STUDIU DE CAZ: CLUJ-NAPOCA

În Cluj‐Napoca s-au experimentat începând din anii 2000 diferite contexte și forme de luare de
deciziilor de către instituţii și autorități de la nivel local, împreună cu cetățeni și diferiți factori interesați.
Procesul decizional strategic a depășit gradual graniţele instituţionale formale, devenind accesibil
comunității și contribuind la dezvoltarea în mod real a democrației participative.
În cazul unor proiecte majore de interes comunitar, cum sunt reamenajarea Pieţei Unirii,
construcția parcurilor Tetarom, elaborarea Planului Urbanistic General pentru perioada 2010-2020,
refacerea străzii Kogălniceanu etc., identificarea şi gestionarea problemelor de interes public s‐a realizat
prin lărgirea reţelelor de consultare şi adoptare a deciziilor cu aportul experţilor, ONG‐urilor,
organizaţiilor profesionale şi asociaţiilor patronale. Astfel, a fost recunoscută treptat capacitatea
factorilor interesați de a formula şi rezolva probleme publice dincolo de autoritatea instituțiilor,
organizațiilor și aparatelor administrative locale şi judeţene.
Primăria Cluj‐Napoca a devenit în ultimii ani principalul actor care coordonează, coagulează şi
ghidează impresionante reţele de consultare în contextul guvernării locale. Cel mai elocvent exemplu îl
constituie elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020 sub îndrumarea
unor profesori de la Universitatea Babeș-Bolyai și cu aportul a aproximativ 600 de persoane, grupate în
23 de grupuri de lucru sectoriale, coordonate fiecare de către 1 până la 3 experți recunoscuți în domeniu
(multiculturalism, educație, sănătate, dezvoltare economică, turism, mediu, dezvoltare urbană,
cinematografie, artă și cultură, democrație participativă, identitate istorică, IT și e-guvernare etc.).
Democrația participativă a devenit sintagma globală care sintetizează cele mai recente și profunde
transformări ale administraţiei publice locale din spațiul european (Spania, Franța, Italia, Germania,
Marea Britanie etc.), transformări similare cu cele petrecute în ultimii ani în Cluj‐Napoca.
Administraţiile locale devin centrul operaţional al unor reţele extinse care împlică mai mulţi actori
sociali capabili să mobilizeze resurse complexe, în afara cadrelor instituţionale. Însă nu toţi cetăţenii
sunt neapărat parte a acestor reţele de adoptare a deciziei strategice, care depăşesc graniţele autorităților
locale. În practică, administraţia publică preferă, deseori din motive de convenienţă, actori deja
constituiţi formal, cum sunt ONG‐urile, sindicatele, patronatele, asociaţiile profesionale etc. Însă
adoptarea deciziilor împreună cu parteneri exclusiv din sfera factorilor interesați constituiţi formal poate
produce asimetrii sociale, concretizate sub forma selecţiei și implicării sistematice a unor persoane care
provin din aceeași categorie socială (persoane cu educaţie superioară şi cu o bază materială solidă, în
defavoarea unor persoane vulnerabile, mai puțin educate, marginalizate social și expuse riscului de
sărăcie).
Prin proiecte de interes comunitar precum „Capitala Culturală Cluj‐Napoca 2021”, „Capitala
Tineretului 2015”, „Bugetarea participativă 2013” şi „Memorandumul UNDP‐Primăria Cluj‐Napoca
pentru locuinţe sociale” s‐a încercat lărgirea bazei de participare prin procese decizionale
descentralizate, cu informarea, consultarea și implicarea publicului larg, pe lângă corpurile de expertiză.
În esență, democrația participativă oferă tuturor cetăţenilor şanse egale de a accede la luarea deciziei
publice, inclusiv celor care nu au resurse economice, cunoștințe tehnice adecvate, educaţie formală sau
apartenenţă la un anumit grup de interese.
Bugetarea participativă este unul din instrumentele cele mai cunoscute public ale noilor forme de
democratizare prin participare promovate de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Bugetul este
unul din instrumentele cheie ale politicii economice şi ale dezvoltării locale, astfel că formularea
bugetului local îi revine Consiliului Local, în parteneriat cu instituţia Primăriei. Dar aceasta nu înseamnă
că trebuie exclusă comunitatea din procesul bugetar la nivel local. În ultimii ani, autoritățile locale au
încercat mai multe forme de implicare a populației din diferite zone ale Clujului în procesul de adoptare
a unor decizii cu impact direct în acele zone.
Prin intermediul întâlnirilor și dezbaterilor publice, autoritățile au stimulat deliberarea consensuală
asupra unor priorităţi de investiţii care puteau fi incluse în bugetul oraşului. O astfel de abordare
presupune asumarea de către cetăţeni a unui rol de participant activ în definirea şi abordarea problemelor
comunităţii din care fac parte, care poate fi cultivat prin angrenarea cetățenilor în întreg procesul
decizional, inclusiv în definirea problemelor ce necesită rezolvare. Pe lângă transparentizarea bugetară
şi administrativă, bugetarea participativă presupune şi dezvoltarea şi deschiderea instituţională, prin
asumarea din partea administraţiei publice locale a internalizării şi susţinerii procesului bugetării
participative cu măsuri administrative şi de dezvoltare instituţională.
Anul 2013 a reprezentat demararea procesului de bugetare participativă la nivel local, printr-un
proiect pilot derulat în cel mai mare cartier din Cluj-Napoca, Mănăştur. Autoritățile locale au urmărit
îmbunătăţirea calităţii vieţii, încurajând cetăţenii să se implice în definirea priorităţilor şi obiectivelor
de investiţii necesare pentru dezvoltarea comunității din care fac parte. Mecanismul proiectului pilot
prevedea ca facilitatorii comunitari să meargă în cartier, în puncte special alese, unde să discute cu
cetățenii interesați despre posibile proiecte ce pot fi implementate în zonă. Au existat mecanisme
specifice de informare, consultare și influențare a opiniei publice şi de luare a deciziei pe bază de
consens, nu de vot. Rezultatele discuțiilor erau apoi centralizate și comunicate autorităților locale spre
a fi analizate. Pornind de la problemele identificate împreună cu facilitatorii comunitari, cetăţenii în
adunări cetăţeneşti propuneau propriile resurse şi expuneau idei pe baza cărora Primăria poate găsi
soluţii pe bază de proiecte comunitare. După ce proiectele erau agreate de comunitate, problema era
preluată de către Consiliul Local și inclusă sub forma unor proiecte în bugetul local.
În anii 2015 și 2016 s-a desfășurat al doilea proiect de bugetare participativă, dedicat grupurilor
informale, ”Com’on Cluj”. Acestea au fost formate din tineri cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani,
scopul fiind de a propune proiecte pentru schimbarea comunității clujene. Proiectele declarate
câștigătoare pentru implementare au fost finanțate prin bugetul local al Municipiului Cluj-Napoca.
Experimentarea democrației participative din perioada 2013-2016 prin inițiative ad-hoc a demonstrat
faptul că cea mai mare parte a efortului autorităților locale pentru stimularea participării cetățenilor la
procesul bugetar ar trebui concentrată pe procesele de dezvoltare comunitară.
În Municipiul Cluj-Napoca bugetarea participativă a devenit un proces periodic, organizat și
structurat în baza unui regulament începând din 2017, când a fost proiectată platforma on-line special
destinată acestui proces. Cetăţenii care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj şi au vârsta de cel puţin
18 ani se pot înscrie pe platforma bugetării participative. Există obligativitatea, conform
Regulamentului disponibil pe site-ul Primăriei, ca propunerile de proiecte să fie depuse exclusiv de
către cetățeni, în mod individual, și să se încadreze într-unul din cele 6 domenii eligibile: (1) alei,
trotuare şi zone pietonale, (2) mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei, (3) spații verzi și locuri
de joacă, (4) amenajare spaţii publice, (5) infrastructură educațională și culturală și (6) oraşul digital.
Procesul de bugetare participativă locală se derulează în patru etape:
1. Înregistrarea participanţilor pe platforma online, adaptată pentru dispozitivele mobile.
Înregistrarea este obligatorie pentru a putea trimite propuneri de proiecte sau pentru a putea vota.
2. Depunerea propunerilor de proiecte, fiecare cetățean având posibilitatea de a depune maxim un
proiect pentru fiecare dintre cele 6 domenii eligibile. Propunerile de proiecte din partea cetățenilor
trebuie să îndeplinească o serie de condiții generale referitoare la corespondența cu interesul general al
comunității, asimilarea cu investiții aflate în aria de competență a primăriei, evitarea dublei finanțări,
compatibilitatea cu proiecte sau planuri aflate în derulare etc., dar și o serie de condiții specifice: să nu
aibă un caracter comercial, publicitar, politic sau etnic, să nu genereze cheltuieli de funcţionare
importante (întreţinere, plata unor drepturi de autor etc.) după implementare, să fie clar delimitate
spaţial, să nu fie prea vagi și să se încadreze în bugetul maxim alocat unui proiect, respectiv 150.000
Euro, inclusiv TVA.
3. Analiza tehnică şi legală a proiectelor de către departamentele de specialitate din cadrul
Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. În urma acestor verificări se stabilește lista proiectelor care sunt
eligibile și pot fi supuse votului cetăţenilor. Propunerile încărcate pe platformă pot păstra ideea iniţială,
dar ele sunt adaptate de către serviciile din cadrul Primăriei, care vor estima mai exact costurile
implicate, posibilităţile concrete de acţiune și timpul de execuție (compartimentele implicate sunt:
Direcția Tehnică, Direcția Ecologie Urbană și Spații Verzi, Direcția Juridică, Direcția Generală de
Urbanism, Direcția Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății, Direcția Generală Comunicare,
Dezvoltare Locală și Management Proiecte). Dacă se constată că propunerile din partea cetățenilor sunt
similare în ceea ce privește conținutul sau proximitatea spaţială, autoritățile recurg la înglobarea
acestora într-un singur proiect, cu înștiințarea prealabilă a deponenților. Proiectele care contravin
prevederilor legale în vigoare nu sunt incluse în procesul de bugetare participativă și nu sunt publicate
pe platformă. De asemenea, cetățenii care depun propuneri ce nu ajung să fie supuse votului (pentru că
nu au trecut de faza analizei tehnice și legale) au dreptul să primească, la cerere, explicaţii privind
motivele acestei decizii.
4. Votul cetăţenilor, în două etape distincte. Votarea este restrictionată la teritoriul Municipiului
Cluj-Napoca, astfel că cetățenii care doresc să voteze trebuie să se afle în momentul votului pe raza
orașului și să permită accesul la locație pe dispozitivul electronic de pe care votează. Votul are loc în
două etape distincte. În prima fază de vot, fiecare cetățean înscris pe platformă poate alege şase proiecte
(câte unul pentru fiecare dintre cele şase domenii eligibile). În această etapă se vor selecta 30 de
proiecte: primele trei proiecte clasate în ordinea numărului de voturi din fiecare domeniu vor intra
automat în a doua etapă de vot, iar restul în funcție de numărul de voturi, indiferent de domeniul din
care fac parte. În a doua etapă, fiecare cetățean poate alege un singur proiect din cele 30 stabilite în
prima fază. Vor fi selectate un număr de 15 proiecte: cel mai votat proiect din fiecare domeniu va fi
selectat automat, iar restul vor fi selectate în funcție de numărul de voturi, indiferent de domeniul din
care fac parte. Fiecare participant poate vota o singură dată în fiecare etapă a votului.
Acţiunile necesare pentru implementarea proiectelor care obțin cel mai mare număr de voturi sunt
cuprinse în bugetul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca pentru anul următor. Ca urmare a celor două
ediții ale procesului de bugetare participativă derulate până în prezent, în 2017 și în 2018 au fost
selectate, finanțate și finalizate diverse proiecte de interes comunitar. De exemplu, au fost achiziţionate
16 tomberoane inteligente (echipate cu panouri solare pentru a elimina costurile de electricitate) pentru
colectarea selectivă a deșeurilor stradale, care au fost amplasate în 8 zone cu trafic pietonal intens. Prin
acest proiect s-a realizat educarea populației în legătură cu beneficiile reciclării, reducerea costurilor
colectării gunoiului și tehnologizarea orașului, care devine în același timp un oraș verde. Pe parcursul
implementării proiectului, licitaţia pentru achiziţionarea unităţilor de colectare selectivă a fost reluată
de 3 ori, din cauza faptului că nu s-au prezentat ofertanţi.
Ediția din 2017 a procesului de bugetare participativă a permis selecția pentru finanțare a unui
proiect de autobuze/microbuze școlare cu circuit închis, în cooperare cu toate școlile din oraș. Copiii
sunt preluați din cea mai apropiată stație de locuința acestora, siguranța le este asigurată de un angajat
al poliției locale prezent în permanență în autobuz, iar șoferul este înștiințat de absența copilului de la
școală prin aplicația special creată pentru monitorizarea transportului. Dintre cele 15 proiecte selectate
la competiția din 2018, 11 sunt în faza de proiectare (de exemplu: stații de autobuz cu plante și mobilier
urban, parc cu destinație de citit, relaxare și joacă într-o ambianță naturală, parcări de biciclete sigure,
defibrilatoare automate externe în locurile publice etc.) și 4 în faza de execuție (de exemplu: amenajare
parc în cartierul Bună Ziua, dotarea laboratoarelor Colegiului Tehnic Raluca Ripan, plata contactless la
automatele de bilete ale Companiei de Transport Public din Cluj, etc.).
Bugetarea participativă nu este doar o expresie a legăturii dintre planificarea strategică la nivel
local și managementul financiar al execuției bugetare aferente planificării strategice, ci și o dovadă vie
a democrației participative, în care ideile şi iniţiativele comunităţii din Cluj-Napoca se manifestă şi se
transformă în realitate prin intermediul unui proces deschis, incluziv şi transparent. Astfel, membrii
comunităţii se implică direct în formularea deciziilor strategice privind priorităţile de dezvoltare locală
și de cheltuire a banilor din bugetul local.
Întrebări

1. Identificați rolul și obiectivele bugetării participative în contextul planificării strategice la

nivelul Municipiului Cluj-Napoca.
2. Evaluați avantajele și limitele implementării procesului de bugetare participativă, sub aspectul
implicării cetățenilor în procesul de planificare strategică.
3. Considerați că bugetarea participativă este un instrument de planificare strategică participativă
sau un mecanism de democrație participativă la nivel local? Argumentați răspunsul.
4. Analizați necesitatea și oportunitatea implementării procesului de bugetare participativă pentru
comunitățile locale, în general, și pentru comunitatea în care locuiți, în special.
5. Formulați o idee/propunere de proiect pentru comunitatea din care proveniți, care să
respecte condițiile și criteriile de eligibilitate valabile în cazul bugetării participative din Cluj-
Napoca