ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

ŞI
MEDIA
 CUPRINS

NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ...........................4

RELAŢIA DINTRE ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ŞI MASS-MEDIA............................5
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................7

2
 NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
Administraţia publică poate fi înţeleasă, sub aspect material, ca fiind acea activitate de
organizare a executării şi de executare în concret a legii şi realizată prin actele specifice
emise, adoptate şi în explicarea legii, realizată de autorităţile administraţiei publice în regim
de putere publică. Din punct de vedere formal, administraţia publică reuneşte totalitatea
autorităţile administraţiei publice.
Din examinarea conţinutului noţiunii de administraţie publică, am reţinut că aceasta
este o activitate de executare şi de organizare a executării în concret a legii, ceea ce presupune
că aceasta poate fi grupată în două mari categorii de activităţi:
a) activitatea executivă cu caracter de dispoziţie, prin care se realizează organizarea
executării legii, stabilindu-se perceptele de conduită ale persoanelor fizice şi juridice,
permutându-le sau interzicându-le un anume comportament, mergând până la aplicarea de
sancţiuni pentru nerespectarea dispoziţiilor legale.
Definirea activităţii cu caracter de dispoziţie „reflectă” caracterul de putere conferit de
legea administraţiei publice, de a organiza executarea legii.
Activitatea din această categorie, implică procesul decizional de la adoptarea actelor
juridice, până la săvârşirea de fapte materiale de către autorităţile publice şi funcţionarea
acesteia, cu titlu de activitate principală. În subsidiar, asemenea activităţi se pot realiza şi de
alte autorităţi publice: legiuitoare sau judecătorească.
Întreaga activitate de organizare a executării şi executare în concret a legii, presupune
mai multe etape1:
- activitatea de documentare, care dă naştere cunoscutei administraţii consultative (ex. avize)
şi de executare;
- activitatea cu caracter deliberativ sau prealabilă emiterii deciziilor;
- administraţia activă materializată în acte juridice - acte administrative, acte administrative
jurisdicţionale şi chiar operaţiuni materiale.
b) activitatea cu caracter de prestaţie, care se execută pe baza şi în aplicarea legii „ex officio",
sau la cererea persoanelor fizice sau juridice a altor autorităţi publice (ex. în domenii ca: apă,
telefonie, poştă, transport, etc.).
Din definiţia administraţiei publice, vom putea reţine următoarele caracteristici ale
sale, în contextul constituţional actual:
* administraţia publică este o activitate organizată şi structurată sub conducerea Guvernului,
în vederea realizării serviciilor publice chemate să satisfacă interesele generale ale cetăţenilor;
* administraţia publică este atât o administraţie statală, cât şi o administraţie locală
autonomă, centralizată şi descentralizată, în cazul administraţiei publice din unităţile
administrativ teritoriale;
* administraţia publică are obligaţia generală de a se conforma supremaţiei Constituţiei şi a
legii şi a-şi desfăşura activitatea în scopul executării legii;
* ierarhizare ordonată sau controlată (fie de către autorităţi din afara administraţiei:
legislativ, putere judecătorească), fie din autorităţi publice din sistem (tutela administrativă,
controlul administrativ de specialitate);
* administraţia îmbracă, de regulă, forma scrisă (executarea legii fiind un proces formal ce
presupune anumite proceduri administrative, începând cu documentarea şi determinând cu
întocmirea actelor şi faptelor materiale);

1
Vasile Tabără, Știința administrației, Ed. Universității Naționale de Apărare Carol I, București, 2013, p. 50

3
* administraţia este continuă şi permanentă (executarea legii neputând fi suspendată sau
încetată, ca efect ai încetării mandatului unei autorităţi sau săvârşirii unui eveniment (ex.:
rezolvări calamităţi);
* regimul de putere publică implică trăsături specifice actelor juridice în care se
materializează administraţia publică şi conferă un statut special lucrătorului din acest
domeniu;
* prin administraţie, rezolvându-se interesele generale ale cetăţenilor, aceştia, în calitate de
administraţi, au posibilitatea în exerciţiul drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale
(constituţionale) să cenzureze administraţia, să ceară rezolvarea intereselor lor, îmbunătăţirea
serviciilor publice şi chiar înlăturarea abuzurilor din administraţie (ex.: prin votul exprimat cu
ocazia alegerilor autorităţilor locale, prin exercitarea acţiunilor în contencios administrativ,
prin premii, mitinguri, organizarea referendumului local, etc.)1.

RELAŢIA DINTRE ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ŞI MASS-MEDIA

Administratia publică și mass-media sunt două instituții fundamentale în societatea
modernă, având un impact semnificativ asupra modului în care funcționează și evoluează o
comunitate. Aceste două entități sunt interconectate și au o influență puternică asupra modului
în care sunt guvernate și informate popoarele din întreaga lume.
Administratia publică reprezintă sistemul prin care sunt gestionate afacerile publice,
politica și guvernarea unei țări sau a unei comunități. Aceasta cuprinde o gamă largă de
instituții și organizații, cum ar fi guvernele centrale și locale, agențiile guvernamentale,
consiliile locale și multe altele. Rolul său principal este de a crea și implementa politicile
publice care afectează viața cetățenilor și comunităților.
O componentă esențială a administratiei publice este comunicarea cu publicul și mass-
media. Mass-media reprezintă mijloacele de comunicare în masă, cum ar fi presa scrisă,
televiziunea, radio-ul și internetul, care furnizează informații, știri și opinii publicului larg.
Relația dintre administratia publică și mass-media este crucială pentru o guvernare
transparentă și responsabilă.
Unul dintre rolurile cheie ale mass-mediei în relația cu administratia publică este acela
de a servi ca un filtru și un canal de comunicare între guvern și cetățeni. Jurnaliștii și
organizațiile de presă joacă un rol vital în supravegherea și raportarea activităților
guvernamentale, asigurând astfel transparența și responsabilitatea în administratie. Ei
investighează acțiunile guvernului, punând sub lupă deciziile politice și furnizând publicului
informații critice pentru a-și forma opinii informate.
Pe de altă parte, administratia publică utilizează mass-media pentru a-și comunica politicile,
inițiativele și realizările către cetățeni. Comunicarea guvernamentală este esențială pentru a
obține sprijinul public și pentru a asigura o mai bună înțelegere a deciziilor politice.
Prin intermediul conferințelor de presă, comunicatelor de presă și interviurilor,
oficialii guvernamentali își pot exprima pozițiile și pot răspunde întrebărilor și preocupărilor
cetățenilor.
În plus, mass-media servește și ca un forum public pentru dezbaterea și discuția
problemelor politice și sociale. Jurnaliștii și comentatorii media oferă analize și perspective
diferite asupra chestiunilor curente, stimulând astfel gândirea critică și participarea civică. De
asemenea, mass-media poate amplifica voci și perspective care altfel ar fi ignorate sau
marginalizate în procesul decizional.
Cu toate acestea, relația dintre administratia publică și mass-media poate fi tensionată
și complicată uneori. Conflictele pot apărea atunci când guvernul încearcă să controleze sau
1
Mircea Preda, Tratat de drept administrativ, Editura Lumina Lex, 2004, p. 14

4
să influențeze negativ raportarea mass-mediei sau atunci când mass-media încearcă să își
impună propriile agende și interese în detrimentul obiectivității și echilibrului.
De asemenea, în era digitală, cu creșterea influenței rețelelor sociale și a platformelor online,
dinamica dintre administratia publică și mass-media este în continuă schimbare. Guvernele și
oficialii publici se confruntă cu provocări noi în gestionarea comunicării lor într-un mediu în
care fluxul de informații este rapid și nelimitat, iar mass-media trebuie să se adapteze pentru
a-și menține relevanța și credibilitatea în fața unei audiențe tot mai diversificate și critice.
În concluzie, administratia publică și mass-media sunt două piloni ai societății
moderne, cu o relație interdependentă și complexă. Colaborarea și respectul reciproc între
aceste două instituții sunt esențiale pentru o guvernare democratică și transparentă, care să
servească interesele cetățenilor și să promoveze o dezbatere publică sănătoasă și informată.

5
 BIBLIOGRAFIE

 Miulescu Nicoleta, Ştiinţa administraţiei: curs universitar, Bucureşti, Ed. Universul

Juridic, 2010
 Manda Corneliu, Ştiinţa administraţiei : curs universitar, Bucureşti, Ed. Lumina Lex,
2004, sursă principală pentru elaborarea cursului
 Preda Mircea, Tratat de drept administrativ, Editura Lumina Lex, 2004
 Tabără Vasile, Știința administrației, Ed. Universității Naționale de Apărare Carol I,
București, 2013