Referat la disciplina: Management Public

1
2
Sistemul informațional în Managementul Public

3
4
 Am ales să vorbim despre această temă: Sistemul
informațional în Managementul Public, deoarece în cadrul
oricărei instituții publice, se comunică informații de interes
general, transmise de către funcționarii publici sau
conducătorii autorităților administrative locale, centrale sau
autonome.
Aceștia transmit informații cu privire la modul de
desfăsurare a activității, participarea la seminarii, ședințe,
programe de specializare, dar nu în ultimul rând, satisfacerea
interesului colectivității.

Cuprins:

Capitolul 1 Conceptul de sistem informațional

Capitolul 2 Tipologia componentelor sistemului informațional
Capitolul 3 Funcțiile sistemului informațional
Capitolul 4 Principiile sistemului informațional
Capitolul 5 Tendințe ale sistemului informațional
Concluzii
Bibliografie

5
 Capitolul 1 Conceptul de sistem informațional

Datele, informațiile, mijloacele de tratare a informațiilor ca, de altfel, și circuitele

și fluxurile informaționale sunt influențate de relațiile care există între instituțiile și
autoritățile care fac parte din sistemul administrației publice.
Exercitarea autorității legislative, juridice și executive de către autoritățile care au
competențe în acest sens presupune existența unor circuite informaționale care să permită
vehicularea anumitor categorii de informații.
Sistemul informațional cuprinde ansamblul de date, informații, conținute în
documente, circuite informaționale, fluxuri informaționale și mijloace de tratare a
informațiilor, implicate în procesul de fundamentare a deciziilor elaborate de instituții și

6
autorități publice care fac parte din sistemul administrației publice și care
contribuie,prin conținutul lor, la creșterea gradului de satisfacere a interesului public
general și specific.1
Fiecare componentă a sistemului administrației publice este atât un emițător, cât și
un beneficiar de informații, care servește direct sau indirect sistemul în ansamblul lui.
Componentele sistemului informațional din administrația publică au un grad ridicat de
diversitate și specificitate în funcție de atribuțiile și competențele stabilite de lege sau de
reprezentanții managementului public din autoritățile publice sau organizațiile care
aparțin altor domenii ale sectorului public.
Astfel, în vederea exercitării atribuțiilor sale, Președintele României emite decrete
și mesaje. Decretele Președintelui se publică în Monitorul Oficial al României, au
caracter individual, cel mai adesea, sau normativ, prin excepție. Mesajele, sunt altă
componentă a sistemului informațional prin care Președintele exprimă unele puncte de
vedere față de o anumită problemă politică sau față de o lege care a fost înaintată spre
promulgare.
Între Președinte și Parlament apare, astfel, un flux informațional întrucât
Parlamentul are obligația de a lua în discuție mesajele prezidențale.
La rândul lor, Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni.
Legile adoptate de acestea sunt:
-legi constituționale de revizuire a Constituției;
-legi organice, prin care se reglementează: sistemul electoral, organizarea și
funcționarea partidelor politice, organizarea și desfășurarea referendumului, organizarea
guvernului și Consiliului Suprem de Apărare a țării, organizarea și funcționarea
Ministerului Public și a Curții de Conturi, statutul funcționarilor publici, contenciosul
administrativ, ș.a.
În exercitarea atribuțiilor sale Guvernul României adoptă hotărâri și ordonanțe.
Hotărârile se emit pentru organizarea executării legii, iar ordonanțele se stabilesc
între limitele și condițiile legilor.
Miniștrii din structura Guvernului emit ordine și instrucțiuni în vederea realizării
atribuțiilor specifice și satisfacerii directe sau indirecte a interesului public general sau

1
Armenia Androniceanu, Management public, Ed.Economică, București, 1999, p.156

7
specific.

Date
Date

Fluxuri
Fluxuri
Informaționale
Informații
Informații
Informaționale
Principalele
Principalele
Componente
Componente
Ale
Ale
Sistemului
Sistemului
Informațional
Informațional Mijloace
Mijloace
De
De
Circuite
Circuite Tratare
Tratare
Informaționale
Informaționale AA
Informațiilor
Informațiilor
Procedurile
Procedurile
Informaționale
Informaționale

8
 Capitolul 2 Tipologia componentelor

Informațiile care circulă în instituțiile și autoritățile administrative, dar și cele care

există în celelalte organizații din sectorul public pot fi grupate luându-se în considerare
mai multe criterii precum:

Componentele sistemului informațional din instituțiile

publice și autoritățile administrative

Componentele sistemului informațional din instituțiile

publice și autoritățile administrative

Tipologia informațiilor în managementul public

9
 1. Modul de exprimare
-orale, expuse de regulă prin viu grai;
-scrise, consemnate de regulă pe hârtie;
-audiovizuale, implică aparatură specială, calculatoare și terminale.
2. Gradul de prelucrare
-primare, care anterior nu au suferit un proces de prelucrare informațională;
-intermediare, care se află în diferite faze de prelucrare și circulă atât la nivelul
administrației publice centrale, cât si locale;
-finale, care au trecut printr-un număr de prelucrări prevăzute și se găsesc în
decrete, hotărâri, ordonanțe, legi.
3. Direcția vehiculării
-descendente, care se transmit la nivelul administrației centrale la autoritățile
locale sau de la compartimente situate pe niveluri ierarhice superioare către cele de pe
niveluri ierarhice inferioare;
-ascendente, care se transmit de la autoritățile și instituțiile de la nivelul
administrației publice locale la cele centrale sau de la compartimente de pe niveluri
ierarhice inferioare către cele superioare și reflectă, de regulă, situații de raportare cu
privire la gradul de realizare a obiectivelor previzionate sau a atribuțiilor legale.
4. Destinație
-interne, care circulă în interiorul instituțiilor administrației publice centrale și
locale;
-externe, care circulă în afara componentelor sistemului administrativ.
5. Obligativitatea pentru beneficiar:
- Imperative;
- Nonimperative.
6. Natura proceselor reflectate:
- Financiare;
- Comerciale;,
- Culturale;
- Turistice;
- Sportive.
7. Modul de evidență a informațiilor:
-evidență curentă;
-statistică.
Utilizarea informației în procesul de elaborare a actelor normative și transmiterea
acestora din urmă către autoritățile administrative locale spre execuție implică un circuit
și/sau un flux informațional.
De fapt, circuitul informațional desemnează traiectul pe care îl parcurge
informația de la emițător până la beneficiarul de informație.
Un alt component al sistemului informațional este fluxul informațional, care
reprezintă cantitatea de informație vehiculată între emițător și beneficiarul de informație.
Acesta este caracterizat de lungime, viteza de deplasare, fiabilitate, cost, etc.

10
Caracteristici ale fluxului și circuitului informațional

Tipologia circuitelor/fluxurilor informaționale

11
 Tipologia circuitelor fluxului informațional este structurată după
următoarele criterii:
1.Direcția de vehiculare, caracteristicile emițătorului și, respectiv, ale
beneficiarului de informații:
-verticale, se stabilesc între instituții ale administrației publice situate la nivel
central și cele la nivel local între care există relații de subordonare;
-orizontale, se stabilesc între posturi, respectiv compartimente, instituții situate pe
același nivel ierarhic în cadrul sistemului administrativ;
-oblice, se stabilesc între instituții ale administrației publice situate pe niveluri
ierarhice diferite între care nu există relații de subordonare mijlocită.
2.Frecvența producerii
-periodice, se repeta la anumite intervale trimestru, lună etc
-ocazionale, se stabilesc cu o frecvență aleatorie.
Procedurile informaționale reprezintă ansamblul elementelor prin care se
stabilesc modalitățile de culegere, înregistrare, transmitere și prelucrare a informațiilor.
Documentarea în sistemul administrației publice este o activitate, cel puțin la
fel de importantă ca și celelalte activități de înregistrare, transmitere și prelucrare a
informațiilor, care constituie un suport pentru elaborarea diferitelor rapoarte, dări
de seamă, statistici, decizii, acte normative.
În cadrul sistemului informațional al administrației publice există o serie de
mijloace de culegere a informațiilor, de înregistrare a acestora, de transmitere și de
prelucrare a lor.
Aceste mijloace de tratare a informațiilor utilizate în sistemul administrației
publice sunt de trei tipuri:
-manuale: mașina de scris, mașina de calcul, instrumente clasice;
- mecanizate: minicalculatoare;
- automatizate: computere, terminale, etc.

Capitolul 3 Funcțiile sistemului informaționale

12
 Pentru satisfacerea nevoilor sociale ale membrilor colectivităților umane, a oferirii
de servicii publice in anumite condiții nu sunt suficiente doar resursele umane
(funcționarii publici), materiale și financiare; este necesar un permanent contact cu
realitățile din mediul social, pe care-l servește managementul public.
Sistemul informațional îndeplinește astfel anumite funcții, ele exprimând astfel
rolul și contribuția lor la desfășurarea adecvată a activităților din cadrul instituțiilor
administrației de stat.
1. Funcția decizională constă în aceea că sistemul informațional trebuie să
asigure elementele informaționale necesare fundamentării actelor administrative la
nivelul Parlamentului, Guvernului și tuturor categoriilor de decizii administrative.
În fond, decizia administrativă este rezultatul unui proces amplu de culegere,
înregistrare, transmitere, prelucrare a informațiilor. Fără informații, mijloacele de tratare a
informațiilor, fără fluxurile și circuitele informaționale descrise de circulația informațiilor
în sistemul administrative nu se poate vorbi de condiții minime pentru fundamentarea
unor decizii administrative eficiente și a unor acte normative care să contribuie la crearea
unui cadru corespunzator aplicării deciziilor, desfășurării activității în instituțiile publice
și în societatea românească, în general.
2. Funcția operațională este cea prin care sistemul informațional asigură
operaționalizarea actelor administrative: legi, decrete, hotărâri, decizii administrative etc.
Prin urmare, totalitatea datelor, informațiilor care circulă în sistemul informațional
al administrației publice, circuitele și fluxurile informaționale existente contribuie în mod
decisive atât la înțelegerea corectă a conținutului unui act normativ sau al unei decizii
administrative, cât mai ales la aplicarea acestora. Din punct de vedere practic, sistemul
informațional influențează în mare masură desfășurarea activităților implicate în
executarea sarcinilor cu care au fost investiti funcționarii publici și în aplicarea unor acte
normative și/sau decizii administrative.
3.Funcția de documentare a sistemului informațional exprimă menirea acestui
sistem de a înregistra informații necesare personalului angajat în sistem pentru a
fundamenta sistemul de obiective și implicit deciziile derivate din acesta.
Astfel, punctul de vedere susținut de majoritatea specialiștilor în domeniu potrivit
căruia se reduce la activitatea de documentare reprezintă, în accepțiunea noastră, una din
cele mai importante funcții a sistemului informațional.
Dezvoltăm conținutul acestei funcții prin prezentarea câtorva particularități ale
documentării în sistemul administrației publice.
Există diferite criterii de clasificare a documentelor:
a. Conținut;
b. Formă;
c. Dată;
d. Alfabet;
e. Limbă;
Din punct de vedere pragmatic, documentele administrative pot fi grupate în două
categorii.
Prima categorie este alcătuită din documentele folosite exclusive de funcționarii
publici interesați.

13
 A doua categorie cuprinde acele documente folosite mai rar și care rămân la
dispoziția funcționarilor din compartimentul de documentare al instituțiilor publice.
Ca și activitate care permite exercitarea uneia din funcțiile sistemului
informațional din administrația publică, documentarea administrativă este integrată
în sistemul național de documentare.
În acest sens, în România există un Consiliu Legislativ, care a preluat sarcina de a
organiza evidența oficială a legislației și de a publica colecții și repertoare legislative,
precum și buletine periodice de informare legislativă.

14
 Capitolul 4 Principiile sistemului informațional

Sistemul informațional în instituțiile publice se fundamentează pe un ansamblu

de principii care permit realizarea funcțiilor sale specifice.

Principiile sistemului informațional

1. Principiul conceperii și restructurării sistemului informațional potrivit

cerințelor managementului unei instituții publice
Conceperea și raționalizarea sistemului informațional se fundamentează, în mod
expres, pe cerințele specifice ale managementului unei instituții publice care sunt strâns
corelate cu sistemele de nevoi, respectiv, de interese ale societății. Rațiunea existenței
sistemului informațional o reprezintă asigurarea bazei informaționale necesare pentru
derularea eficientă atât a proceselor de management, cât și de execuție în cadrul unei
instituții publice sau a sistemului administrativ în ansamblul lui.
2. Principiul corelării strânse a sistemului informațional cu organizarea
structurală și cu sistemul decizional din instituțiile publice care compun sistemul
administrativ si nu numai.
În proiectarea structurilor organizatorice specifice instituțiilor publice din țara
noastră , trebuie să se țină seama de faptul că fiecare componentă a sistemului reprezintă
și un emițător și un beneficiar de informații, ca tipurile de relații organizatorice care apar
între posturi, între compartimente, între instituții și/sau autorități ale administrației
publice descriu circuite informaționale.

15
 Fiecare componentă a sistemului dispune, pentru realizarea obiectivelor atribuite
de anumite mijloace de tratare a informațiilor și trebuie să folosească anumite proceduri
informaționale.
3. Principiul unității metodologice a tratării informațiilor
În vederea asigurării compatibilității între toate componentele sistemului
informațional al administrației publice este necesar ca modul de culegere și prelucrare a
informațiilor să fie unitar din punct de vedere metodologic.
O asemenea abordare asigură sistemului informațional un plus de rigurozitate și
facilitează funcționalitatea sa.
Tratarea unitară a informațiilor permite trecerea la prelucrarea automată a datelor.
Aplicarea acestui principiu atrage apelarea la funcționarii publici specializați în
domeniul informatic.
Respectarea principiului conferă sistemului informațional un plus de rigurozitate
și facilitează atât controlul conducerii asupra funcționării sale, schimbările în structura și
funcționarea sa, cât și extinderea utilizării sistemelor automate de prelucrare a datelor,
care circulă în sistemul administrativ.
4. Principiul concentrării asupra informațiilor esențiale
Potrivit acestui principiu, informațiile trebuie transmise, ori de câte ori este
posibil, selective întrucât acestea înseamnă economie de timp, resurse și implicit
operativitate în fundamentarea unor decizii și/sau elaborarea unor documente
administrative. Mai mult decât atât, prin transmiterea informațiilor esențiale se asigură
degrevarea sistemului informațional de informații nerelevante, care afectează calitatea
proceselor de înregistrare, transmitere și prelucrare a informațiilor esențiale.
5. Principiul asigurării unui timp corespunzător de reacție componentelor
sistemului administrației publice
Pornind de la premisa că desfășurarea diverselor procese de muncă din sistemul
administrației publice prezintă caracteristici temporale, este necesar ca și viteza de reacție
a componentelor sistemului să fie diferită. Prin urmare, și timpul de culegere, vehiculare,
prelucrare a informațiilor și de fundamentare a documentelor administrative trebuie
diferențiate.
Aceasta se realizează, în mod expres, prin utilizarea unor proceduri și mijloace
variate pentru tratarea informațiilor.
6. Principiul asigurării de maximum de informații finale dintr-un fond
limitat de informații primare
Este cunoscut faptul că cele mai importante documente administrative se
fundamentează pe informații finale. De aceea se impune o eficientă valorificare și
prelucrare a informațiilor care provin din nivelurile administrației locale și din alte terțe
surse.
Actele normative emise de instituțiile din administrația centrală se fundamentează
pe informații sintetice, îndeosebi finale, care sunt rezultatul unui proces amplu de
documentare administrativă.
7.Principiul flexibilității
Presupune adaptarea continuă a parametrilor sistemului informațional din
administrația publică la caracteristicile mediului extern. Este necesară în acest sens o
abordare modulară a sistemului informațional din administrație. Acesta ar facilita accesul
rapid la informațiile relevante. De asemenea, este posibilă actualizarea permanentă a

16
datelor și informațiilor, care compun sistemul la un moment dat. Principiul flexibilității
necesită o permanentă reacție a instituțiilor din administrația publică, în special a celor
din administrația locală fată de opiniile membrilor societății și adoptarea rapidă a
deciziilor .

17
 Capitolul 5 Tendințe ale sistemului informațional

Prezentăm în continuare câteva tendințe importante care se manifestă în cadrul

sistemului informațional al managementului public.
1. Utilizarea computerelor în rețea, care să permită accesul concomitent al mai
multor utilizatori din diverse componente ale administrației la categoriile de informații
dorite și necesare.
Informatica poate și trebuie să contribuie la creșterea eficienței schimbului de
informații, deoarece se concretizează în sisteme de transmisie rapidă, de codificare și
decodificare a informațiilor, programe de depistare automată a erorilor, limbaje
simbolice, translatoare automate etc.
Sisteme de calcul moderne asigură posibilitatea realizării controlului automat al
diferitelor activități care implică gestionarea de fonduri. Utilizarea lor are ca efect
evitarea efectuării de catre funcționarii publici a unor operații de rutină, creându-se astfel
posibilitatea orientării lor către activitatea de analiză și concepție.
În acest context, devine tot mai evidentă necesitatea trecerii la exploatarea în
direct a echipamentelor de calcul de către funcționarii publici nespecialiști. Sunt
evidențiate, astfel, multiple avantaje, îndeosebi crearea posibilității utilizatorului de a se
concentra asupra problemelor de soluționat, fără a fi necesar să se procupe și de procesele
complexe de prelucrare a informațiilor implicate, acestea urmând a fi lăsate pe seama
specialiștilor din sistemul administrativ.
Funcționarii publici specialiști în domeniul informaticii și managementului public
trebuie să fie implicați în procesul complex de elaborare a unor simulări de strategii și
politici de dezvoltare ale administrației publice. Cu un fond limitat de informații,
existente într-o perioadă oarecare de timp, se elaborează strategia și/sau politica unei
instituții publice sau a sistemului administrativ.

2. Accentuarea caracterului previzional anticipativ al sistemului

informațional din administrația publică
Sistemul informațional, prin fondul de informații de care dispune și cu ajutorul
tehnicii moderne de evidență, prelucrare și transmitere a datelor și informațiilor, trebuie
să asigure un timp minim necesar de răspuns la nevoile viitoare ale membrilor societății,
la satisfacerea interesului public.
Tendința influențează calitatea deciziilor administrative adoptate, permite o mai
bună corelare a conținutului lor cu realitatea din unitatea administrativ-teritorială unde
urmează a fi aplicate, accelerează procesul de executare a acestora și implicit de realizare
a obiectivului fundamental al managementului public – creșterea calității serviciilor și
satisfacerea intereselor publice generale.

18
 Concluzii

Sistemul informațional cuprinde ansamblul de date, informații conținute în

documente, circuite informaționale, fluxuri informaționale și mijloace de tratare a
informațiilor, implicate în procesul de fundamentare a deciziilor elaborate de organele
care fac parte din sistemul administrației publice și care contribuie, prin conținutul lor, la
satisfacerea necesităților generale ale populației.
Circuitul informațional reprezintă traiectul pe care îl parcurge informația de la
emițător până la beneficiarul de informații.
Fluxul informațional reprezintă cantitatea de informație vehiculată între emițător
și beneficiarul de informație.
Caracteristicile fluxului informațional sunt:
-lungime;
-viteza de deplasare;
-fiabilitate;
-cost.
Procedurile informaționale reprezintă un ansamblu de elemente prin care se
stabilesc modalitățile de culegere, înregistrare, transmitere și prelucrare a unei categorii
de informații cu precizarea operațiilor de efectuat și succesiunea lor, a suportilor și
mijloacelor de tratare a informațiilor.
Sistemul informațional îndeplinește trei funcții:
1)Funcția decizională constă în faptul că sistemul informațional trebuie să asigure
elementele informaționale necesare fundamentării actelor administrative la nivelul
Parlamentului, Guvernului și tuturor categoriilor de decizii administrative.
2)Funcția operațională este cea prin care sistemul informațional asigură
operaționalizarea actelor administrative: legi, decrete, hotărâri, decizii administrative etc.
3)Funcția de documentare a sistemului informațional asigură informațiile
necesare personalului angajat în sistemul public pentru a fundamenta sistemul de
obiective și decizii.
Principiile sistemului informațional:
1)Principiul conceperii și restructurării sistemului informațional potrivit cerințelor
managementului unei instituții publice;
2)Principiul corelării strânse a sistemului informațional cu organizarea structurală
și cu sistemul decizional din instituțiile publice care compun sistemul administrativ și nu
numai;
3)Principiul unității metodologice a tratării informațiilor;
4)Principiul flexibilității;
5)Principiul concentrării asupra informațiilor esențiale;
6)Principiul asigurării unui timp corespunzător de reacție a componentelor
sistemului administrației public.;
7)Pricipiul asigurării de maximum de informații finale dintr-un fond limitat de
informații

19
 Bibliografie
Armenia Androniceanu, Management Public, Ed.Economică, București, 1999;
Armenia Androniceanu, Noutăți în Managementul Public, Ed.Universitară,
București, 2005.
Imbrescu Ion, Elemente de Management Public, Ed. LuminaLex, Bucurști, 2010;
Mureșan Doina, Management Public, Ed. Institutul European, Iași, 2012;
http://www.scrigroup.com/management/SISTEMUL-INFORMATIONAL-AL-
MANA73864.php , accesat la data de 05.04.2016.

20