2009, p. 25).
Cultura organizațională reprezintă suma tuturor valorilor, simbolurilor,
semnificațiilor, convingerilor, presupunerilor i a teptărilor împărtă ite care
coordonează i reunesc un grup de oameni care lucrează împreună.
Culturaă organiza ional ă esteă ună rezultat al experien eiă colective iă presupuneă
urm toareleăcomponente:
– povestiri (reuşiteăşiăeşecuriăreferitoareălaăcreareaăîntreprinderii);
– mituri și credințe (seă leag ă deă trecutulă organiza iei,ă întâmpl riă idealizateă
construiteăpeăcredinţeăcuăoăbaz ănon-raţional transformate în legende);
– ac iuniăcomportamentale:ărituri (activit ţiăstandardizateăşiărecurente), ritualuri
(deăglorificareăaăreuşitelor),ăceremonii;
– eroi (persoaneăviiăsauădecedate,ărealeăsauăimaginareăşiă careăservescăcaă modelă
posed ă caracteristiciă pre uiteă într-oă cultur ,ă servindă dreptă modele
comportamentale);
– simboluri - întrupateă înă obiecte,ă acţiuniă sauă evenimenteă cuă oă semnificaţieă
cultural ă(uniform ,ămascot );
– limbajul specific (comună membriloră organiza iei,ă metaforeă iă jargonă
profesional);
– valorile dominanteă (ideiă relevanteă valabileă pentruă interpretareaă realit iiă iă
conducerea comportamentelor individuale);
57
– normele iăregulileăpentruăintegrareaăînăorganiza ieă(transformareaăvalorilorăînă

comportamente-clien ii,ăcolegii).
Exist ă– dup ăTerrenceăDealăşiăAllanăKennedyă(1982)- patru tipuri de culturi

corporative:
(1) cultura puternică sau macho („theătough-guy,ămachoăculture”)ă
-este oăcultur ăautoritar ăşiăagresiv
- nivel de risc ridicat
- feedback rapid
Exemple:ăpoliţie,ăindustrie,ăconstrucţii, televiziune, sportul, activit ţi medicale.
(2) cultura jocului dur („theăworkăhard/ăplayăhardăculture”)ă
- este o cultur ăaxat ăpeănevoileăclienţilor
- nivelădeăriscăsc zut
- feedback rapid
Exemple: domeniulăvânz rilor,ăalăafacerilor imobiliare, al companiilor IT.
3) cultura riscului maxim („theăbet-your-companyăculture”)ă
-este o cultur ăfocalizat ăpeăviitor
-nivel de risc ridicat
- feedback lent
Exemplu:ăcompaniileăcuăcapitalămareă(domeniulăaviaţiei,ăalăcercet rilorăînăspaţiu,
industrieănaval ,ăindustrieăgrea,ăindustriaăpetrolier ).
(4) cultura procesuală („theăprocessăculture”)ă
- esteăoăcultur ădeătip birocraticăaxat ăpeămodalitateaăprocedurilor
- nivel de risc sc zut
- feedback lent
Exemplu: companiile de asigur ri,ăînăb nci,ăagenţiileăguvernamentale,ădirecţiileă
financiare.
Comunicarea intern ăstrategic ă(rela iiăpubliceăinterne)
– Vizeaz ă înă principală informareaă iă proiectareaă unoră elementeă careă ină deă
organiza ie:ădefinireaăidentit iiăorganiza ionale,ăculturiiăorganiza ionale;ăînăplană
secundarăvizeaz ăbunaădesf urareăaăactivit ilorăorganiza iei.
– Comunicareaăintern ăstrategic ăpoateăfiădefinit ăcaăună”ansamblu de acțiuni
de comunicare planificată, cu obiective prestabilite, prin care se mențin în
colectivul de angajați informarea, performanța și încrederea în organizație”
(Cismaru,2008, p. 133).
– Creareaăreputa ieiă iăimaginiiăorganiza ieiătrebuieăs ăînceap ăcuăangaja iiă(public
cheie)ăprinăintermediulăcomunic riiăstrategiceăinterne.ăIdentitateaăseăcreaz ădină
interior,ăangaja iiăsuntăprimiiăcareăintegreaz ăstrategiaădeăcreareăaăidentit ii,ăcareă
confirm ămodelulă iăîlătransmităînăexterior.

58
– Angaja iiă reprezint ă ceaă maiă eficient ă form ă deă promovareă înă exterioră aă
organiza ieiă– presupuneăcaăace tiaăs ă tie,ăs ăcread ă iăs ăvreaă(dac ăace tiaăsuntă
motiva iăvorădoriăs ăvorbeasc ădespreăorganiza ie).ă
– Campaniileădeăcomunicareăintern ăsuntăorganizateăinten ionat,ăplanificată(etapeleă
uneiăcampaniiădeărela iiăpublice)ă iăpliateăpeănecesit i.
Rolulăcomunic riiăinterneăstrategice:ă
 identificareaăangaja ilorăcuăidentitateaăorganiza ional ă(factorulăincon tient),ă
culturaă organiza ional ă (factorul comportamental), climatulă organiza ională
(factorulămotiva ional);
 esteăvehicululăprinăcareăseămen ineăsistemulădeăvaloriă iăinstrumentulăprin care
seăintroducăschimb ri;
 cunoa tereaă mediuluiă deă lucru,ă aă declara ieiă deă principii,ă aă identit iiă vizualeă
(logo,ăsigl ),ăaăpublicurilor;ă
 motivareaăangaja ilor,ăloializareaăacestora;
 Informareaăacestoraădespreăevenimente/activit i/servicii/produse.
 Tehnicile de comunicare se adapteaz ălaăculturaăorganiza ional
 Informa iileă seă adapteaz ă laă nivelulă departamenteloră interne:ă Direcţieiă
Economic ,ăDirecţiaăResurseăUmaneăDepartamentulădeăAprovizionareăşiă
Logistic ,ă Direcţiaă Tehnic ,ă Departamentulă deă Protecţiaă Muncii,ă
ProtecţieăCivil ăşiăPSI,ăDirecţieiăJuridic ,ăDepartamentulădeăComercial
Sarcina de lucru 2
Aplica ii
Rela iileăpubliceă iăresurseleăumane:ăEmployer brand
Citi iă iăanaliza iăurm toareleăarticole:
https://www.catalyst.ro/studii-de-caz-si-concluzii-de-la-world-employer-
branding-day-summit-2018/
https://www.catalyst.ro/
http://www.marketwatch.ro/articol/15845/Employer_branding__sau_cum_s
a_atragi_angajatii_si_sa-i_mentii_motivati/
https://cariera.ejobs.ro/cum-se-construieste-un-brand-de-angajator-interviu-
cu-estera-anghelescu-kaufland-romania/

59
Publicurile
- Audien aă int ăseăvaămodificaăînăfunc ieădeăproblemaăabordat ă iădeăpoten ialulă
impact – seăapeleaz ălaăbazeădeădateăpersonalizate.
- Publiculă intern:ă angaja i,ă management,ă ac ionariă (trebuieă informată înă modă
adecvat cu privire la mesajele-cheie promovate)
- Publiculăextern:ăclien i,ăconsumatori
- Stakeholderi:ă furnizori,ă distribuitori,ă comercian iă independen i,ă mass-media,
institu iileăpublice,ălegislatori,ăparteneri,ăsponsoriăetc.
https://www.youtube.com/watch?v=YSSEZw3Kepw
https://www.youtube.com/watch?v=wC671AhLSfM
Discursul
– Centrareaăpeăatuurileăcompanieiă(tradi ie,ăproduse/servicii,ăacoperireăgeografic )
– Antrenarea dimensiunii umane a clien ilorăînainteădeăa-lăangrenaăînădiscu iiădeă
afaceri
– Mesaje cheie – diferiteădeăceleăpromovateădeăconcuren
– Livrarea promisiunii – consecven
Valori promovate: Celeă descriseă înă declara ieă deă principii/misiuneă

(profesionalism,ăcalitate,ăpre ,ătradi ie).
Particularit i,ăstrategiiăsiătacticiăpersonalizate:
- Creativitateaăesteăvital
- Dovedireaăbeneficiilorăproduseloră iăserviciilorăpromovate
- Ob inereaă recunoa teriiă deă laă clien i:ă prezentareaă clien iloră mul umi i,ă
exploatareaăconfirm rilor.
- Colaborarea cu speciali ti,ăasociereaăcuăalteăm rci.
- Contribu iaălaăstudiiă iăraport riăînădomeniulădeăactivitate.
Promovareă iăcampaniiădeărela iiăpublice
- Comunicateă deă pres ,ă articoleă informative,ă editorialeă pl titeă (advertoriale),ă
invita iiăpersonalizate,ănewsletter,ă
- Evenimente:ăviziteăînăloca iiăcheie,ătest riădeăproduse,ăconcursuri
- Sponsorizarea unor evenimente (concert, conferinta)
Scopulăcampaniilorădeărela iiăpubliceăînăsectorulăcorporativ-privat pentru profit:

- Concentrareaăpeănecesit ileărealeăaleăorganiza iei
- În elegereaăstrategieiădeăafaceriăaăorganiza iei

60
4.3. Sectorulăbancar,ăfinanciară iăfiscal

– Rela iileăpubliceăfinanciareăauăunărolămajorăatâtăînăactivitateaădeăafaceriăcâtă iăînă
via aăcotidian ăaămultora.
– Finan eleăinfluen eaz ăafacerileă iăconsumul.
– Mass-mediaăesteăatras ădeă tirileădeăafaceri,ăsubiecteăfinanciare.
– Rela iileăpubliceăfinanciareă iăcorporatisteălucreaz ăîmpreun ă=ămanagementulă
reputa iei
Particularit iăaleăactivit iiădeăcomunicareăfinanciar :
- Pia aă burseiă esteă înă permanent ă schimbare, fluctua iileă suntă continueă – multe
companiiăsuntăcotateălaăburs .
- Publicareaărezultatelorăcompanieiăseăfaceăsemestrială(cifreă iăbilan )ă iăînăanumiteă
perioadeă aleă anului:ă nivelulă deă produc ieă înă domeniulă petrolier,ă num rulă deă
pasageri al companiilor aeriene,ăcifreleădeăvânz riădeăCr ciun.
- Transparen aă iă deschidereaă înă comunicareaă informa iiloră financiareă (fraudeleă
corpora iilorăfinanciare)ă– integritate,ăonestitate,ăreputa ie.
- Informa iileătransmiseă iămesajeleăprivindărezultateleătrebuieăs ăfieăpeăîn elesul
tuturor – oricineă careă urm re teă evolu iaă companieiă trebuieă s ă în eleag ă
semnifica iaăcifrelor.
- Concentrareaăasupraăac ionarilor,ădirectorilorăfinanciariă iăstakeholderilor.
- Achizi iile,ăfuziunileă iăcrizeleăfinanciare.
- Monitorizareaă iă cercetareaă suntă esen ialeă înă evaluareaă activit iloră deă
comunicareăfinanciar .
Valori promovate
Transparen aă iă deschidereaă înă comunicareaă informa iiloră financiareă –
integritate,ăonestitate,ăreputa ie.
Publicuri:
- Publicul intern:ă angaja ii(loialitate,ă identitateă corporatist ,ă încredere,ă
motiva ie),ăconsiliulădeăadministra ie,ă
- Publicul extern:ăConsumatori,ăclien iă(persoaneăfiziceă iăjuridice),ăstakeholderi
- Stakeholderi:ărela iaăcuăinvestitorii,ăac ionariă iăpoten ialiăac ionari,ăparteneri,ă
anali tiiă economici/financiari,ă consilieriiă financiari,ă brokerii,asigur tori,ă
b nci,ălegislatorii,ăăexper iăcontabili,ăsponsori,ămass-mediaăfinanciar ,ăBNRă
(politicaămonetar ),ăFMIă(stabilitateaăsistemuluiăfinanciară).
Un analist cu un anumit punct de vedere poate furniza unui jurnalist un subiect
deăarticolă(contactareaăunorăinvestitori,ăvindereaăunorăac iuni)
Conferin eleădeăpres ă iăcomunicateleădeăpres ătrebuieăbineăcoordonateă– mesaje cheie:

fonduriădeăinvesti ie,ăpoliticiăetice,ăresponsabilitateăsocial ăetc.
Discursulă iăcadrarea
- Creareaăuneiăcereriămaiăridicateăpentruăac iunileăcompaniei.
- Cre tereaăac iunilorăprinăstimulareaăcump r torilor.
61
- Creareaăuneiăpercep iiăclareăînărândulăpubliculuiăfinanciar.
- Modificareaăpercep iilorădeăafaceriăaleăclien ilor.
- Coeren aă iă consecven aă mesajuluiă suntă foarteă importanteă înă domeniulă
comunic riiă financiareă deoareceă seă transmiteă ună volumă mareă deă informa iiă
sensibile.
- Calitateaă iăreputa iaăserviciiloră iăproduselor.
- Multe detalii tehnice.
- Antrenareaă dimensiuniiă umaneă aă clien iloră înainte de a-lă angrenaă înă discu iiă
financiare.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16115740-topul-bancilor-cea-
mai-buna-reputatie-ing-bank-raiffeisen-bank-banca-transilvania-brd-studiu-
gfk.htm
Sarciniă esen ialeă pentruă oă bun ă activitateă deă rela iiă publiceă financiareă
(Terrence Collis – Relațiile publice financiare în Anne Gregory –coord.,
Relațiile publice în practică,ăEdituraăAllăBeck,ăBucure ti,ă2005,ăpp.ă91-92):
1. P stra iă controlulă asupraă fluxuluiă deă informa iiă financiareă iă asigura i-v ă c ă
exist ăunăprocesăprinăcareătoateăanun urileă iă edin eleăsuntăautorizateă i aprobate
înămodăcorespunz tor.
2. Asigura i-v ădeăcoordonareaă iăconsecven aăcomunic riiăcuădiferiteăaudien e.
3. Înv a iăcâtămaiămulteădespreăfinan eă iăcontabilitateă(limbajulătehnic,ăjargon).
4. Familiariza i-v ă cuă cerin eleă iă presiunileă exercitateă deă diverse publicuri.
Jurnali tii,ă anali tii,ă investitorii.ă Voră reac ionaă to iă multă maiă bineă dac ă leă
în elege iănevoile.
5. Implementa iă mecanismeă pentruă recep ionareaă feedback-ului,ă m surareaă
succesului.
6. Fi iăpreg ti iăs ăînv a iădeălaăal ii.
7. Când se trimite raportulăanual,ăjurnali tiiăseăvorăuitaădoarălaăpaginaăcuăsalariulă
directorilor.ăFi iăpreg ti i.
8. Profita iă deă ocazieă pentruă aă faceă în eleseă mesajeleă strategiceă cheie,ă înă cadrulă
anun uriloră standard,ă precumă celeă privindă achizi ii,ă ced ri,ă schimburi,ă
sponsoriz ri.
9. P stra iăleg turaăcuămass-media.

62
Rezumat
Rela iiăpubliceăcorporatiste-particularit i:
– Relațiile publice corporatiste sunt definite ca fiind managementul
reputației unei companii.
– Se fac constatant cercetări asupra comportamentului i atitudinii
consumatorilor (modificarea comportamentului).
– Poziționarea pe piață i față de concurență:ă Identitateaă vizual ă iă
promisiuneaăm rcii.
– Se pune accent pe comunicarea cu angajații,ă peă instruireaă acestoraă iă
tratareaăplângerilorăclien iloră(Wolkswagen, Samsung).
Culturaăorganiza ional ăesteăunărezultat al experien eiăcolective iăpresupuneă
urm toareleăcomponente:
– povestiri (reuşiteăşiăeşecuriăreferitoareălaăcreareaăîntreprinderii);
– mituri și credințe (seăleag ădeătrecutulăorganiza iei,ăîntâmpl riăidealizateă
construiteăpeăcredinţeăcuăoăbaz ănon-raţional transformate în legende);
– ac iuniă comportamentale:ă rituri (activit ţiă standardizateă şiă recurente),
ritualuri (deăglorificareăaăreuşitelor),ăceremonii;
– eroi (persoaneă viiă sauă decedate,ă realeă sauă imaginareă şiă careă servescă caă
model posed ăcaracteristiciăpre uiteăîntr-oăcultur ,ăservindădreptămodele
comportamentale);
– simboluri - întrupateăînăobiecte,ăacţiuniăsauăevenimenteăcuăoăsemnificaţieă
cultural ă(uniform ,ămascot );
– limbajul specific (comună membriloră organiza iei,ă metaforeă iă jargonă
profesional);
– valorile dominanteă(ideiărelevanteăvalabileăpentruăinterpretareaărealit iiă iă
conducerea comportamentelor individuale);
– normele iă regulileă pentruă integrareaă înă organiza ieă (transformareaă
valorilor în comportamente-clien ii,ăcolegii).
Analizeaz ădeclara iaădeăprincipiiăaăCECăBANK

63
 Oliver, Sandra, 2009, Strategii de relaţii publice,ăPolirom,ăIaşi.ă
 Cismaru, Diana Maria, 2008, Comunicarea internă în organizații, Tritonic,
Bucureşti.
 Oancea Dana (coord.), 2017, The Golden Book of Romanian Public Relations,
ForumăforăInternationalăCommunication,ăBucure ti.
 Terrence Collis – Relațiile publice financiare în Anne Gregory –coord., Relațiile
publice în practică,ăEdituraăAllăBeck,ăBucure ti,ă2005,ăpp.ă91-92):
Lucrare de verificare (Times New Roman 14, Bold)

Alege iătreiăb nciăcareăactiveaz ăînăRomâniaă iărealiza iăoăanaliz ăcomparativ ă
asupraă declara ieiă deă principii,ă comunicateloră deă pres ,ă apari iiloră înă mediaă iă
campaniilorăsocialeădesf urate

64
BIBLIOGRAFIE
 Balaban,ăDelia,ăRus,ăFlaviu,ăC lină(coord.),ă2007,ăPR Trend,ăTritonic,ăBucureşti.
 Balaban, Delia, Abrudan, Mirela, 2008, Tendințe în PR & publicitate, Tritonic,
Bucureşti.
 Coman, Cristina, 2009, Relații publice: modele teoretice i studii de caz, Editura
Universit iiădinăBucure ti,ăBucure ti.
 Cmeciu, Camelia, 2009, Introducere în relații publice,ăEdituraăEdusoft,ăBac u.
 Dagenais, Bernard, 2002, Profesia de relaţionist,ăPolirom,ăIaşi.ă
 Newsom, Doug et alii, 2010, Totul despre relaţii publice,ăedi iaăaăII-a,ăPolirom,ăIaşi.
 Oliver, Sandra, 2009, Strategii de relaţii publice,ăPolirom,ăIaşi.ă
 Pricopie, Remus, 2005, Relațiile publice – evoluție i perspective,ăTritonic,ăBucure ti.
 Ries, Al & Ries, Laura, 2005, Căderea Advertisingului şi ascensiunea PR-ului,
BrandbuildersăGrup,ăBucureşti.
 Rus, Flaviu-C lin,ă2009,ăCampanii şi strategii de PR,ăInstitutulăEuropean,ăIaşi.
 Wilcox, Dennis L. et alii, 2009, Relaţii publice : strategii şi tactici, Editura Curtea
VecheăPublishing,ăBucure ti.
 Leinemann, Ralf; Baikalteva, Elena 2007, Eficiența în Relații Publice, Editura
Comunicare .ro.
 Balaban, Delia, Hosu, Ioan (coord.), 2009, PR Trend Societate i Comunicare, Tritonic,
Bucureşti.
 Rogojinaru, Adela; Wolstenholme (coord), 2009, Current trends in international public
relations,ăTritonic,ăBucureşti.
 Rogojinaru, Adela, 2009, Comunicare i cultură organizațională: idei i practici în
actualitate, Tritonic,ăBucureşti.
 Cismaru, Diana Maria, 2008, Comunicarea internă în organizații,ăTritonic,ăBucureşti.
 Oancea Dana (coord.), 2017, The Golden Book of Romanian Public Relations, Forum
forăInternationalăCommunication,ăBucure ti.
 Aronson, Mery, Spetner, Don, Ames, Carol, Ghidul redactării în relaţiile publice,
AMSTA PUBLISHING, 2008
 McNair, Brian, Introducere în comunicarea politică, Editura Polirom, Iasi, 2007
 David, George, Tehnici de relaţii publice – comunicarea cu mass-media, Iaşi,Polirom,ă
2008.
 Rogojinaru, Adela, Comunicare şi cultură organizaţională. Idei şi practice în
actualitate, Tritonic, 2009.
 Mardare, Gabriel, Floria, Florinela, Comunicarea cu presa,ăBac u,ăAlmaăMater,ă2011
 Cismaru, Diana, Managementul reputatiei in mediul online,ăEdituraăTritonic,ăBucureşti,ă
2015.
 Stanyer, James, Comunicarea politica moderna, CA Publishing, Cluj-Napoca, 2010.

65
 Ciobot ,ăGheorghe,ă Marketing - relaţii publice,ă EdituraăProăUniversitaria,ăBucureşti,ă

2013.
 Petrovici, Amalia, Crearea şi organizarea de evenimente,ăEdituraăAlmaăMater,ăBac u,ă
2012.
 Schäfer-Mehdi, Stephan, Organizarea evenimentelor,ăEdituraăAll,ăBucureşti,ă2008.
 St nciulescu,ă Gabriela,ă Managementul operaţiunilor în turismul de evenimente,
Editura,ăASE,ăBucureşti,ă2010.
 Trevisani, Daniele, Psihologia marketingului şi a comunicării, Editura Irecson,
Bucureşti,ă2007.
 Curtin, Patricia A., Gaither, Kenn, Relaţii publice internaţionale,ăBucureşti,ăEdituraă
Curtea Veche, 2008.
 Alain Joannes, Comunicarea prin imagini, Editura Polirom, Ia i,ă2009.
 Alex Mucchielli, Comunicarea în instituţii şi organizaţii,ăEdituraăPolirom,ăIa i,ă2008.
 MaxăSutherlandăşiăAlice,ăK.ăSzlvester,ăDe la publicitate la consumator. Ce „merge”,
ce „nu merge” şi mai ales de ce,ăEdituraăPolirom,ăIa i,ă2008.
 Adam, Jean-Michel, Bonhomme, Marc, Argumentarea publicitară, Institutul
European,ăIaşi,ă2005.
 Am l ncei,ă ă ă ă Brînduşa-Mariana, Retorica şi pragmatica discursului publicitar,
Performantica,ăIaşi,ă2010.ă
 Baciu, Eugenia, Limbajul publicitar în domeniul politic,ăăăEdituraăăăUniversitar ,ă
Bucureşti,ă2012.
 Rus, Flaviu-C lin,ă2009,ăCampanii şi strategii de PR,ăInstitutulăEuropean,ăIaşi.
 Aronson, Merry, Spetner, Don, Ames, Carol, Ghidul redactării în relaţii publice,
Bucureşti:ăAmstaăPublishing, 2008.
 Mardare, Gabriel, Floria, Florinela, Redactarea materialelor de relaţii publice,Bac u,ă
Alma Mater, 2011.
 David, George, Tehnici de relaţii publice – comunicarea cu mass-media,ăIaşi:ăPolirom,ă
2008.
 Marconi, Joe, Ghid practic de relaţii publice,ăIaşi: Ed. Polirom, 2007.
 Treadwell, Donald, Treadwell, Jill, Student Workbook for Public relations Writing –
Principles in Practice, London: Sage Publications, 2005.
 Fronlich Karl, Lovric Daniela, Relații publice,ăEdituraăALL,ăBucure ti,ă2010.
 Frunz ă Sandu,ă Comunicare etică i responsabilitate socială, Editura Tritonic,
Bucure ti,ă2011.
 Hilliard Robert L., Redactarea materialelor pentru televiziune, radio i noile media,
Collegium Polirom, Bucuresti, 2013.
 Radu Raluca-Nicoleta, Deontologia comunicării publice, Collegium Polirom,
Bucuresti, 2015.
– Tohaneanu Cecilia, Abordari ale eticii comunicării în relațiile publice, Editura
Universitar ,ăBucureşti,ă2015.ă

66

Relatii Publice Sectoriale Curs ID2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Relatii Publice Sectoriale Curs ID2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEAă„DANUBIUS“ăDINăGALA I

Relații publice sectoriale

Relații publice sectoriale

Con inutulăesteăstructuratăînăurm toareleăunit ţiădeăînv ţare:

Relații publice sectoriale

dup ăceăveiăstudiaăcon inutulăcursuluiăşiăveiăparcurgeăbibliografiaărecomandat .ă

Relații publice sectoriale

Pentruăoăînv ţareăeficient ăaiănevoieădeăurm toriiăpa iăobligatorii:

Relații publice sectoriale

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Relații publice sectoriale

1.1. Particularit iăaleărela iilorăpubliceăînăsectorulădeăstat

Sectoare publice înăcareărela iileăpubliceăpotăactiva:

Înăprivin aăinstitu iilorăpublice,ăseăimpunăurm toarele clasific ri:

Relații publice sectoriale

1.2. Publicurileăinstitu iilorăpublice

Relații publice sectoriale

Capacitateaă deă folosin ă esteă „aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi

1.3. Institu iileăpublice-discurs,ăvaloriă iăpromovare

Relații publice sectoriale

– Informareaăcorect ăaăcet enilorcu privire la tot ce se întâmpl în societate.

CUNOA TEREAăPRODUSELORă IăSERVICIILORăPROMOVATE

 Tipulădeăregimăpoliticădetermin ăformaăcomunic riiăinstitu ionale:ă

Relații publice sectoriale

- Angaja ii (categoriaăfunc ionariăpubliciă/ăpersoane)

Identifica iăînădeclara iaădeăprincipiiăaăuneiăinstitu iiăpublice:ăvalorile,ămisiunea,ă

Relații publice sectoriale

2. RESPONSABILIT ILEăCOMUNIC RIIă

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Relații publice sectoriale

2.1. Institu iileăpubliceă iăliberulăaccesălaăinfoma iileădeăinteresăpublic

GESTIONAREAă CONFLICTELORă Iă Aă SITUA IILORă DEă CRIZ ă /ă

Relații publice sectoriale

ASPECTE SPECIFICE – COMUNICAREAă INFORMA IILORă DEă

(4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin:

Relații publice sectoriale

sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si

Relații publice sectoriale

Relații publice sectoriale

b) informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc

maximale ale medicamentelor de uz uman din CANAMED, în acest moment

Aplica iiă- Analiza iăurm toareleăsitua ii:

Relații publice sectoriale

Relații publice sectoriale

– informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes

2.2. Libertatea de exprimare iălimiteleăacesteia

Relații publice sectoriale

Tribunalul Covasna a respins în februarie 2017 apelurile formulate în dosar , iar o

LIMITELE LIBERT IIăDEăEXPRIMARE

Relații publice sectoriale

- utilizarea datelor cu caracter personal esteă permis ă numaiă cuă respectareaă

(2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să

DREPTUL PERSOANEI LA DEMNITATE

cu suma de 5000 de euro la care se adaugă 4200 de lei, reprezentând cheltuieli de

informațiile au fost preluate integral dintr-o altă publicație clujeană. De asemenea,

2.3. Dreptulălaăreplic ă iălaărectificare

Relații publice sectoriale

a anunțat că intenționa să sesizeze Comisia de Cultură din Senat cu privire la

2.4. Strategiiă iătacticiăpersonalizate

Relații publice sectoriale

Relații publice sectoriale

Câtăvaloreaz ăbrandulădeă ar ăalăRomâniei?

Strategia de dezvoltare a României: