MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERECETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA

Referat

”REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE ÎN REPUBLICA

MOLDOVA”

1
 CUPRINS:

INTRODUCERE.......................................................................................................3
1. Elemente generale privind reforma administrației publice centrale...................4
2. Principiile reformei.............................................................................................5
3. Componentele administrației publice pe care se axează reforma.......................6
4. Implimentarea și rezultatele reformei...............................................................12
5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI..................................................................14
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................16

2
 INTRODUCERE

Pe parcursul celor douăzeci şi opt de ani de independenţă a Republicii Moldova,

administraţia publică a evoluat odată cu schimbările de ordin politic, economic şi social
asigurând, deşi pe alocuri contradictoriu şi tergiversat, ireversibilitatea proceselor democratice
din sfera administrativă. Depăşind multe obstacole administraţia publică a reuşit, în mare
măsură, să se reformeze preluând noi principii de administrare, implementând mecanisme şi
tehnologii manageriale performante, recrutând şi promovând o generaţie nouă de funcţionari
publici.
Mai mult, la acest moment modernizarea administrației publice centrale este un deziderat
al întregii societăți, indiferent de condiții. Este un proces care trebuie să aibă loc atât pe verticală,
cât și pe orizontală. Astfel, reforma sistemului administrației publice este un proces complex,
care va transforma Republica Moldova într-un partener de încredere în stabilirea relațiilor
internaționale.
Reforma administrativă este de neconceput fără dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale
administraţiei publice şi fără promovarea unei politici moderne de personal, în conformitate cu
standardele de conduită etică și profesională.
Mai mult, la acest moment modernizarea administrației publice centrale este un deziderat
al întregii societăți, indiferent de condiții. Este un proces care trebuie să aibă loc atât pe verticală,
cât și pe orizontală. Astfel, reforma sistemului administrației publice este un proces complex,
care are ca scop transformarea Republicii Moldova într-un partener de încredere în stabilirea
relațiilor internaționale. Pe lângă aceasta, reforma Administrației Publice Centrale servește drept
punte de trecere, pentru reforma Administrației Publice Locale, așa încât transformările de
succes la nivel central, trebuie să asigure implementarea reușită la cel local.
Referatul în cauză, are ca scop evidențierea esenței reformei, adică scopurile stipulate și
efectele scontate, principiile pe care se bazează și gradul de respectare a acestora și nu în ultimul
rând concluzionarea realizării.

3
 1. Elemente generale privind reforma administrației publice centrale

Administraţia publică centrală este organizată într-un sistem unic şi nici un minister sau
altă autoritate administrativă centrală, sau structură organizaţională din sfera lor de competenţă
nu poate să se afle în afara acestui sistem. Administraţia publică centrală este compusă din:
- ministere ( Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor
Interne, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Apărării,
Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării, Ministerul
Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale);
- alte autorităţi administrative centrale (Agenția de Investiții, Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Agenția Națională
pentru Cercetare și Dezvoltare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Agenția
Proprietății Publice, Agenția Relaţii Interetnice, Biroul Naţional de Statistică, Casa Națională de
Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul de Protecţie şi Pază
de Stat);
- instituții publice din subordinea Guvernului (Agenția de Guvernare Electronică,
Agenția Națională Antidoping, Agenția Servicii Publice, Serviciul Tehnologia Informației și
Securitate Cibernetică).
Strategia de reformă a administraţiei publice centrale – document aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 911 din 25.07.2016, care are drept scop identificarea măsurilor pentru asigurarea
modernizării administraţiei publice centrale în baza reorganizării ministerelor, altor autorităţi
administrative centrale, inclusiv organe şi instituţii administrative autonome, optimizării
procesului decizional, îmbunătăţirii managementului resurselor umane şi al finanţelor publice.
Subiecte vizate de reforma administraţiei publice centrale – ministerele, alte autorităţi
administrative centrale, inclusiv organe şi instituţii administrative autonome, precum şi serviciile
publice desconcentrate ale acestora1.
Serviciul public – totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă
posturi în aparatul acestor organe, îndreptată spre realizarea împuternicirilor acestor autorităţi în
scopul dezvoltării economiei, culturii, sferei sociale, promovării politicilor externe, apărării
ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale, ocrotirii drepturilor, libertăţilor şi intereselor
legitime ale cetăţenilor.
Funcţionar public – persoană fizică numită, în condiţiile prezentei legi, într-o funcţie
publică2.

1
Glosar al termenilor utilizați în procesul de elaborare și implimentare a strategiei de reformă a administrației
publice centrale
4
 Autoritate publică – orice structură organizatorică sau organ, instituite prin lege sau
printr-un act administrativ normativ, care acţionează în regim de putere publică în scopul
realizării unui interes public3.
Una din premisele care a dus la realizarea reformei a fost faptul ca în iunie 2014,
Republica Moldova şi Uniunea Europeană au semnat Acordul de Asociere RM-UE. Prin
semnarea acestuia, Republica Moldova şi-a luat angajamentul să dezvolte instituţii democratice,
în conformitate cu standardele şi regulile Uniunii Europene. Astfel, reforma sistemului
administraţiei publice este un proces complex de apropiere a ţării noastre de standardele Uniunii
Europene. Prin urmare, la solicitarea Guvernului şi cu suportul Uniunii Europene, în octombrie
2015 a fost lansat procesul de evaluare a administraţiei publice din Republica Moldova, care este
o radiografie completă a administraţiei publice prin prisma principiilor administraţiei publice
elaborat de SIGMA4.
Astfel un prim pas în acest sens a fost crearea Consiliului naţional pentru reforma
administraţiei publice (Hotărîrea Guvernului nr.716 din 12 octombrie 2015 cu privire la
Consiliul naţional pentru reforma administraţiei publice), condus de Prim-ministru şi format din
preşedinţi ai două comisii parlamentare de resort şi membri ai Guvernulul5.
Strategia privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020 ne duce la ideea că
Guvernul dorea să îşi sincronizeze acţiunile pe întregul palier al administraţiei publice de la toate
nivelurile, facilitând perceperea şi angajarea tuturor actorilor importanţi.

2. Principiile reformei6

- Legalitate – respectarea pe deplin a cadrului legal;

- Parteneriat şi dialog instituţional - cooperare între autorităţile centrale şi
locale, sectorul privat şi societatea civilă, precum şi informarea şi consultarea de
către stat a autorităţilor publice locale, în procesul de planificare şi de luare a
deciziilor;
- Integritate – dezvoltarea încrederii cetățenilor prin onestitatea individuală a
funcţionarilor publici și combaterea corupției;
- Participare, imparţialitate şi incluziune- Administraţia publică aplică tratament
egal tuturor cetăţenilor şi mediului de afaceri, ceea ce implică respect faţă de toţi,
2
Art. 2 din legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, publicat în
Monitorul Oficial la date de 23.12.2008, nr. 230-232; [online]: http://lex.justice.md/md/330050/
3
Art. 7 din Codul Admnistrativ al Republicii Moldova nr. 116 din 19.07.2018, publicat în Monitorul Oficial la data
de 17.08.2018, nr. 309-320; [online]: http://lex.justice.md/md/376815%20/
4
[online]: http://www.sigmaweb.org/publications/Baseline-Measurement-2015-Moldova-Rom.pdf
5
Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului din
2016
6
http://www.coe.int/t/dgap/localdemocracy/Strategy_Innovation/12principles_en.asp
5
 corectitudine şi echitate, obiectivitate în procesul de luare a deciziilor, precum şi
evitarea discriminării;
- Deschidere şi transparenţă. Deciziile trebuie să fie formulate, aprobate şi puse
în aplicare urmând reguli şi proceduri clare.
- Profesionalism - Funcţionarii publici sînt motivaţi pentru a-şi îmbunătăţi
performanţa;
- Centrarea pe cetăţean - Informaţia privind procesul decizional şi activitatea
administraţiei publice este oferită corect şi la timp, serviciile publice sunt prestate
corespunzător, iar cererile şi reclamaţiile sunt soluţionate într-un interval de timp
rezonabil.
- Eficienţă şi eficacitate - Sistemele de management al performanţei evaluează şi
sporesc eficienţa şi eficacitatea serviciului public.
- Viziune şi durabilitate - Nevoile generaţiilor viitoare sunt luate în considerare în
politicile curente.
- Responsabilitate. Rolul fiecărei instituţii, organ colegial şi actor în procesul de
elaborare a politicilor publice este clar stabilit, aceştia fiind responsabili de
deciziile pe care le iau.

3. Componentele administrației publice pe care se axează reforma

În continuare vor fi analizate componentele administraţiei publice care au fost supuse

reformei:

a. Responsabilizarea administraţiei publice7

Analizând situația actuală putem să identificăm că structura funcţională a celor 28 de

organe centrale de specialitate ale administraţiei publice s-a ajuns la concluzia că acestea se
ocupă de elaborarea politicilor sectoriale, de promovarea şi coordonarea acestora, precum şi de
prestarea unor servicii în domeniul vizat.
Sânt diferite cazuri când autoritățile publice central, care sunt investitecu atribuții de
control efectuează diverse controale, inspecții în schimb paradoxul este că însăși aceste instituții,
unele dintre ele, participă la elaborarea politicilor în diferite domenii.
Ca rezultat al reorganizării ministerelor, anumite funcţii au fost transmise altor autorități
centrale fără ca să se facă schimbări ale proceselor şi sistemului din interior.

7
Strategia privind reformă administraţiei publice pentru anii 2016-2020 aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.
911 din 25 iulie 2016
6
 Sustragerea funcționarilor publici de la îndeplinirea unor anumite atribuți și funcții de
bază din cauza numărului de plângeri enorm, care poate uneori nu corespund domeniului la care
aceștia activează.
La fel referitor la obiectivele care au fost stabilite în textul reformei putem să
menționăm că, obiectivul general8 al reformei administraţiei publice este crearea unei
administraţii publice moderne, profesioniste şi orientate spre oferirea serviciilor publice de
calitate, în corespundere cu necesităţile şi aşteptările cetăţenilor şi cele ale entităţilor sociale şi
economice.
Putem deduce că, sistemul existent al administraţiei publice centrale demonstrează
existenţa unor deficienţe ce reduc funcţionalitatea acestuia, dintre care enumerăm:
- în cadrul autorităților administrației publice central sunt funcții care pur și simplu se
dublează;
- în marea majoritate a cazurilor obiectivele sau direcțiile organelor administrative
centrale sunt deseori improprii și nu se orientează pe elaborarea politicilor în domeniu, dar mai
mult pentru a executa niște chestiuni ad-hoc;
- la fel în realizarea politicilor publice autoritațile deseori se ciocnesc de conflictele de
interes, deoarece ei și elaborează și realizează aceste politici;
- la fel se pune accent deosebit pe politica în domeniul central, local dar se lasă la o parte
serviciile desconcentrate, care rămâne a fi un sistem dezintegrat;
- la fel o deficiență majoră este și cadrul normative care este pe alocuri imperfect, însăși
cadrul legal este destul de atractiv, probleme apar deja la implimentarea acestor norme în
societate și desigur contradicția dintre prevederile unui act normative cu prevederile altuia.
b. Elaborarea şi coordonarea politicilor publice

Analizând această componentă putem să observăm că un element important îl include și

obiectivul general este sporirea coerenţei, eficienţei, predictibilităţii şi transparenţei
procesului decizional în administraţia publică.

De la bun început este important de a face distincţie între noţiunea de „politică” şi

noţiunea de „politică publică”9. Astfel, „politica” poate fi definită ca un set de reguli şi proceduri
care asigură reprezentarea legală a intereselor cetăţenilor prin intermediul democraţiei
reprezentative. Principalii actori ai politicii sunt partidele politice şi politicienii, membrii aleşi ai
Parlamentului şi ai administraţiei publice locale. „Politica publică” reprezintă un alt set de reguli
şi proceduri stabilite la nivelul executiv al administraţiei publice pentru a asigura realizarea
obiectivelor concepute la nivel politic.
8
Strategia privind reformă administraţiei publice pentru anii 2016-2020 aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.
911 din 25 iulie 2016
9
Ghid metodologic cu privire la procesul decizional, Cancelaria de Stat, 2009
7
 Politica publică poate șă fie definită ca una sau mai multe acţiuni planificate ale
Guvernului, care într-un fel sau altul schimbă sau influenţează societatea sau economia. Politică
publică este considerată, de asemenea, şi decizia Guvernului de a nu interveni într-o situaţie,
dacă aceasta a fost analizată şi opţiunea de neintervenţie a fost considerată optimă. Aşa cum o
politică publică este rezultatul unor decizii, aceasta mai poate fi definită şi ca „un set de decizii
coerente care au un scop comun”.
La fel considerăm că poziția pe care urmează să o urmeze Cancelaria de Stat și Ministerul
Finanțelor trebuie să ducă la îndeplinirea atribuțiilor necesare funcționării unui sistem de
planificarestrategică și de elaborare a politicilor adecvate, competente, coorente.

c. Modernizarea serviciilor publice

Obiectivul de bază al acestei componente este dezvoltarea și promovarea unui sistem de

prestare a serviciilor publice administrative la nivel central prin îmbunătăţirea accesului la aceste
servicii prin diverse modalităţi, eficienţei prestării lor, reducerea sarcinilor administrative inutile
şi minimalizarea costurilor serviciilor atât pentru beneficiari, cât şi pentru prestatori, şi
eficacităţii serviciilor, conform nevoilor şi cerinţelor beneficiarilor, asigurând un nivel stabil de
calitate a serviciilor prestate10.
Un pas important în acest domeniu este crearea în anul 2010 a Centrului de Guvernare
electronic, instituție din subordinea Cancelariei de Stat cu scopul îmbunătățirii guvernării prin
aplicarea intensă a tehnologiilor informaţionale. În contextual reformării această structura a fost
denumită ,,Agenția de Guvernare Electronică”.
Este formată din profesioniști care vin cu o abordare sistemică pentru a moderniza
serviciile publice și a apropia guvernarea de cetățenii Republicii Moldova. Proiectele gestionate
de Agenția de Guvernare Electronică pe segmentele e-Transformare a Guvernării și
Modernizarea serviciilor publice sunt implementate cu suportul Băncii Mondiale.
În acest context propunem o schemă pentru a putea observa care au fost pașii procesului
de modernizare a serviciilor:

10
Strategia privind reformă administraţiei publice pentru anii 2016-2020 aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.
911 din 25 iulie 2016
8
 Sursa schemei: [online] http://egov.md/ro/content/servicii-publice-modernizate

La fel proiectul ,,Modernizarea Serviciilor Guvernamentale” a fost implimentat cu succes

anume în această perioadă și urmează a fi implimentat până în anul 2022, în schema ce urmeaz ă
identificăm care au fost până la moment rezultatele, pe ce paliere se axează reforma:

Sursa schemei: Centrul de Guvernare Electronică din Moldova în cadrul

Proiectului ,,Modrnizarea Serviciilor Guvernamentale”, implimentat cu suportul Grupului Banca
Mondială.

9
 La moment Portalul Serviciilor Publice pooate oferi beneficiarilor 642 de servicii,
dintre care 165 e-servicii. Se regăsesc servicii din diverse domenii, cel mai interesant este că
aceste servicii online întradevăr se folosesc persoanele atât fizice cât și juridice. Un aspect
negativ este faptul că aceste servicii online nu sunt obligatorii pentru cetățeni din unele
considerente, la fel unele servcii posibil sunt destul de atractive dar sistemul informațional
încă nu este adaptabil la situația în care să proceseze o operațiune online și desigur este o
lacună când ne pomenim în fața unui serviciu public online și sistema nu poate să rezolve o
oarecare solicitarea.
Chiar și spre deosebire de unele lacune existente putem menționa din totalitatea
obiectivelor stabilite în strategia de dezvoltare acesta este unul dintre care s-a realizat practic
în totalitate.
d. Managementul finanţelor publice
Pentru ca Republica Moldova să se axeze pe modernizarea domeniului economic, este
nevoie ca Guvernul să urmărească obiectivul de îmbunătăţire a calităţii gestionării resurselor
financiare ale statului.
Sistemul de management al finanţelor publice este o parte inerentă a sectorului public,
fiind astfel prezent la nivelul fiecărei autorităţi şi instituţii publice. Complexitatea acestui sistem
în scopul gestionării finanţelor publice şi responsabilizării administrative corespunzătoare este
redată de următoarea divizare a responsabilităţilor între instituţii 11:
Parlamentul adoptă cadrul legislativ în domeniu, adoptă anual limitele macrobugetare pe
termen mediu, actualizează politica bugetar fiscală, adoptă şi modifică legile bugetare anuale şi
în final examinează rapoartele de executare semianuale şi anuale ale bugetului.
Curtea de Conturi este responsabilă de funcţia de audit extern Legea Curţii de Conturi
nr.261 din 5 decembrie 2008. Guvernul exercită conducerea generală a activităţii executive în
domeniul gestionării finanţelor publice, cu elementele sale atributive decizionale.
Ministerul Finanţelor, prin intermediul subdiviziunilor sale şi instituţiilor subordonate,
asigură realizarea funcţiilor managementului finanţelor publice: coordonarea generală a
procesului bugetar, elaborarea şi coordonarea politicii bugetar fiscale, elaborarea şi coordonarea
procesului de planificare bugetară pe termen mediu (CBTM), gestionarea mijloacelor financiare
ale bugetelor componente ale bugetului public naţional, administrarea bugetul de stat şi
monitorizarea executării celorlalte bugete componente ale bugetului public naţional.
Casa Naţională de Asigurări Sociale este responsabilă de gestionarea bugetului de
asigurări sociale;.

11
Strategia privind reformă administraţiei publice pentru anii 2016-2020 aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.
911 din 25 iulie 2016
10
 Compania Naţională de Asigurări în Medicină este responsabilă de fondurile asigurării
obligatorii în medicină;
Autorităţile publice centrale sunt responsabile de planificarea bugetară în baza
documentelor de politici pe fiecare domeniu de activitate şi elaborarea strategiilor sectoriale de
cheltuieli pe termen mediu în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu, de elaborarea bugetelor anuale,
executarea şi raportarea conform legislaţiei;
Autorităţile publice locale elaborează, aprobă şi administrează bugetele locale cu
respectarea principiilor şi regulilor stabilite în legislaţie;
Instituţiile bugetare gestionează resursele bugetare disponibile în conformitate cu
legislaţia.
La fel perfecționarea acestui domeniu eate prevăzut și în Proiectul "Managementul
Finanţelor Publice", care este susţinut de Banca Mondială, Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare
Internaţională (SIDA), Guvernul Olandei şi se axează pe reformele în derulare în domeniul
managementului finanţelor publice. Proiectul deja și-a făcut efectele și urma totodată să se axeze
pe:
- planificarea şi executarea bugetului (metodologii şi sisteme informaţionale);
- control şi audit intern;
- capacitatea de instruire în managementul financiar şi şcolarizarea.

e. Serviciul public şi managementul resurselor umane

Putem menționa că reformele în acest domeniu care au scopul să creeze un serviciu

public modern au fost, în mare parte, implementate după adoptarea Legii nr. 158-XVI din 4 iulie
2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Cancelaria de Stat asigură
promovarea şi realizarea politicii statului în domeniul serviciului public, în special al
managementului resurselor umane; ghidează autorităţile publice şi monitorizează procesul de
implementare a unor proceduri de personal în autorităţile publice12.
Un element important a fost la finele anului 2013, crearea unor instrumente de gestionare
a resurselor umane, şi anume SIA „Registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici” şi
Portalul guvernamental al funcţiilor publice vacante. Cancelaria de Stat, de asemenea,
coordonează reţeaua de practicieni în resurse umane (subdiviziunile resurse umane), responsabili
de implementarea procedurilor de personal în autorităţile publice. Această lege se aplică doar
pentru 16995 funcţionari publici din administraţia publică centrală şi locală din totalul de 42736
persoane angajate în autorităţile publice la 1 ianuarie 2016.

12
Strategia privind reformă administraţiei publice pentru anii 2016-2020 aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.
911 din 25 iulie 2016
11
 Pentru crearea unui corp de funcţionari publici profesionist, responsabil, imparţial, onest,
stabil şi eficient, accesibil pentru cetăţeni, trebuie să se pună accent pe realizarea următoarelor
obiective:
- optimizarea managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
-îmbunătăţirea procedurilor existente privind managementul resurselor umane;
- formarea unui corp de funcţionari publici profesionişti;
- perfecţionarea sistemului de motivare (financiară şi nonfinanciară) a funcţionarilor
publici.

4. Implimentarea și rezultatele reformei

Implementarea Strategiei pentru APC urma să se desfășoare în perioada 2016-2018, ce

trebuia să se axeze pe inventarierea şi stabilirea prin lege a domeniilor ce ţin de competenţa
autorităţilor publice şi consolidarea administraţiei publice la nivel central pentru a crea condiţiile
necesare şi premisele de extindere a reformei la nivel local în toată plenitudinea sa. Obiectivul pe
termen scurt era consolidarea şi promovarea reformării sistemelor-cheie pe orizontală şi a
structurilor responsabile de guvernanţă, în special Cancelaria de Stat, pentru a pregăti
capacităţile necesare la nivel central în realizarea reformei administrativ-teritoriale, programată
pentru anul 2018.
Implementarea Strategiei reprezintă un exerciţiu administrativ complex şi de durată.
Succesul implementării acesteia depinde de capacitatea de mobilizare a resurselor financiare, a
capitalului uman de calitate şi a resurselor informaţionale. Totodată, regăsirea acţiunilor
Strategiei în bugetele anuale şi pe termen mediu este imperativă şi arată angajamentul naţional
faţă de realizarea acesteia.
Pentru perioada iunie 2017 – mai 2018 în PA al Strategiei RAP au fost planificate spre
realizare 20 acţiuni cu 47 indicatori de rezultat. Din aceşti indicatori aproape jumătate rămân în
curs de realizare, 1/3 – nu au fost realizaţi şi doar puţin peste o 1/5 din ei au fost realizaţi în
termen şi cu depăşirea termenului stabilit.
Reforma Guvernului a fost una necesară pentru a moderniza și a eficientiza administrația
publică centrală, iar reducerea numărului de ministere a fost unul dintre elementele principale în
demararea și promovarea reformei Guvernului. Prin micșorarea numărului de ministere, dar și a
agențiilor, s-a dorit eficientizarea structurii executivului și economisirea banilor publici, ceea ce
și s-a realizat. Pe lângă aceasta, reforma Guvernului și-a propus depolitizarea cabinetului de
miniștri. Astfel, viceminiștrii s-au înlocuit cu secretarii de stat. Unica funcție politică în minister
este cea de ministru, iar restul membrilor - funcționari publici. Ministerele au trecut printr-un

12
proces de reorganizare internă și optimizare a structurilor sale. Conducerea ministerului este
exercitată în present de către ministru, un secretar general de stat și secretari de stat. Reforma
Guvernului și-a propus și optimizarea efectivului-limită a personalului din ministere, iar banii
economisiți să fie reinvestiți în creșterea salarială a funcționarilor din administrația de stat. După
reformă s-a ajuns la salarii mai atractive pentru funcționarii publici din administrația de stat.

13
 5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

La capitolul concluzii putem menționa că ineficiența administrației publice generează

corupție şi prezența economiei tenebre, sărăcie şi subdezvoltare. Țările care prezintă un sector
public ineficient pot apela la politici de reformare, fapt ce poate conduce la creşterea calității
bunurilor şi serviciilor publice. În prezent, se consideră că un sector public modern este cel care
furnizează oportunități pentru informarea inovativă şi tehnologia informației, accelerează
performanțele strategice şi cele ale resurselor umane, permițînd administrației să performeze
eficient, pentru creşterea nivelului de trai. Calitatea administrației publice reprezintă un motor
important al competitivității naționale. Condițiile necesare unei administrații publice eficiente
sunt: - orientarea către performanță; - orientarea către servicii şi produse de calitate; -
reorganizarea şi adaptarea instituțională; - un management eficient al resurselor umane; -
inovarea tehnicilor şi metodelor de guvernare, inclusiv guvernarea electronica.
Deşi a fost formulată o viziune pentru reformarea administrației publice care prevede că
în anul 2020 administraţia publică din Republica Moldova va fi eficientă, eficace şi responsabilă
la toate nivelurile, devenind, astfel, un catalizator important al dezvoltării continue şi durabile a
ţării, administrația publică se confruntă în continuare cu un grad ridicat de politizare (în pofida
faptului c s-au făcut schimbări la nivelul funcțiilor în cabinetul de miniștri), decizii politice în
funcție de circumstanțe şi lipsa unei aprecieri a analizei de politici publice, importanța exagerată
acordată procedurilor în detrimentul conținutului, lipsa prioritizării şi resurselor bugetare alocate
fără criterii de performanță sau sisteme de control depăşite pentru gestionarea resurselor umane
şi a bugetelor.
Astăzi, putem spune că reforma APC a dus la anumite îmbunătățiri cum ar fi prestarea
serviciilor publice de calitate și echitabile, economisirea anumitor resurse pe marginea
optimizării ministerelor și agențiilor, majorarea salariilor funcționarilor, dar din alt considerent
schimbările efectuate nu au soluționat așa probleme cum ar fi politizarea și profesionalismul
funcționarilor, sunt întîrzieri în implementarea obiectivelor stabilite în strategie, ceea ce a dus la
faptul ca reforma APC nu a creat o premise pentru reforma APL.
- Întrucât implementarea acțiunilor planificate ale reformei se realizează cu mari întârzieri
și abateri de la Planul de acțiuni, se recomandă instituțiilor responsabile de realizarea acțiunilor
planificate și Cancelariei de stat să realizeze un exercițiu complex de revedere a conținutului PA
pentru a-l ajusta la problemele identificate în Strategie, a termenilor de realizare a acțiunilor și a
indicatorilor;
- Asigurarea transparenței procesului de implementare a Strategiei RAP. În prezent,
practic nu sunt prezentate informații oficiale privind implementarea reformei;
14
 - Fortificarea și extinderea programelor de formare și consolidare a capacităților
personalului din cadrul autorităților publice centrale;
- Eliminarea instrumentului de alocare a resurselor din bugetul de stat și fondurile
guvernamentale pe criterii de culoare politică.

15
 BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public, publicat în Monitorul Oficial la date de 23.12.2008, nr. 230-232;
2. Codul Admnistrativ al Republicii Moldova nr. 116 din 19.07.2018, publicat în Monitorul
Oficial la data de 17.08.2018, nr. 309-320;
3. Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020, aprobată prin
Hotărârea Guvernului din 2016;
4. Ghid metodologic cu privire la procesul decizional, Cancelaria de Stat, 2009;
5. Glosar al termenilor utilizați în procesul de elaborare și implimentare a strategiei de
reformă a administrației publice centrale;
6. http://www.sigmaweb.org/publications/Baseline-Measurement-2015-Moldova-Rom.pdf;
7. http://www.coe.int/t/dgap/localdemocracy/Strategy_Innovation/12principles_en.asp .

16