Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pagină | 0
Pagină | 1
Pagină | 2
Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate
Administrativă 2014 - 2020, Axa prioritară 2: „Administrație și sistem judiciar accesibile și
transparente“, obiectivul specific 2.2: „Creșterea transparenței, eticii și integrității în
cadrul autorităților și instituțiilor publice“.
➢ Aleși locali (consilieri locali și consilieri județeni, primari, viceprimari, primarul general
al municipiului București, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene, astfel cum
sunt definiți în actele normative incidente administrației publice locale).
Pagină | 3
Indexul integrității în administrația publică locală este măsurat anual, pentru fiecare unitate
administrativ teritorială din România. Este un indice compozit, alcătuit din două
componente, gradul de conformitate procedurală și gradul de respectare a standardelor de
integritate. Valoarea indicelui se obține din adunarea scorurilor (punctajelor) celor două
componente, pe o scală de la 0 la 100, unde 0 înseamnă faptul că nu există integritate în
respectiva instituție publică, deci prevenirea corupției nu respectă niciun standard
Pagină | 4
2. Context
Astfel, scopul acestui document strategic este „promovarea integrităţii, prin aplicarea
riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea prevenirii corupției“.
Acesta a fost cadrul general pentru elaborarea mai întâi a manualului generării indexului
integrității și apoi, pe baza lui, a fost elaborat primul raport anual „Indexul integrității în
administrația publică locală” utilizând date eferente anului 2019.
3. Metodologie de lucru
Indexul integrității la nivelul administrației publice locale a fost calculat prin analiza celor
847 de rapoarte de autoevaluare transmise de unitățile administrativ teritoriale până la data
de 1 aprilie 2020, ca urmare a solicitării transmise de Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației către toți președinții de consilii județene și primarii de
municipii, orașe și comune de a completa situația aferentă anului 2019 privind indicatorii
de evaluare a măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției (Anexa
nr.3 din H.G. nr. 583/2016) și transmiterea documentului la MLPDA odată cu Raportul privind
stadiul implementarii SNA 2016 - 2020 în anul 2019.
Astfel, pentru cele 847 de UAT-uri, respectiv 26,24% din totalul de 3228 de UAT-uri, au
fost acordate punctaje pentru fiecare dintre cele două componente care alcătuiesc
indicatorul total, respectiv:
Pagină | 5
Punctajul pentru cea de a doua sub-componentă a fost acordat urmare analizei rapoartelor
de autoevaluare și a site-urilor unităților administrativ teritoriale. De asemenea, pentru a
evita eventuale erori în acordarea punctajului, s-a solicitat, prin e-mail, către toate cele
851 unități administrativ teritoriale confirmarea existenței următoarelor proceduri de lucru:
➢ Cod de etică;
➢ Procedură internă privind declarațiile de avere și de interese;
➢ Procedură internî privind declararea cadourilor și publicarea anuală a inventarului
privind bunurile primite cu titlu gratuit;
➢ Desemnarea consilierului de etică;
➢ Procedura internă privind consilierea etică;
➢ Procedură internă privind transparența procesului decizional și publicarea raportului
anual de evaluare a implementării Legii nr. 52/2003 ;
➢ Procedură internă privind accesul la in/formațiile de interes public și publicarea
raportului anual de evaluare a implementării Legii nr. 544/2001;
➢ Procedură internă privind protecția avertizorului de integritate sau includerea în
regulamentul de organizare și funcționare a unor astfel de dispoziții;
Pagină | 6
Au existat cazuri în care nu s-a putut acorda punctajul stabilit prin metodologie deoarece
încă sunt unități administrativ teritoriale care nu au un site propriu sau care, deși au
transmis raportul de autoevaluare, acesta nu conține nici un fel de informații referitoare la
indicatorii de integritate prevăzuți în Anexa III la SNA.
În funcție de indicator, punctele au fost acordate prin raportare la: numărul de sesizări
privind încălcări ale normelor, numărul de decizii prin care s-a confirmat încălcarea normei,
numărul de persoane/instituți care au săvârșit abateri disciplinare, numărul de persoane
care au obligaţia depunerii declaraţiei de avere/numărul de persoane care nu au depus
declaraţii de avere, dintre cei care aveau obligația, număr de decizii ale ANI puse în aplicare
(privind averea nejustificată), numărul de decizii ale ANI prin care s-a constatat starea de
conflict de interese, numărul de condamnări privind săvârşirea infracţiunii de conflicte de
interese, numărul de persoane care nu au depus declarația de interese și aveau obligația
depunerii acesteia, numărul de persoane aflate în stare de incompatibilitate, numărul de
decizii ale ANI cu privire la constatarea unor incompatibilități, numărul de proiecte de acte
normative modificate în urma procesului de consultare, numărul de ședințe publice
organizate la inițiativa instituției, numărul de plângeri în justiție privind nerespectarea de
către instituție a prevederilor leale privind transparența decizională, numărul de seturi de
date publicate în format deschis pe platforma data.gov.ro, numărul de răspunsuri la
solicitări de informații de interes public la care nu s-a răspuns/formulate cu întârziere, față
de termenul legal, numărul de reclamații administrative/plângeri în instanță/hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile pronunțate în favoarea petentului, ca urmare a
plângerilor având ca obiect comunicarea de informații de interes public, număr de avertizări
de integritate, represalii la locul de mucă urmare unei avertizări de integritate.
Calcularea punctajului aferent acestei componente a fost realizată exclusiv din analiza
conținutului rapoartelor de autoevaluare transmise. Au fost situații în care acestea nu
conțineau nici o informație pentru uni indicatori și în acest caz nu au fost acordate puncte.
Pagină | 7
La nivelul României există un număr de 41 consilii judeţene, 109 municipii, 217 oraşe şi 2861
comune.
Raportat la tipul de UAT, analiza datelor extrase din situațiile centralizatoare privind
autoevaluarea indicatorilor anticorupție cuprinși în Anexa 3 – SNA în anul 2019 prezintă
următoarea situație:
Rapoartele de autoevaluare pentru anul 2019 transmise către MLPDA, pe tip de UAT
Pagină | 8
Procent raportare M4
Județ Nr. total UAT Nr. UAT analizate
(2019)
Alba 79 25 31,65%
Arad 79 28 35,44%
Argeș 103 14 13,59%
Bacău 94 36 37,23%
Bihor 102 26 25,49%
Pagină | 9
Pagină | 10
Pagină | 11
400
300
200
100 57 48 48 60 35
1 2 4 1 8 4 16 14 12 13
0
1-25 puncte 26-50 puncte 51-75 puncte 76-100 puncte
Media tuturor puntajelor obținute de cele 847 unități administrativ teritoriale este de 59,10
puncte.
Media punctelor obținute la nivelul județelor este următoarea:
Județ Medie obținută
Alba 75,22
Arad 66,11
Argeș 59,50
Bacău 59,04
Bihor 47,06
Bistrița Năsăud 43,00
Botoșani 46,35
Brașov 76,66
Brăila 55,54
București 50,38
Buzău 58,30
Caraș-Severin 67,50
Călărași 60,53
Cluj 42,53
Constanța 53,18
Covasna 69,59
Dâmbovița 61,44
Dolj 67,00
Galați 49,58
Giurgiu 65,50
Pagină | 12
INDEXUL INTEGRITĂȚII
CONSILII JUDEȚENE
1 1
14
16
După cum se poate observa și din reprezentarea anterioară, jumătate din consiliile județene
analizate, au obținut punctaje între 51 și 75 de puncte, iar 43,75% punctaje între 76 și 93,5
Pagină | 13
48
12
8
2
INDEXUL INTEGRITĂȚII
ORAȘE
1-25 puncte 26-50 puncte 51-75 puncte 76-100 puncte
60
13
4 4
Pagină | 14
400
300
200
100 57 48 35
0
1-25 puncte 26-50 puncte 51-75 puncte 76-100 puncte
Din cele 664 de comune analizate, 78,92% au obținut punctaje situate între 51 și 75 de
puncte, în timp ce numai 5,27% au obținut 76 sau mai multe puncte. 7,23% au obținut între
26 și 50 de puncte, iar 8,58% au obținut până în 25 de puncte.
Tabelul 1 conține punctajele obținute de fiecare din cele 847 de unități administrativ
teritoriale analizate.
Pagină | 15
400
200
48 67
8 30 12 29 23 8 8 7 19 4 3 3 3
0
0-10 puncte 11-20 puncte 21-25 puncte 26-30 puncte
CJ MUNICIPII ORAȘE COMUNE
Media tuturor puntajelor obținute de cele 847 unități administrativ teritoriale pentru gradul
de conformitate procedurală este de 7,36 puncte (din maximum 30 puncte).
Pagină | 16
INDEXUL INTEGRITĂȚII
Gradul de conformitate procedurală
CONSILII JUDEȚENE
15
10
12
5 8 8
4
0
0-10 11-20 21-25 26-30
puncte puncte puncte puncte
După cum se poate observa din graficul anterior, 62,5% din consiliile județene analizate au
obținut la componenta dedicată gradului de conformitate procedurală între 0 și 20 de
puncte, un punctaj deloc mulțumitor dacă ne raportăm la faptul că atât standardele de
integritate cât și prevederile legale referitoare la transparența decizională și accesul la
informații de interes public au o istorie birocratică extrem de lungă. Doar 25% dintre
consiliile județene analizate au obținut între 21 și 26 de puncte pentru respectarea
Pagină | 17
INDEXUL INTEGRITĂȚII
Gradul de conformitate
procedurală
MUNICIPII
30 29
30
20
8
10 3
0
0-10 11-20 21-25 26-30
PUNCTE PUNCTE PUNCTE PUNCTE
INDEXUL INTEGRITĂȚII
Gradul de conformitate
procedurală
ORAȘE
60 48
40
23
20 7 3
0
0-10 puncte 11-20 puncte 21-25 puncte 26-30 puncte
Pagină | 18
1000 575
67
19 3
0
0-10 puncte 11-20 21-25 26-30
puncte puncte puncte
Pagină | 19
INDEXUL INTEGRITĂȚII
Gradul de respectare a standardelor de integritate
379
400
300 221
200
49 69
100 15 28 18 34
1 5 4 1 3 5 12 3
0
0-15 puncte 16-35 puncte 36-55 puncte 56-70 p
Media tuturor puntajelor obținute de cele 847 unități administrativ teritoriale pentru
respectarea standardelor de integritate este de 51,74 puncte (din maximum 70 puncte).
Pagină | 20
I N D E X U L I N T E G R I TĂȚ I I
Gradul de respectare a standardelor
de integritate
CONSILII JUDEȚENE
20 18
15 12
10
5 1 1
0
16-35 36-55 56-70
0-15 puncte
puncte puncte puncte
Series1 1 1 12 18
După cum se poate observa din imaginea de mai sus, peste jumătate din consiliile județene
analizate (56,25%) au obținut cel puțin 56 de puncte din totalul de 70 cât este alocat pentru
a măsura gradul de respectare a standardelor de integritate, în timp ce câte un consiliu
județean, reprezentând 3,13% din totalul analizat, a obținut punctaje cuprinse între 16 și
35 de puncte, respectiv sub 16 puncte.
Pagină | 21
20
28
10 5
3
0
Din totalul municipiilor analizate, 48,57% au obținut peste 56 de puncte, un procent de 40%
au obținut între 36 și 55 de puncte, în timp ce 4,29% au punctaje între 16 și 35 de puncte
iar 7,14% au obținut cel mult 15 puncte.
INDEXUL INTEGRITĂȚII
Gradul de respectare a standardelor de integritate
ORAȘE
80
69
60
40
20
4 5 3
0
După cum se poate observa din imaginea de mai sus, majoritatea orașelor analizate
(88,89%) au obținut mai mult de jumătate din punctele acordate pentru respectarea
standardelor de integritate în timp ce 6,17% din orașele analizate au obținut între 16 și 36
de puncte iar 4,94% au obținut cel mult 15 puncte.
Pagină | 22
5. Concluzii și recomandări
Ca urmare a analizei rapoartelor de autoevaluare transmise de autoritățile administrației
publice locale în prima parte a anului 2020, s-au desprins urătoarele concluzii și
recomandări:
Concluzii:
Media tuturor puntajelor obținute de cele 847 unități administrativ teritoriale este de
59,10 puncte. La o primă vedere scorul ar putea fi unul mulțumitor având în vedere că
depășește cu puțin jumătatea maximului de puncte. În realitate, având în vedere faptul
că standardele de integritate și măsurile specifice privind transparența decizională și
accesul la informații de interes public se aplică de multă vreme la nivelul administrației
publice din România, punctajul obținut nu este deloc unul bun.
O explicație a acestui punctaj poate fi, pe de o parte un nivel ridicat de superficialitate
în completarea rapoartelor de autoevaluare în ciuda asistenței oferite de reprezentanții
MLPDA iar pe de altă parte o lipsă de conștientizare a importanței aspectelor analizate
în cursul acestui document.
Pagină | 23
Concluzii:
Recomandări:
Concluzie:
Recomandare:
Instruirea personalului din cadrul autorităților locale, astfel încât acesta să înțeleagă
care este rolul procedurilor de lucru și de ce este importantă respectarea standardizării
afișării informațiilor publice, în caz contrar existând riscul ca acțiunile întreprinse să
aibă un caracter formal, iar demersurile inițiate să fie ineficiente.
Pagină | 24
Pagină | 25
Pagină | 43
Pagină | 60
Pagină | 61
Pagină | 78
Pagină | 79