UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI

TEHNOLOGIE DIN TÂRGU MUREŞ

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii universitare de masterat:

Administrație Publică și Politici Europene

PROIECT DISCIPLINA
PRACTICĂ

Coordonator ştiinţific: Masterand:

Prof. univ. Dr. Dogaru Lucreția Botezan Ilarie

TÂRGU MUREŞ
2021
 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI
TEHNOLOGIE DIN TÂRGU MUREŞ
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii universitare de masterat:

Administrație Publică și Politici Europene

BUGETAREA PARTICIPATIVĂ

Coordonator ştiinţific: Masterand:

Prof. univ. Dr. Dogaru Lucreția Botezan Ilarie

TÂRGU MUREŞ
2021
 Cuprins

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ....................................................................................... 1

1.1. De unde a pornit și ce succese are ........................................................................ 1
1.2. Bugetare participativă nu e doar pentru statele bogate. Cazul Camerun ............. 2
CAPITOLUL 2 BUGETAREA PARTICIPATIVĂ – PRIMĂRIA ORADEA .................. 3
2.1. Cum funcționează? ................................................................................................... 4
2.2 Bugetul proiectelor .................................................................................................... 4
2.3. Procedura de validare ............................................................................................... 5
2.3. Proiecte "on hold" .................................................................................................... 8
CAPITOLUL 3 CONCLUZII ........................................................................................... 11
CAPITOLUL 4 BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 13
 CAPITOLUL 1 INTRODUCERE
Bugetarea participativă este un proces care permite cetăţenilor să se implice în luarea
deciziilor privind dezvoltarea localităţii lor, un proces prin care primăria alocă o parte din
bugetul anual, după care locuitorii vin cu propuneri cu privire la ceea ce ar trebui îmbunătăţit în
anul viitor în localitate. În cadrul formulării acestor propuneri, cetăţenii, asistaţi de administraţia
oraşului, se întâlnesc la discuţii publice locale sau tematice şi cu vecinii, unde discută despre
ceea ce vor să schimbe în localitatea lor şi în ce mod. Apoi depun la Primărie propunerile
comune pentru a fi verificată fezabilitatea lor. Punctul culminant este votul popular pentru
selectarea propunerilor cetăţenilor care vor fi realizate de autoritățile locale.

1.1. De unde a pornit și ce succese are

Bugetarea participativă a fost inventată în Porto Alegre1 ca răspuns la creșterea rapidă a

orașului și la incapacitatea de a oferi servicii de bază rezidenților săi. În 1989, partidul nou ales
al muncitorilor a inversat procesul de luare a deciziilor, astfel încât cetățenii au decis cum a fost
cheltuită o parte din bugetul unui oraș. Procesul a dat o voce celor săraci, ale căror necesități
erau de regulă ignorate.
Bugetarea participativă a contribuit la o distribuție mai echitabilă a serviciilor publice ale
orașului. Până în 1997, rețelele de canalizare și apă au crescut de la 75% la 98%, bugetele
pentru sănătate și educație au crescut de la 13% la aproximativ 40%, numărul școlilor a crescut
de patru ori, iar construcția de drumuri în cartierele sărace a crescut de cinci ori. Participarea la
ședințele de bugetare a crescut de la mai puțin de 1.000 de persoane pe an în 1990 la
aproximativ 40.000 în 1999.
Mai concret asta s-a întâmplat așa2: cetățenii au primit informații despre bugetul orașului în
cadrul întâlnirilor la nivel de district. Delegații, selectați dintre persoanele care au participat la
aceste întâlniri, întocmeau o listă de priorități pentru proiecte în viitorul buget, în consultare cu
publicul larg și administrația.

1
https://www.wri.org/insights/what-if-citizens-set-city-budgets-experiment-captivated-world-participatory-
budgeting
2
https://www.partizipation.at/545.html

1
Toți cei care participau votau prioritățile proiectelor și alegeau câte doi delegați din fiecare
district în Conselho do Orçamento Participativo (Consiliul Bugetar Participativ – CBP).
Pe lângă adunările raionale ce țineau de teritoriu, au fost create și adunări pe probleme la nivelul
întregului oraș; în cadrul cărora la fel se desemnau câte doi delegați la CBP.
Bazat pe recomandările acestor adunări, CBP elabora un proiect de buget plus un plan
de investiții și le prezenta consiliului local pentru evaluare și decizie finală. Acest Consiliu a
fost, de asemenea, responsabil pentru elaborarea regulilor de planificare a următorului buget.
Aceste reguli includeau formule de alocare dezvoltate special pentru a asigura tratamentul
echitabil al districtelor sărace și bogate. Structurile bugetului participativ au fost dezvoltate în
mare măsură în mod autonom și se intenționa revizuirea lor an de an.

1.2. Bugetare participativă nu e doar pentru statele bogate. Cazul Camerun

În Camerun3, politicile urbane au ignorat persoanele vulnerabile, mai ales în ceea ce ține
de accesul la apă, energie, educație și protecție socială. De fapt, așezările informale reprezintă
până la 90% din zonele urbane, iar sărăcia afectează mai mult de 40% din cetățeni.
Cartierele Nkolo și Brazzaville din orașele Yaoundé și Douala, prin bugetare
participativă, și-au îmbunătățit accesul la apă potabilă, securitatea terenurilor, electrificarea
publică și infrastructurile școlare. Timp de zece ani, populația din aceste districte a participat la
forumuri locale de bugetare, unde o varietate de grupuri, inclusiv vulnerabile, s-au mobilizat
pentru a-și face vocea auzită.
Peste zece mii de persoane au dezbătut diverse probleme și soluții pentru serviciile furnizate în
localitățile lor. Drept urmare, în Yaoundé și Douala, ca și în celelalte sute de comunități
angajate în bugetarea participativă, veniturile locale au crescut semnificativ și au întărit
contractul social în comunitate.

3
https://www.urbanet.info/participatory-budgeting-in-cameroon/

2
CAPITOLUL 2 BUGETAREA PARTICIPATIVĂ – PRIMĂRIA
ORADEA

3
 2.1. Cum funcționează?

Pot depune proiecte cetățenii care au domiciliul sau reşedinţa în Municipiul Oradea şi
care au împlinit vârsta de cel puţin 18 ani.
Pentru a depune un proiect, aceștia trebuie să se înregistreze pe activ.oradea.ro.
Prin excepție, depunerea proiectelor se poate face și off-line, prin completarea unei cereri tip și
depunerea la registratura Primăriei Municipiului Oradea. În acest caz, crearea contului de
utilizator și încărcarea propunerii pe platforma online va fi realizată de către o persoană
desemnată din cadrul Municipiului Oradea.
Pot fi finanțate proiecte care vizează:
• Infrastructură stradală: alei, trotuare, scuaruri, zone pietonale (amenajarea,
renovarea, întreținerea, înființarea acestora);
• Amenajare de spații verzi și locuri de joacă (amenajarea, repararea, renovarea,
înființarea acestora, întreținerea, preluarea în administrație de către comunitate);
• Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației (îmbunătățirea căilor de acces spre
obiectivele importante ale orașului, fluidizarea traficului, crearea de infrastructuri pentru
siguranța rutieră, creșterea gradului de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, propuneri
de zone cu restricție auto, piste de biciclete, sisteme de supraveghere video);
• Amenajare spaţii publice (mobilier stradal, iluminat public, etc – amenajare,
înființare, reparare);
• Infrastructură culturală;
• Infrastructură socială;
• Infrastructură de sănătate;
• Digitalizare (proiecte IT menite să crească gradul de utilizare a tehnologiilor în
scopul îmbunătățirii calității vieții în Oradea dar și al unui marketing mai dinamic al orașului).4

2.2 Bugetul proiectelor

Valoarea bugetului propus, începând cu anul bugetar 2018, în cadrul procesului de bugetare
participativă pentru proiectele selecţionate este de 1.500.000 euro/an bugetar, iar valoarea

4
https://activ.oradea.ro/informatii/cum-functioneaza

4
estimată pentru un proiect propus trebuie să se încadreze în suma maximă 200.000 euro,
inclusiv TVA.
Anual, prin bugetarea participativă se vor selecta 10 proiecte care vor fi cuprinse în bugetul de
venituri și cheltuieli al Municipiului Oradea pentru acel exercițiu bugetar.

2.3. Procedura de validare

Pentru a fi validate în cadrul procesului de bugetare participativă proiectele trebuie să fie

de competența Primăriei Municipiului Oradea, să nu contravină reglementărilor Regulamentului
sau a altor prevederi legale în vigoare și să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate:
1. să fie de interes local și să nu realizeze activităţi cu scop comercial, publicitar, de
natură politică sau etnică;
2. să fie sau să poată fi asimilate unei investiţii aflate în competenţa Primăriei
Municipiului Oradea şi care vizează un spaţiu public, deschis, aflat în proprietatea Municipiului
Oradea, la care există acces neîngrădit al cetățeniilor (nu sunt eligibile proiecte care propun
dotări/amenajări în incinta clădirilor administrate de instituții publice);
3. să se refere doar la investiții publice constând în dotări, modernizări, reparații ale
bunurilor proprietate publică a municipiului;
4. să nu fie contrare sau incompatibile cu planuri sau proiecte ale municipalităţii aflate în
derulare;
5. să fie delimitate zonal;
6. să se încadreze în bugetul maxim alocat unui proiect;
7. să se încadreze în domeniile prevazute în Regulament;
Proiectele care se urmarește a fi finanțate prin bugetarea participativă trebuie de
asemenea să fie clare, concise, detaliate, astfel încât implementarea lor să fie ușor de realizat.
Totodată, trebuie avut în vedere faptul că prioritatea proiectelor pentru finanțare este stabilită în
funcție de votul cetășenilor Municipiului Oradea, așa că mesajul/descrierea proiectelor trebuie
să fie ușor de înțeles pentru ceilalți participanți la acest proces.
Proiectele pot fi însoțite de imagini, schițe, descrieri detaliate, în format pdf, jpg, png, cu o
dimensiune maximă de 2 MB.5

5
https://activ.oradea.ro/informatii/cum-functioneaza

5
Municipiul Oradea va realizează o analiză a proiectelor depuse, iar în situația în care consideră
oportun, reprezentanții primăriei pot solicita clarificări suplimentare deponenților și actualizarea
proiectelor în funcție de acestea.
De asemenea, reprezentanții primăriei vor face o estimare realistă a costurilor aferente fiecărui
proiect.
Pentru proiecte similare, acestea pot fi unite (pentru a nu disipa numărul de voturi).
Proiectele care nu respectă criteriile de eligibilitate vor fi respinse și nu vor participa la vot.
După depunerea proiectelor, modificarea acestora se poate realiza doar în etapa de validare, de
către reprezentanții municipalității.
Validarea proiectelor în cadrul procesului de bugetare participativă va fi realizată de către o
comisie constituită în acest sens la nivelul Primăriei Municipiului Oradea.
În ceea ce privește votul proiectelor, fiecare cetățean al municipiului poate vota câte un singur
proiect din fiecare categorie, iar proiectele eligibile vor fi ierarhizate în funcție de numărul de
voturi.
Cetățenii pot vota proiecte depuse în una sau mai multe categorii.
Pentru a vota, cetățenii trebuie să se înregistreze pe platformă, sau să se autentifice cu contul de
Facebook.
Selecția finală a proiectelor se va realiza după dezbaterea în cadrul întâlnirilor publice cu
cetățenii din cartiere și companii din municipiu.
În cadrul întâlnirilor organizate în cartiere și companii din municipiu se vor prezenta proiectele
eligibile, iar participanții la intalniri își vor putea exprima prin vot direct opțiunea proprie.
Selecția finală va fi realizată prin combinarea votului online (50%) și a votului exprimat în
cadrul întâlnirilor publice (50%).
Calendarul procesului de bugetare participativă:
• 23.07.2018 - Lansarea portalului;
• 01.08.2018 - 01.12.2018 - Depunerea proiectelor;
• 02.12.2018 - 09.12.2018 - Verificarea proiectelor depuse de către Primărie;
• 10.12.2018 - 20.01.2019 - Promovarea proiectelor de către deponenți și votarea on-
line;
• 21.01.2019 - 28.02.2019 - Întâlniri publice și votarea off-line.

6
Luna februarie 2019 - includerea în bugetul pe anul 2019 a proiectelor care au obținut cele mai
multe voturi.
Notă: Calendarul va putea suferi modificări, care vor fi aduse la cunoștință publică în timp util.6

Lista proiectelor caștigătoare în anul 2019

6
https://activ.oradea.ro/informatii/cum-functioneaza
7
ibidem

7
 2.3. Proiecte "on hold"

Analizând la rece, campaniile de bugetare participativă lansate de municipalitate în 2017

și 2018, în care orădenii și-au ales proiectele pe care le doresc, acestea încep să aducă a exerciții
de imagine.
Din cele 20 de investiții cerute de populație, în 3 ani primăria abia dacă a închis unul, prin care
Şcoala Nicolae Bălcescu a fost dotată cu 42 calculatoare, 40 table interactive, 40
videoproiectoare, 6 imprimante multifuncţionale, 55 căşti cu microfoane pentru laboratorul de
informatică şi un sistem de sonorizare mobil, iar asta pentru că investiţia n-a presupus multă
hârţogărie.
La data de întâi aprilie 2021, erau în diferite faze de pregătire 8 proiecte, alte 9 erau
blocate, iar la 2 municipalitatea a renunțat. „Unele se derulează mai greu, dar important e că
până la urmă vor fi implementate”, spune optimist primarul Florin Birta.
Convins că locuitorii cunosc cel mai bine nevoile cartierelor în care locuiesc, fostul primar Ilie
Bolojan, a lansat în 2017 prima campanie de bugetare participativă. Orădenii au fost îndemnați
să propună și apoi să voteze 10 proiecte în valoare de cel mult 200.000 euro fiecare, pe care le
doresc implementate de anul următor.
Inițiativa se dorea să devină o tradiție, așa că în 2018 municipalitatea a lansat a doua sesiune,
pentru alte 10 proiecte, înainte să fi implementat măcar unul dintre cele deja alese. În 2019,
realizând absurdul situației, conducerea Primăriei s-a oprit. „Înainte să alegem alte proiecte,
vrem să le ducem la bun sfârșit pe cele deja propuse”, argumenta Bolojan. Iar de atunci nu s-a
mai ținut nici o selecție și nici nu se știe când va mai fi una.8
Ca să „umfle” realizările, Municipalitatea a bifat ca finalizată și implementarea sistemului de
bike-sharing folosindu-se de o șmecherie: spre nemulțumirea inițiatorilor proiectului,
administrația Birta a înlocuit bicicletele cerute de orădeni cu trotinetele electrice. „Am cerut
biciclete pentru ca orădeanul să facă mișcare. Cu o trotinetă electrică dai de două ori la pedală și
umbli tot orașul”, protestează Sebastian Miklo, președintele Asociației ProBikers, inițiatorul
proiectului.
Miklo e cu atât mai nemulțumit cu cât regulamentul prevedea consultarea inițiatorului. „Nu ne-a
întrebat nimeni nimic”, spune biciclistul, îndoindu-se că proiectul va mai fi implementat. „Încep

8
https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ati-votat-dar-v-au-uitat-doar-unul-din-cele-20-de-proiecte-propuse-de-cetateni-a-
fost-implementat-de-primaria-oradea-162795.html

8
să cred că Primăria a organizat campaniile de bugetare participativă doar ca să-și facă
reclamă...”.9
„Primăria lasă la coadă proiectele orădenilor ca neimportante după ce în timpul campaniei
anunța că propunerile câștigătoare vor fi începute în anul imediat următor”, ne spune Miklo.
Există, însă, și proiecte născute moarte, din 2018 încoace, Primăria nefiind capabilă să
identifice un amplasament pentru amenajarea unui parc în Episcopia Bihor și să găsească o
soluție de punere în valoare, ca punct de belvedere sau local public, a turnului de apă din strada
Lacul Roșu, așa că a abandonat aceste demersuri. „Am întrebat la toate direcțiile din Primărie și
nimeni nu se ocupă de aceste proiecte”, spune Mirela Macra, de la Biroul de presă al Primăriei.
Alte două proiecte sunt ca îngropate. Încă din 2019 municipalitatea a renunțat să-și mai bată
capul cu reabilitarea Casei de Cultură din Podgoria, motivând că distrugerea e prea avansată ca
să mai merite reparată. „Clădirea va trebui demolată și reconstruită, dar investiția nu se
încadrează în plafonul de 200.000 euro alocat proiectelor”, spune primarul Florin Birta.
La fel, municipalitatea a tras pe linie moartă proiectul privind reamenajarea accesului la
Grădina Zoologică. „Vrem să mutăm Zoo în pădurea din Băile Felix sau în cea din capătul
străzii Gheorghe Doja, pentru a face loc noului complex sportiv. Nu are rost să investim în niște
amenajări care peste 2 ani ar putea fi demolate”, spune edilul10.
Lentoarea cu care sunt implementate proiectele i-a surprins pe toți inițiatorii. „Merge
mai greu decât mă așteptam”, spune consilierul local Pető Dalma, care a propus reabilitarea
Pieței Tineretului, cunoscută și ca Templom tér.
Pető arată, însă, că înainte să treacă la reabilitarea pieței și a spațiilor verzi, municipalitatea a
trebuit să înlocuiască rețelele din subteran. „Bine că măcar se face”, zice ea împăciuitor.
De aceeași părere este și Cristian Delcea, fost angajat al Primăriei, inițiatorul a trei proiecte
câștigătoare, dar nici unul început. „Probabil Primăria are în implementare lucrări mai grele.
Dintre cele propuse de mine, am înțeles că anul acesta se va finanța iluminarea cu LED a
trecerilor de pietoni nesemaforizate”, spune Delcea, dorindu-și proiectul implementat cât mai
repede: „O singură viață dacă salvăm, investiția merită toți banii”.
Potrivit proiectului de buget pe anul 2021, anul acesta vor intra în diferite faze de implementare
doar 8 din cele 20 proiecte declarate câștigătoare până acum. Lista e deschisă de construirea

9
ibidem
10
https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ati-votat-dar-v-au-uitat-doar-unul-din-cele-20-de-proiecte-propuse-de-cetateni-
a-fost-implementat-de-primaria-oradea-162795.html

9
parcării supraterane de la Spitalul Județean (48,9 milioane lei), coridorul verde din cartierul
Grigorescu (7 milioane lei), modernizarea Pieței Tineretului (2,9 milioane lei) și amenajarea
parcului din cartierul Tineretului (1,5 milioane lei).
Valori mai mici au fost alocate pentru amenajarea pistei de alergare din Parcul Salca (758.000
lei), iluminarea cu LED a trecerilor de pietoni (497.000 lei) și modernizarea Ștrandului Ioșia, cu
amenajarea unui parc tematic pentru copiii cu dizabilități (250.000 lei).
Desigur, menționarea în buget nu înseamnă automat că proiectele vor fi implementate anul
acesta. Unele, cum ar fi parcarea de pe deal, abia dacă vor apuca să fie licitate, iar altele, ca
modernizarea ștrandului Ioșia, au primit bani doar pentru studiile prealabile.11

Modernizare Piața Tineretului din Velența (Templom tér) (imagine 24.03.2021)

11
https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ati-votat-dar-v-au-uitat-doar-unul-din-cele-20-de-proiecte-propuse-de-cetateni-
a-fost-implementat-de-primaria-oradea-162795.html

10
 CAPITOLUL 3 CONCLUZII
Bugetul participativ poate fi adoptat în orașe bogate sau sărace, cu o populație cu mai
mult sau mai puține deprinderi democratice, cu un număr divers de populație și cu sume variate
de finanțare. Totuși, multe din administrațiile publice locale pot doar simula acest proces
participativ și numi generic „buget participativ” anumite consultări publice, pot limita accesul
anumitor persoane la procesul decisional, pot diminua accesul la fonduri sau pot să nu
promoveze și să nu ofere instrumentele necesare realizării acestui proces.
Chiar și în Porto Alegre, locul de unde a plecat ideea acestui process, după schimbarea
partidului de guvernământ, fondurile dedicate bugetării participative au fost reduse, la fel a fost
diminuat și caracterul participativ. În 2016, bugetul participativ a fost suspendat pentru doi ani.
Declinul acestei idei, conform unora12, se datorează factorilor politici, fiscali și tehnici13.
Totuși, în urma analizei, îmi exprim convingerea că o astfel de participare la decizia
privind destinația fondurilor publice, a cetățenilor, la nivel local, prezintă o serie de avantaje
dintre care doresc sa amintesc:
✓ Permite cetăţenilor să creeze împreună faţa viitoare a localității - locuitorii ştiu ce le
lipseşte în localitate şi ce ar trebui îmbunătăţit, având posibilitatea de a contribui la luarea
deciziilor și generarea soluţiilor;

✓ Redă oamenilor încrederea în politicieni şi permite funcţionarilor publici o cooperare

eficientă cu cetăţenii - dacă oamenii vor avea posibilitatea de a se implica constructiv în
dezbaterile cu Primăria, nu vor deveni sceptici;
✓ Este un izvor de idei noi - permite valorificarea potenţialului creativ al locuitorilor;
✓ Arată că, cooperarea dintre primărie şi locuitori poate da roade - cetăţenii activi vor fi
iniţiaţi în funcţionarea localităţii, primăria va învăţa să comunice mai bine cu cetăţenii şi să le
vină în întâmpinare.
✓ Deschide la nivel comunitar dialogul privind investiţiile cele mai necesare şi cea mai
bună utilizare a banilor publici - reflectarea asupra nevoilor fiecărui grup de interese şi asupra
dezvoltării întregii comunităţi oferă oamenilor oportunitatea de a clasifica mai bine scara de
valori şi de a creşte sensibilitatea socială.

12
https://www.internationalbudget.org/2019/11/paradise-lost-the-crisis-of-participatory-budgeting-is-its-own-
birthplace/
13
https://www.wri.org/insights/what-if-citizens-set-city-budgets-experiment-captivated-world-participatory-
budgeting

11
 ✓ Aprofundează relaţia cetăţenilor cu locul unde trăiesc şi face responsabilă gestionarea
proprietăţilor comune - pentru realizarea fiecărui proiect, trebuie să se identifice cu el o parte
suficient de mare a comunităţii – iar conştientizarea faptului că am decis „noi“, reprezintă şi
conştientizarea responsabilităţii pentru modul în care proprietatea comună va fi gestionată în
viitor.
În ceea ce privește bugetarea participativă la nivelul Municipiului Oradea, actualul
primar Florin Birta recunoaște lentoarea cu care avansează lucrările cerute de orădeni, dar o
pune pe seama birocrației și a faptului că în fiecare proiect apar lucruri neprevăzute. Ca
exemplu, edilul a dat reabilitarea Pieței Tineretului, unde înaintea refacerii spațiilor verzi a fost
necesară înlocuirea rețelelor din subteran și construirea sălii multifuncționale a Liceului Lucian
Blaga, unde turnarea fundației a trebuit precedată de relocarea conductelor. „Orădenii sunt
conștienți că aceste proiecte nu se pot face peste noapte”14, ne spune Birta.
Printre piedicile întâmpinate, primarul mai menționează costul lucrărilor, cu mult peste limita
de 200.000 euro în care ar trebui să se încadreze fiecare proiect. „La sfârșit vom trage linie și
vom vedea cât trebuia să coste și cât au costat în realitate cele 20 de proiecte propuse”, 15
zice
Birta. De parcă n-ar fi fost cerute de orădeni, pe banii strânși tot de la ei...

14
https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ati-votat-dar-v-au-uitat-doar-unul-din-cele-20-de-proiecte-propuse-de-cetateni-
a-fost-implementat-de-primaria-oradea-162795.html
15
ibidem

12
 CAPITOLUL 4 BIBLIOGRAFIE
• https://www.wri.org/insights/what-if-citizens-set-city-budgets-experiment-captivated-world-participatory-
budgeting;
• https://www.partizipation.at/545.html;
• https://www.urbanet.info/participatory-budgeting-in-cameroon/;
• https://activ.oradea.ro/informatii/cum-functioneaza;
• https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ati-votat-dar-v-au-uitat-doar-unul-din-cele-20-de-proiecte-propuse-de-
cetateni-a-fost-implementat-de-primaria-oradea-162795.html;
• https://www.internationalbudget.org/2019/11/paradise-lost-the-crisis-of-participatory-budgeting-is-its-
own-birthplace/.

13