REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE ÎN REPUBLICA

MOLDOVA: ÎNTRE REALITATE ȘI NECESITATE.

1
 Reforma. Ce este o reformă? De ce ne trebuie reforma? Discuțiile despre o reformă din
Republica Moldova dau nastere unor confuzii din partea populației referitoare la sensul
acesteia. Pentru a nu duce în eroare populația, este necesar de a defini reforma pe înțelesul
tuturor.
Prin reformă, înțelegem schimbarea sau transformarea regulilor din domeniul social al
populației, care nu ating principiile funcționale, introduse prin lege. În principiu, procesul
reformării administrației este intentat din necesitățile societății.
Reforma administrației publice este un concept mai larg, care include toate aspectele
organizării sectorului public printre care, se remarcă, reorganizarea generală a ministerelor și
agențiilor, organizațiile și instituțiile de la nivel local, sistemele, structurile, procesele,
motivațiile, precum și modul de supraveghere a acestora și de adaptare periodica a sistemului.
Scopul reformei constă în instituirea unui sistem modern și eficient al administrației
publice centrale, în conformitate cu principiile de bună guvernare din ţările-membre ale
Uniunii Europene şi Consiliului Europei. Aceasta presupune atingerea, cu cheltuieli optime, a
unor performanţe mai bune în procesul de administrare, fapt ce ar permite să se ţină cont de
interesele și drepturile cetăţenilor.
Deasemenea, un scop al reformei asupra administrației publice centrale, este de a devini
mai inovativă, mai fl exibilă și mai eficientă, ca operaţiunile din cadrul ei să fie publice și
transparente, iar mecanismul de responsabilitate să permită obţinerea unei imagini pozitive a
acesteia.
Analizând istoria sistemului administrativ a Republicii Moldova, acesta a cunoscut
diferite etape istorice. Dintre aceste etape evidențiem: apartenența la sistemul tradițional de
administrație în componența Moldovei istorice; dezmembrarea teritoriului Principatului
Moldovei în 1812 prin anexarea spațiului dintre Prut și Nistru la Imperiul Rus și
implementarea unui sistem administrativ diferit de cel tradițional; revenirea Basarabiei prin
Actul Unirii din 27 martie 1918 în componența României, ceea ce semnifica, reîntoarcerea la
sistemul tradițional de administrație; aplicarea prevederilor pactului Ribbentrop- Molotov și
încorporarea prin violență a Basarabiei în vara anului 1940, în componența Uniunii Sovietice.
Iar cea mai importantă etapă pentru Republica Moldova a fost dobândirea Independenței
în anul 1991 și deschiderea posibilităților pentru edificarea unui nou sistem administrativ.
Acest process de edificare, dezvoltare, schimbare a sistemului administrativ, chiar și la etapa
actuală se află în derulare.
Pentru susținerea procesului de transformare a administrației publice, în acord cu
cerintele procesului de reforma din acest domeniu este nevoie de un ansamblu coerent de

2
masuri ce trebuie întreprinse într-o perioada bine delimitata, în domeniul functiei publice, care
urmareste crearea unui corp profesionist de functionari publici, stabil și neutru din punct de
vedere politic, în domeniul administrației publice locale prin continuarea procesului de
descentralizare/deconcentrare a serviciilor publice și cel al administrației publice centrale prin
îmbunatatirea procesului de formulare a politicilor publice.
Realizarea reformei administrației publice centrale, are la bază „Strategia de reformă a
administrației publice centrale în Republica Moldova” aprobată încă din 2005, care stabilea
iniţial perioada de implementare pentru anii 2006- 2008. Însă la sfârşitul anului 2008 s-a
considerat necesară continuarea acţiunilor de reformare, deşi un nou plan de acţiuni de
implementare nu a fost aprobat, iar cel vechi nu a fost actualizat. Astfel că, perioada de
implementare a reformei APC este, în prezent, nedeterminată de timp și actuală.
În anul 2008, la nivelul autorităţilor administrative centrale a fost introdus planul de
dezvoltare instituţională ca principalul document de planificare managerială și strategică
pentru anii 2008- 2011, a activităţii în cadrul autorităţii.
Iar în 2011, planul de dezvoltare instituţională a fost înlocuit cu programul de dezvoltare
strategică pentru anii 2011- 2014, în care, s- a descris direcţiile de activitate ale instituției,
planificarea pe termen mediu a activității instituţiei, reflecta lacunele în ceea ce priveşte
capacităţile autorităţii de realizare a misiunii sale și propunea modul de remediere a acestora.
La momentul actual, realizarea reformei APC are la bază și „Strategia privind reforma
administrației publice în Republica Moldova” pentru anii 2016- 2020, care este orientată spre
reformarea atât pentru administrarea publică centrală, cât și administrarea publică locală.
Această strategie este fundamentată pe viziunea că, în anul 2020 administraţia publică
din Republica Moldova trebuie să fie eficientă, eficace şi responsabilă la toate nivelurile,
servind doar intereselor cetăţenilor utilizând eficient resursele financiare şi care, să aplice
proceduri transparente și conforme standardelor europene, devenind astfel un catalizator
important al dezvoltării continue şi durabile a ţării.
Principiile care, stau la baza implementării prezentei Strategiei, ținînd cont de scopul
reformei administrației publice de a consolida administraţia publică aplicînd standardele și
regulile Uniunii Europene, sunt legalitatea, responsabilitatea, integritatea, profesionalismul,
deschidere și transparenţă, participare, imparţialitate şi incluziune, parteneriat și dialog
instituţional.
Problemele identificate în cadrul Stategiei, în scopul de asigurare a unei administraţii
publice responsabile, sânt de 3 tipuri, cele ce ţin de relevanţa structurii actuale a administrației

3
publice, de transparenţa şi accesul la informaţie, precum și, cele ce țin de puterea de
supraveghere a instituțiilor.
Un obiectiv specific stabilit de srategia reformei actuale, este raţionalizarea structurii
administrației publice centrale în baza recomandărilor analizelor funcţionale, conform
angajamentelor asumate în demersul de integrare europeană și conform priorităţilor de
dezvoltare social-economică. Acest obiectiv ține de inventarierea şi stabilirea prin lege a
domeniilor ce ţin de competenţa autorităţilor publice centrale şi locale și consolidarea
administrației publice la nivel central pentru a crea condiţiile necesare și premisele de
extindere a reformei la nivel local în toată plenitudinea sa.
În vederea executării prevederilor Strategiei privind reforma administrației publice
pentru anii 2016- 2020, la 15.12.16 a fost aprobat Planul de acțiuni pentru anii 2016-2018
pentru implementarea strategiei vizate.
Conform conținutului strategiei date, perioada de implementare a fost divizată
convențional în două etape. Prima etapă cuprinde perioada 2016 – 2018 în care, acțiunile sunt
orientate preponderent spre reformarea și consolidarea administrației publice centrale, precum
și crearea premiselor pentru extinderea reformei la nivel local. Iar a doua etapă cuprinde
perioada 2019 – 2020, ce include acțiuni orientate spre consolidarea administrației publice
locale, extinzând sistemele, practicile și procedurile reformate și consolidate la nivel central
către administrația publică locală.
La moment, printre acțiunile realizate în prima etapă am putea constata, în primul rând,
crearea Centrului de Implementare a Reformelor, ce are ca funcții de bază elaborarea
propunerilor de politici și a proiectelor de acte normative, implementarea reformelor,
acordarea suportului necesar și expertizei pentru implementarea reformelor, precum și
evaluarea gradului de implementare a reformelor. Însă, deși această instituție activează mai
mult de un an, în spațiul public nu sunt suficiente informații despre activitatea lui, menționând
că, cinstituția nu dispune de pagină web proprie, iar pe pagina web a Cancelariei de Stat
practic nu sunt date despre activitatea lui.
Un alt obiectiv care, a fost realizat în perioada 2016- 2017, este adopratea Legii cu
privire la Guvern din 07.07.17, prin care s-a preconizat de a oferi ”mai multă flexibilitate” în
formarea Guvernului, s-a stabilit, modul de organizare și funcționare a Guvernului, domeniile
de activitate, competența, structura și raporturile juridice ale acestuia cu alte autorități publice.
Și, prin punerea în aplicare Legi cu privire la Guvern, a fost redus numărul de ministere,
de la 16 ministere existente au fost comasate în 9, prin procedura de absorbție. Ceea ce este un
plus pentru bugetul statului, adică sursele financiare care, acopereau cheltuielile unui minister,

4
acum pot acoperi activitatea a câtorva dintre acestea. Spre exemplu, Ministerul Economiei și
Infrastructurii a absorbit 3 ministere, cele ale transporturilor, infrastructurii drumurilor,
tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și domeniul construcțiilor din Ministerul
Dezvoltării Regionale și Construcțiilor.
La rândul său, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a absorbit ministerul Culturii,
Educației, Tineretului și Sportului, precum și componenta cercetare a Academiei de Științe a
Moldovei.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a absorbit cele două ministere de
profil. Iar Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a absorbit 3 ministere: al
agriculturii și industriei alimentare, al mediului și componenta dezvoltare regională de la
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor.
Respectiv, a fost redus numărul de personal din structurile ministeriale de la 2053 la
1158, deci, conform estimărilor, aceasta va genera economii la cheltuielile administrative.
Bineînțeles că, modul în care, au fost realizate aceste restructurări de ministere, servicii
publice, agenții, precum și politicile de personal, au ridicat semne de întrebare din partea
societăți civile referitor la transparența procesului, procedurile aplicate, precum și impactul
estimat. Aceste întrebări au apărut din cauza că, nu a fost făcută publică și nu se cunoaște
practic nimic despre analiza funcțională care, a stat la baza noii structuri a Guvernului.
Ulterior, a urmat o comasare la nivelul prestării serviciilor publice, cum sunt ÎS
„Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” a fost reorganizată, prin transformare,
în Instituția publică „Agenția Servicii Publice” (ASP) în subordinea directă a Guvernului.
Iar ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, ÎS „Cadastru”, autoritatea administrativă din
subordinea Ministerului Justiției „Serviciul Stare Civilă” și autoritatea administrativă din
subordinea Ministerului Economiei „Camera de Licențiere” au fot reorganizate prin fuziune
cu ASP.
Agenția se pretează a fi un nou organism care, cuprinde cinci servicii publice
administrative legate de perfectarea și eliberarea documentelor de autorizare atât pentru
cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri și instituirea unui oficiu - Ghișeu unic.
Noua structură este concepută pentru a face serviciile publice mai accesibile și mai
transparente, să ofere o nouă abordare modernizată bazată pe instrumentele de guvernare
electronică, eficientizarea proceselor operaționale și reducerii costurilor.
Pe lângă aceste modificări și reorganizări, se mai instituie funcția de secretar de stat,
precum și se modifică raporturile între ministere și Cancelaria de stat, rolul căreia este
fortificat. Autoritățile administrative din subordinea ministerelor se constituie, se

5
reorganizează și se dizolvă de către Guvern, la propunerea ministrului. Iar, alte autorități
administrative centrale din subordinea Guvernului se constituie, se reorganizează și se dizolvă
de către Guvern, la propunerea Prim-ministrului, în conformitate cu Legea cu privire la
Guvern.
Monitorizând realizarea obiectivelor strategiei privind reforma administrației publice
centrale, deduce că, scopul acestor modificări a fost reglementarea prin lege a principiilor de
bună guvernare sau a aspectelor metodologice de evaluare, însă, nici una, nici alta nu s-a
realizat.
Concluzionând, deducem că, însăşi din cauza procesului de evoluţie a vieţii sociale care,
venea în contradicţie cu procesele democratice din societate, a fost nevoie de a începe
reforme, pentru a conveni sistemul politic și administrativ cu necesitățile existente ale
societății.
Pentru a îndeplini obligațiile și pentru a implementa cu succes reformele necesare,
Moldova are nevoie de o administrație publică capabilă și funcțională.
În urma celor spuse, putem să venim cu propuneri asupra realizării reformelor din
cadrul administrației puclice centrale. Astfel, implementând o nouă strategie privind reforma
administrației publice, precum cea prevăzută pentru perioada din 2016- 2020, este necesar de
a continua reformele administrației publice precedente, care nu au fost duse pînă la capăt în
cadrul perioadei stabilite, pentru dezvoltarea, consolidarea și creșterea stabilității și eficienței
instituțiilor democratice și a statului de drept, pentru a se asigura respectarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, pentru a asigura eficiența în lupta împotriva corupției și
pentru a contribui la consolidarea unui serviciu public responsabil, eficient, transparent și
profesional.
La fel, un aspect fundamental este necesitatea de a introduce mai multă transparență în
gestiunea finanțelor publice și mai multă obiectivitate în relațiile financiare dintre stat și
colectivități.
Potrivit tuturor acestor reorganizări, societatea este în dilemă, ținînd cond de faptul că, a
fost redus numărul ministerelor, comasate, structurate, și chiar instituite unele domenii, care,
la prima vedere necesită abordări separate. Iar această dilemă a societății este datorată lipsei
de informație privind toate aceste schimbări, lipsa de informație privind activitatea,
organizarea și funcțiile acestora.
De aceea, este important ca asupra tuturor modificărilor, chiar și cele mai neînsemnate,
să fie adusă informație pe înțelesul populației prin surse disponibile fiecărui persoană, pentru
ca societatea să aibă încredere și să nu mai pună întrebări despre ce este o Reformă.

6
 Bibliografie

1. Hotărârea Guvernului nr. 911 din 27.07.16 pentru aprobarea Strategiei privind reforma
administrației publice pentru anii 2016-2020;
2. Hotărârea Guvernului nr. 1351 din 15.12.2016 cu privire la aprobarea Planului de
acțiuni pe anii 2016-2018 pentru implementarea Strategiei privind reforma administrației
publice pentru anii 2016-2020 ;
3. Hotărârea Guvernului cu privire la Centrul de Implementare a Reformelor nr. 11 din
18.01.2017;
4. Cancelari de stat, https://cancelaria.gov.md/ro/content/cu-privire-la-dizolvarea-
institutiei-publice-centrul-de-implementare-reformelor-6cs2020;
5. Hotărârea Guvernului nr. 690 din 30.08.2017 cu privire la cu privire la organizarea și
funcționarea Ministerului Economiei și Infrastructurii ;
6. Hotărârea Guvernului nr. 691 din 30.08.2017 cu privire la cu privire la organizarea și
funcționarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării ;
7. Hotărârea Guvernului nr. 692 din 30.08.2017 cu privire la cu privire la organizarea și
funcționarea Ministerului Apărării ;
8. Hotărârea Guvernului nr. 693 din 30.08.2017 cu privire la cu privire la organizarea și
funcționarea Ministerului Afacerilor Interne ;
9. Hotărârea Guvernului nr. 694 din 30.08.2017 cu privire la cu privire la organizarea și
funcționarea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale ;
10. Hotărârea Guvernului nr. 695 din 30.08.2017 cu privire la cu privire la organizarea și
funcționarea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului;
11. Hotărârea Guvernului nr. 696 din 30.08.2017 cu privire la cu privire la organizarea și
funcționarea Ministerului Finanțelor ;
12. Hotărârea Guvernului nr. 697 din 30.08.2017 cu privire la cu privire la organizarea și
funcționarea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene ;
13. Hotărârea Guvernului nr. 698 din 30.08.2017 cu privire la cu privire la organizarea și
funcționarea Ministerului Justiției ;