Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 1

ŞEDINȚA ÎN PLEN
DIMENSIUNILE SUCCESIUNII REFORMEI ADMINISTRAȚIEI
PUBLICE DIN PERSPECTIVA PREVEDERILOR
PROGRAMULUI DE ACTIVITATE AL
GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA 2016-2018

Aurel SÎMBOTEANU,
doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar,
prorector al Academiei de Administrare Publică

SUMMARY
In this study is examined the dimensions of public administration reform succession from the
perspecti- ve of the activity Program of the Republic of Moldova Government for the period 2016-2018, by
identifying the assurance degree of continuity, consecutiveness and impartiality of public administration
reforming pro- cesses. The reforming process of public administration is designed as an ensemble of activities
whose content and complexity is derived from the dynamics of social life that constantly forward new
requirements to its organization and functioning, determining thus, the evolving nature of reforming
processes.

SUMAR
În prezentul studiu se examinează dimensiunile succesiunii reformei administrației publice din perspecti-
va prevederilor Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru perioada 2016-2018, prin
identificarea gradului de asigurare a continuității, consecutivității şi imparțialității proceselor reformatoare
din administrația publică. Procesul de reformare a administrației publice este conceput ca un ansamblu
de activități, complexitatea şi conținutul cărora derivă din dinamica vieții sociale, care înaintează
necontenit noi exigențe față de organizarea şi funcționarea acesteia, determinând, astfel, natura evolutivă a
proceselor reformatoare.

Procesul de reformare a administrației publice reprezintă un ansamblu de activități, complexitatea şi

conținutul cărora derivă din evoluția vieții sociale, care înaintează necontenit noi exigențe față de orga-
nizarea şi funcționarea acesteia. Conținutul şi modalitățile de realizare a reformei capătă, organizațional,
asemenea dimensiuni în timp şi spațiu, care îi ordonează desfăşurarea, determinând, astfel, natura evolu-
tivă a proceselor reformatoare.
Pornind de la o stare concretă a organismului social şi având ca premise impulsurile politice,
eco- nomice şi sociale spre schimbare ale acestui organism, reforma administrației publice are
menirea să influențeze dezvoltarea lui de mai departe. În acest sens, este foarte important ca în
procesul reformei să se țină seama de câteva aspecte hotărâtoare privind succesiunea ei şi anume
asigurarea continuității, consecutivității şi imparțialității proceselor reformatoare din administrația
publică.
În prezentul studiu ne propunem să examinăm dimensiunile succesiunii reformei administrației
pu- blice din perspectiva prevederilor Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru
pe- rioada 2016-2018 prin identificarea gradului de asigurare a continuității, consecutivității şi
imparțialității proceselor reformatoare din administrația publică.
Pentru a concepe mai exact ponderea caracterului continuu, consecutivității şi interconexiunilor cau-
zale ale prevederilor Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru perioada 2016-
2018, vom examina, pentru început, unele dimensiuni tranzitorii ale administrației publice din Republica
Moldova. Inițiate imediat după adoptarea Declarației de Independență, transformările din administraţia
publică au constituit o tendinţă spre valorile democratice, caracteristice pentru administraţia
2 Teoria şi practica administrării
publică europeană.
Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 3
Aceste transformări au fost impulsionate, alături de alți factori, şi de aderarea Republicii Moldova la
13 iulie 1995 la Consiliul Europei, instituţie care a contribuit şi continuă să contribuie la promovarea în
ţara noastră a democraţiei, valorilor general-umane, drepturilor şi libertăţilor omului, valori concepute
ca piloni fundamentali şi pentru organizarea şi funcționarea administrației publice. Semnarea de către
Republica Moldova la 2 mai 1996 a Cartei Europene: Exerciţiu autonom al puterii locale, intrată în
vigoare la 2 februarie 1998 a contribuit, într-o anumită măsură, la ajustarea legislaţiei naţionale din
domeniul admi- nistraţiei publice la unele rigori europene prin preluarea conceptului de autonomie
locală, a principiilor administraţiei publice locale, cerinţelor faţă de statutul aleşilor locali,
implementarea formelor moderne de control administrativ, modalităţilor de asociere ale colectivităţilor
locale şi altele [1].
O încercare îndrăzneaţă de ajustare a organizării administrative a teritoriului la rigorile
europene şi de modernizare a sistemului administrativ din Republica Moldova a fost efectuarea în
1998/1999 a reformei administrativ-teritoriale, prin trecerea la sistemul de județe, care a avut ca
obiectiv accelerarea proceselor reformatoare din administraţia publică şi asigurarea implementării reale
a autonomiei locale, procese întrerupte în 2003, prin revenirea, mai mult din considerente politice,
la sistemul de raioane, acțiune neagreată de instituțiile europene.
Semnarea în cadrul Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene la 22 februarie 2005 a Planului de Ac-
ţiuni: Uniunea Europeană - Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356 din 22 aprilie
2005 [7] a contribuit, prin prevederile compartimentului „Dialogul politic şi reformele,” la realizarea unor
acțiuni ce vizau distribuirea mai clară a competenţelor dintre diferite niveluri ale administraţiei publice,
crearea condiţiilor mai favorabile de exercitare a autonomiei locale în condiţiile descentralizării şi conso-
lidării capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale.
Luând în vedere necesitatea redimensionării relațiilor dintre administrația publică centrală şi
administrația publică locală, dar şi asigurarea modernizării administraţiei publice centrale în baza reorga-
nizării instituţionale, optimizării procesului decizional, îmbunătăţirii managementului resurselor umane
şi a finanţelor publice, la 30 decembrie 2005 a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1402„Strategia
de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova” [8]. Aceasta a fost o încercare de a
re- conceptualiza organizarea şi funcționarea administrației publice centrale. Acțiunile întreprinse au
conti- nuat, deşi cu întârziere, cu adoptarea la 04 mai 2012 a Legii privind administrația publică centrală
de spe- cialitate [5]. În pofida faptului că prevederile acestei legi se implementează destul de anevoios,
activitățile inițiate reprezintă o încercare binevenită de ajustare a sistemului instituțional al
administrației publice centrale de specialitate din țara noastră la un model european, prin identificarea
clară a responsabilităților şi competențelor autorităților respective, precum şi prin raționalizarea
procedurilor şi activităților admi- nistrative desfăşurate de acestea.
Reformarea administrației publice centrale este concepută într-o strânsă legătură cu transformările
din administrația publică locală. Din aceasta derivă importanța Strategiei Naţionale de Descentralizare
care a fost aprobată prin Legea nr. 68 din 5 aprilie 2012 [6]. Deşi multe din acţiunile preconizate poartă,
pe alocuri, un caracter declarativist şi suferă de abstracţionism, atingerea obiectivelor trasate de
Strategie include conceptualizarea, instituţionalizarea, precum şi implementarea sectorială a
descentralizării.
Este bine cunoscut că succesele reformei administrației publice depind, în mare măsură, de calitatea
personalului care participă la realizarea ei. În acest sens, adoptarea Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu
privire la funcția publică şi statutul funcționarului public, prin care politicile şi procedurile de personal în
autoritățile publice au fost adaptate la unele practici europene, vine în sprijinul reformei [4]. Acțiunile
respective şi-au găsit un teren mai favorabil de implementare cu începere din anul 2009, odată cu
ac- cederea la putere a guvernării actuale pentru care integrarea europeană, după cum se menționează
în programele de guvernare, este un deziderat fundamental şi care poate fi realizat pe calea
democratizării sistemului politic şi modernizării administraţiei publice, acțiuni susținute şi de
organismele europene.
În acest sens, procesul de modernizare a administrației publice din Republica Moldova nu poate
fi perceput în prezent în afara prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, semnat la 27
iunie 2014 şi ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 02 iulie acelaşi an [2]. Acordul prevede,
alături de acțiunile din domeniul dialogului politic, reformelor sectoriale, politicii externe şi de
 4 Teoria şi practica administrării
securitate, justiție, cooperare în sectorul economic, comerțului, ocupării forței de muncă, politicilor
sociale, protecției con- sumatorilor, managementului finanțelor publice şi un complex de acțiuni de
cooperare în domeniul
Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 5
administrației publice. Capitolul I din Titlul IV al Acordului, intitulat Reforma administrației publice,
preve- de nişte acțiuni orientate strict spre cooperarea nemijlocită în domeniul administrației publice.
Pentru realizarea sarcinilor prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană este nevoie
de voință politică, sunt necesare eforturi considerabile din partea autorităților statului, dar şi
participarea activă a funcționarilor publici de toate categoriile şi nivelurile, aleşilor locali, organizațiilor
neguverna- mentale, cetățenilor. Un rol deosebit revine, în acest sens, autorităților administrației
publice, dat fiind faptul că orice domeniu am lua din prevederile Acordului, realizarea lor e posibilă doar
cu participarea nemijlocită a autorităților administrației publice.
Activitățile privind implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană îşi gă-
sesc concretizare în Programul de activitate al Guvernului pentru perioada 2016-2018 [3]. În preambulul
acestuia se reiterează obiectivele formulate în Programul anterior de activitate a Guvernului, specificând
ca obiectiv principal creşterea bunăstării, siguranţei şi calităţii vieţii cetăţenilor, în special prin: dezvol-
tarea economiei şi facilitarea creării locurilor de muncă bine plătite, eradicarea corupţiei şi garantarea
supremaţiei legii, asigurarea securităţii personale, fortificarea capacităţii de apărare a ţării, prestarea
ser- viciilor publice eficiente, asigurarea protecţiei sociale pentru grupurile vulnerabile ale populaţiei şi
altele. Pentru atingerea acestor obiective, de rând cu altele, în capitolul VII al Programului, intitulat
Buna Guvernare se conțin un şir de activități menite să contribuie la îmbunătățirea actului guvernării,
în ge- neral, şi activității administrației publice, în particular. Astfel, în subcompartimentul
Administrația cen- trală şi locală, putem distinge, în viziunea noastră, prin clasificare, câteva categorii
de activități, care prin conținutul lor reprezintă o concretizare şi o adaptare la perioada respectivă, a
prevederilor Planului de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană
2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 808 din 07 octombrie 2014 [9],
modificat şi completat prin
redacția Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 713 din 12 octombrie 2015 [10].
Prioritare sunt acțiunile care, prin esența lor, dețin un statut de conceptualizare a unor procese ce
urmează să se producă în domeniul administrației publice. Ne referim aici la intențiile autorităților de a
elabora, adopta şi a implementa Strategia de Bună Guvernare, care ar conține politici publice elaborate
în mod participativ şi bazate pe evidențe, corp de funcționari publici competitivi şi motivați, precum şi
extinderea serviciilor publice reorganizate şi digitalizate.
De fapt, noi cam ne-am împotmolit în elaborări de mai multe strategii pentru diferite domenii de
activitate cu diferite termene de realizare. După cum s-a menționat mai sus, transformările tranzitorii
din sistemul administrativ moldovenesc au fost şi mai sunt însoțite de Strategia de reformă a
administrației publice centrale (2005), Strategia Națională de Descentralizare (2012), multe prevederi ale
cărora aşa şi nu au fost realizate până în prezent.
Astfel, la 31 martie 2016, la şedința Comisiei Paritare pentru Descentralizare, care reprezintă un or-
gan consultativ de coordonare a procesului de descentralizare ce activează pe lângă Guvernul Republicii
Moldova şi la care au participat reprezentanți ai Congresului Autorităților Locale din Moldova, primari,
preşedinți de raioane, precum şi reprezentanți ai autorităților administrației publice centrale, s-a
discutat desfăşurarea implementării Strategiei Naționale de Descentralizare, depistându-se existența mai
multor restanțe. Membrii Comisiei au constatat, în unele cazuri, abateri şi interpretări incorecte ale
principiilor descentralizării şi autonomiei locale, din care cauză au propus extinderea termenului de
realizare a stra- tegiei pentru încă trei ani. În acest sens, ministerele de resort urmează să revigoreze
activitatea grupurilor de lucru privind descentralizarea, să examineze de comun cu autorităţile publice
locale subiectele priori- tare pentru o bună dezvoltare şi consolidare a autonomiei locale. De asemenea,
autorităţile responsabile vor elimina restanțele privind descentralizarea patrimonială şi vor raporta
periodic despre acțiunile reali- zate, monitorizând strict executarea sarcinilor trasate [11].
Reieşind din această stare de lucruri, intenția de a mai elabora încă o strategie, la prima vedere,
naşte anumite nedumeriri. În acelaşi timp, dacă s-ar reuşi ca în pretinsa strategie să se conțină, într-un
mod in- tegrator şi transversal, componentele fundamentale de care depinde modernizarea țării şi care,
cu adevă- rat, pot fi realizate doar de o Bună Guvernare, atunci elaborarea, aprobarea şi, îndeosebi,
implementarea unei astfel de strategii ar fi justificată.
Alături de Strategia privind Buna Guvernare, Planul de acțiuni al Guvernului mai prevede definitivarea
şi aprobarea proiectului Strategiei pentru reformarea administrației publice pentru perioada 2016-2020.
 6 Teoria şi practica administrării
În acest scop, anterior, s-a încercat să se elaboreze o foaie de parcurs a reformei pentru perioada respec-
tivă care prevedea acțiuni în domeniul elaborării politicilor publice, modernizării serviciilor publice, des-
centralizării administrative, managementului funcțiilor publice, managementului resurselor umane, dar
care aşa şi nu a fost aprobată. Reiterarea acestor sarcini în Programul de activitate al Guvernului pentru
perioada 2016-2018 dovedeşte importanța şi relevanța acestor acțiuni pentru asigurarea continuității şi
consecutivității acțiunilor preconizate în domeniul reformei administrației publice.
Interesantă şi utilă este şi prevederea ce vizează elaborarea conceptului privind mecanismele
de menținere a personalului performant în autoritățile publice. În condițiile în care fluctuația cadrelor
din sistemul administrativ moldovenesc este destul de mare, realizarea acestei activități pare a fi una
plauzi- bilă cu condiția că conceptul respectiv va prevedea un set de mecanisme eficiente şi reale de
menținere a personalului performant în administrația publică.
Tot la categoria acțiunilor prioritare, cu statut de conceptualizare, se referă şi acelea care prevăd
ela- borarea şi promovarea concepţiei de reformă administrativ-teritorială în spiritul delegării
competenţelor şi facilitării accesului cetăţenilor la serviciile publice. De data aceasta, prevederea
respectivă este supli- mentată, în comparație cu Programul anterior de guvernare (2015-2018), încă cu o
prevedere şi anume, realizarea unui studiu-analiză comprehensiv şi multidimensional de reorganizare
administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Vom menționa că un astfel de studiu a fost efectuat înainte
de reforma adminis- trativ-teritorială din 1998/1999, care a şi servit ca temei al acțiunilor întreprinse
atunci în acest domeniu. Considerăm că un atare studiu-analiză este strict necesar şi în prezent cu
condiția efectuării lui în confor- mitate cu paradigmele ştiințifice, fără a fi afectat de influențe politice.
În acest sens, ținem să menționăm, că totul ar fi bine dacă ideea necesității reorganizării
adminis- trativ-teritoriale nu ar migra dintr-un document în altul fără a fi realizată. Vom aminti aici că
Strategia Naţională de Descentralizare adoptată încă la 05 aprilie 2012 [6], la acest compartiment
constata frag- mentarea excesivă a sistemului administrativ-teritorial în Republica Moldova, din care
deriva necesitatea unor intervenții organizatorico-conceptuale în acest domeniu, lucru care nu a derulat
mai departe decât de unele discuții, care mai continuă şi până în prezent, fără rezultate palpabile.
În aspect ştiințific, este dovedit că organizarea administrativ-teritorială reprezintă o condiție care
des- chide calea pentru realizarea altor componente ale reformei administrației publice, cum ar fi
schimbările instituționale şi funcționale ale autorităților administrației publice. În această ordine de idei,
organizarea administrativ-teritorială, în afară de faptul că trebuie efectuată rațional, bine argumentat,
trebuie să anti- cipeze alte procese reformatoare. Din aceasta şi decurge caracterul ei de acțiune
prioritară în desfăşurarea reformei administrației publice [14, p. 31-32].
În favoarea unei eventuale reforme administrativ-teritoriale în Republica Moldova ne vorbeşte şi
experiența țărilor avansate în acest domeniu, care ne sugerează că o unitate administrativ-teritorială de
nivelul unu poate pretinde la capacitate administrativă doar având o populaţie de, cel puţin, 5.000
de locuitori. În Republica Moldova 86% din unităţile administrativ-teritoriale au mai puţin de 5000 de
locu- itori. Mai mult de 25% din unităţile administrativ-teritoriale, prin excepţie, nu corespund normei
legale, adică au mai puţin de 1.500 locuitori. Din aceasta şi derivă capacitatea redusă de planificare
strategică şi de administrare a diverselor resurse, inclusiv financiare, la nivelul unităților administrativ-
teritoriale de nivelul unu.
Actualele raioane din Republica Moldova, ca unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, de
ase- menea, nu corespund exigențelor europene. Ele sunt unități administrativ-teritoriale situate la
nivelul imediat ierarhic inferior celui de stat, dar nu se încadrează în clasificarea Nomenclatorului
Unităților Teri- toriale pentru Statistică (NUTS), după numărul populației. Din aceasta rezultă că
Republica Moldova are nevoie nu numai de elaborarea concepţiei de reformă administrativ-teritorială, dar
şi de realizarea ei către viitoarele alegeri locale generale din 2019.
La fel de importantă este şi categoria de acțiuni din Programul de activitate al Guvernului pentru
2016-2018, cu referire la necesitatea consolidării cadrului normativ privind organizarea şi funcționarea
administrației publice aflate în proces de reformare. Aceasta se referă, în primul rând, la fortificarea ca-
pacităţilor administraţiei publice în elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice. Accentul
se pune pe dezvoltarea cadrului legal, conform principiilor constituţionale privind descentralizarea ser-
viciilor publice şi autonomia locală, precum şi prevederilor Cartei Europene a Autonomiei Locale. Cadrul
Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 7
legal urmează să asigure direcţionarea coerentă a competenţelor, resurselor, responsabilităţilor, în baza
estimărilor capacităţilor administrative ale autorităţilor publice locale, pentru furnizarea la nivel local şi
regional a unor servicii publice de calitate.
Considerăm binevenite intențiile Guvernului de elaborare a Ghidurilor metodologice pentru
analiza ex-ante a impactului politicilor publice, evaluarea intermediară şi ex-post a politicilor publice.
Implemen- tarea acestor prevederi va contribui la sporirea calității politicilor publice şi la racordarea mai
exactă a acestora la necesitățile beneficiarilor.
Dezvoltarea cadrului legal în domeniul descentralizării serviciilor publice şi consolidării autonomiei
locale presupune clarificarea şi eliminarea prevederilor legislative contradictorii privind competențele
autorităților administrației publice centrale şi locale. La aceasta ar contribui, în viziunea noastră, şi apro-
barea nomenclatorului competențelor autorităților administrației publice locale de ambele niveluri, des-
pre care se vorbeşte de mai mult timp.
Un alt domeniu care necesită fortificarea cadrului normativ este necesitatea creării unui registru
unitar şi general al proprietăţii unităților administrativ-teritoriale, inclusiv elaborarea standardelor de
evidență a acestei proprietăți. Se resimte necesitatea promovării unui pachet de modificare a cadrului
legislativ şi normativ privind responsabilizarea aleşilor locali şi consolidarea relațiilor cu cetățenii.
Astfel, prin consolidarea cadrului legal, din perspectiva evoluției şi progresului continuu şi
ireversi- bil al reformei, se întrevede asigurarea funcționalității mecanismului de monitorizare şi
responsabili- zare a autorităţilor administraţiei publice privind modul de exercitare a atribuţiilor,
nivelul de realizare a angajamentelor şi administrarea bugetului, prezentarea de către miniştri în
Parlament a rapoartelor privind resursele cheltuite şi reformele realizate, în baza strategiilor
sectoriale de cheltuieli, plasarea obligatorie pe paginile web a rapoartelor de activitate elaborate
în baza planurilor anuale de acţiuni. Se cere a fi modificat şi completat cadrul legal privind
transmiterea către administraţia publică locală a competenţelor privind constatarea şi sancţionarea
unor fapte ilegale ce ţin de organizarea vieţii la nivel comunitar.
Un domeniu important din prevederile Programului de activitate al Guvernului pentru 2016-2018,
cu referire la administrația publică, ține de necesitatea redimensionării relațiilor dintre administrația
pu- blică centrală şi locală, dimensiune care constituie, de fapt, o problemă fundamentală a reformei
admi- nistraţiei publice. Aceasta se poate realiza, prin consolidarea capacităţilor instituţionale ale
autorităţi- lor publice responsabile de domeniul administraţiei publice locale şi de colaborarea
intersectorială pe segmentul dezvoltării locale şi regionale. Având ca obiectiv descentralizarea şi
consolidarea autorităților administrației publice locale atât instituțional cât şi funcțional, pentru
perioada următoare se conside- ră prioritare acțiunile privind elaborarea strategiilor sectoriale de
descentralizare. Tergiversarea acestor acțiuni, resimțită în activitatea administrativă, afectează procesul
de reformare a administrației publice şi de armonizare a relațiilor dintre administrația publică centrală şi
cea locală.
Succesul unei reforme depinde de foarte mulți factori, unul dintre ei fiind asigurarea continuității şi
ireversibilității acțiunilor desfăşurate. Programul de activitate al Guvernului pentru 2016-2018 reprezintă,
prin conținutul compartimentului respectiv, o continuare a activităților desfăşurate anterior şi pretinde
să asigure succesiunea acțiunilor privind reformarea concomitentă a administrației publice centrale
şi locale. Considerăm această abordare justificată întrucât reformarea succesivă a administraţiei publice
centrale şi locale constituie un component important al reformei administraţiei publice şi este într-
o conexiune organizatorică, temporală şi funcţională cu toate celelalte componente ale reformei.
Acest component al reformei joacă un rol deosebit, întrucât gradul de modernizare a administraţiei
publice va fi apreciat, în mare măsură, în funcţie de rezultatele acestui component, or administraţia
publică locală influențează cel mai mult dezvoltarea colectivităţilor locale.
Cât priveşte realizarea reformei administrației publice centrale, inclusiv prin optimizarea numărului
de ministere şi altor autorități publice centrale, se prevede lansarea procesului de analiză funcțională a
autorităților administrației publice centrale. Vom aminti că o astfel de analiză funcțională a fost
realizată cu suportul unei echipe de experți străini şi locali în anii 2004-2005, rezultatele căreia au
fost luate în considerație la elaborarea Strategiei de reformă a administrației publice centrale aprobată
prin Hotărâ- rea Guvernului nr. 1402 din 30 decembrie 2005 [8]. Important este, ca în prezent, să se
asigure continuita- tea şi ireversibilitatea proceselor reformatoare în administrația publică centrală,
 8 Teoria şi practica administrării
având la bază rezultatele
Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 9
unei noi analize funcționale, care ar reflecta obiectiv situația reală actuală şi ar facilita eficiența
reformei în conformitate cu prevederile programelor de dezvoltare strategică a fiecărui minister şi
prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, la compartimentul respectiv.
Realizarea reformei administrației publice depinde foarte mult şi de calitatea personalului care o pro-
movează. În acest sens, sunt salutabile intențiile expuse în Programul de activitate al Guvernului pentru
2016-2018 privind dezvoltarea managementului performanței în administrația publică, bazat pe obiective
concrete şi pe gradul de implementare a acestora în activitatea desfăşurată. În condițiile societății
bazate pe cunoaştere, sporirea calității în administrația publică se poate obține prin dezvoltarea
competențelor profesionale ale funcționarilor publici. În acest sens, se pune accentul pe elaborarea şi
realizarea cursu- rilor de dezvoltare profesională prin comanda de stat, realizate în cadrul Academiei de
Administrare Pu- blică, dar şi prin elaborarea şi realizarea de către fiecare autoritate publică a planurilor
proprii de instruire a funcționarilor publici. În ambele cazuri programele de studii trebuie să
prevadă, alături de formarea competențelor profesionale, promovarea valorilor etice în rândul
funcționarilor publici.
Problema valorilor etice şi integrității funcționarilor publici a devenit una fundamentală în activitatea
autorităților administrației publice. În unul din studiile sale publicate în 2002 [13], profesorul universitar,
regretatul Mihail Platon îşi exprima îngrijorarea faţă de comportamentul deviant al unor angajaţi
din administraţia publică de la valorile etico-morale, exprimat în abuzul de putere, cinism, corupție şi
alte ma- nifestări negative. Pornind de la această stare de lucruri, autorul considera că pregătirea şi
perfecţionarea cadrelor din administraţia publică trebuie să se bazeze pe anumite principii care ar
contribui la dezvolta- rea spiritului de răspundere sporită şi conştiinţă civică, inclusiv a unui şir de calităţi
etice specifice, cum ar fi datoria cetăţenească, onestitatea şi incoruptibilitatea. În caz contrar, ne-am
putea confrunta cu o criză de autoritate în structurile statului, care ar putea deveni fatală atât pentru
stat, cât şi pentru poporul aces- tei ţări. Aceste adevăruri ştiinţifice promovate, cu mai mult de un
deceniu în urmă, de către Mihail Platon sunt actuale, ca niciodată, pentru activitatea politică şi
administrativă de astăzi.
Reieşind din situația reală din domeniul resurselor umane cu care se confruntă sistemul adminis-
trativ al Republicii Moldova la etapa actuală şi în scopul depăşirii inconveniențelor întâlnite în
această sferă, Programul de activitate al Guvernului pentru 2016-2018 prevede în calitate de
obiectiv general dezvoltarea unui serviciu public responsabil, eficient, transparent şi profesionist. În
prezent, în proces de desfăşurare este Proiectul Twinning finanțat de către Uniunea Europeană „Suport
pentru modernizarea serviciului public din Republica Moldova în corespundere cu cele mai bune practici ale
Uniunii Europene”, be- neficiar fiind Cancelaria de Stat care urmăreşte scopul de a înlesni implementarea
agendei de reformă a Republicii Moldova, inclusiv în sfera formării şi dezvoltării profesionale a
funcționarilor publici, asigurând continuarea colaborării dintre Uniunea Europeană şi țara noastră [12].
Ameliorarea situației din administrația publică este concepută şi ca rezultat al îmbunătățirii
sistemului de control în activitatea administrativă, inclusiv prin asigurarea dialogului cu părţile interesate
în procesul de luare a deciziilor, precum şi prin plasarea online a datelor guvernamentale cu caracter
public. Se accen- tuează necesitatea îmbunătățirii coordonării asistenței tehnice şi financiare din
străinătate şi mobilizarea resurselor pentru realizarea obiectivelor strategice. În acest scop se prevede
crearea cadrului instituțional pentru coordonarea asistenței externe şi a consiliilor sectoriale, cu
participarea donatorilor străini.
Programul mai prevede intensificarea controlului asupra gestionării resurselor financiare, inclusiv ex-
terne, îmbunătăţirea auditului intern şi extern, precum şi a controlului financiar, pentru asigurarea
utiliză- rii econome, eficace şi eficiente a banilor publici, promovarea unei politici bugetare prudente,
previzibile şi responsabile, care ar asigura stabilitatea pe termen mediu şi lung a bugetului, precum şi
dezvoltarea continuă a planificării bugetare multianuale.
O prevedere importantă a Programului de activitate al Guvernului pentru 2016-2018 este asigurarea
transparenței procesului decizional şi creşterea nivelului de participare a populației prin instituirea me-
canismelor şi practicilor de organizare a audierilor şi a dezbaterilor publice la nivel local, îndeosebi
în procesul elaborării bugetelor locale, strategiilor de dezvoltare locală şi altor domenii de
activitate. Se pune problema asigurării vizibilității şi transparenței asistenței externe prin informarea,
publicitatea, mo- nitorizarea utilizării resurselor recepționate, dar şi prin elaborarea şi prezentarea
 1 Teoria şi practica administrării
publică a rapoartelor cu privire la asistența externă.
Sistemul de relații dintre administrația publică centrală şi locală trebuie să aibă ca traseu de parcurge-
Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 11
re descentralizarea şi consolidarea autorităţilor administraţiei publice locale prin asigurarea autonomiei
decizionale, organizaţionale, financiare şi bugetare a autorităţilor publice locale. Realizarea acestor
relații se întrevede de materializat prin consolidarea dialogului direct, sistematic şi instituţionalizat între
admi- nistraţia publică centrală şi cea locală, diversificarea mecanismelor de menţinere a personalului
perfor- mant, dezvoltarea competenţelor profesionale ale funcţionarilor publici, dezvoltarea
managementului performanţei în administraţia publică, îmbunătăţirea sistemului de motivare financiară
şi nonfinanciară în cadrul administraţiei publice.
Una din acțiunile Guvernului în domeniul asigurării transparenței prevede resetarea activității
Con- siliului Național pentru Participare. Acesta a fost creat la 19 ianuarie 2010 [15] ca un organ
consultativ, format din reprezentanţi ai 30 de organizaţii neguvernamentale active, scopul căruia este
dezvoltarea şi promovarea parteneriatului strategic între autorităţile publice, societatea civilă şi sectorul
privat în vede- rea consolidării democraţiei participative în Republica Moldova. Consiliul Național pentru
Participare nu a devenit, deocamdată, structura care ar influenţa procesul decizional în măsura în care o
cer realităţile societăţii moldoveneşti, iar Guvernul nu foloseşte plenar posibilităţile acestuia. Resetarea
activității Con- siliului Național pentru Participare, cu adevărat, ar contribui, în viziunea noastră, la
intensificarea dialo- gului cu părțile interesate şi la îmbunătățirea platformei participative în procesul de
luare a deciziilor la nivel guvernamental.
Compartimentul Buna Guvernare din Programul de activitate al Guvernului 2016-2018 mai conține şi
unele activități cu referire la finanțele publice. Accentul se pune pe evaluarea strategică a eficienţei
chel- tuielilor publice la nivel de sectoare şi instituţii, asigurarea bunei implementări a strategiei de
descentra- lizare financiară, în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale. Programul de
Guvernare este completat cu unele acțiuni privind reforma serviciilor publice, ca un ansamblu de
activități organizatori- ce, manageriale, regulamentare, metodico-instructive, tehnologico-informaționale
capabile să asigure sistematizarea activităților şi ordonarea procedurilor privind organizarea şi prestarea
serviciilor publice calitative către beneficiari, punându-se accentul pe eliminarea continuă a serviciilor
publice ineficiente şi depăşite de timp şi prestarea serviciilor publice online şi în regim mobil pentru toţi
cetăţenii.
În concluzie, deducem că prevederile Programului de activitate al Guvernului pentru 2016-2018, la
compartimentul Buna Guvernare, reprezintă o încercare de asigurare a continuității, consecutivității şi
imparțialității reformei administrației publice la principalele sale compartimente, cum ar fi: conceptuali-
zarea unor procese reformatoare, inclusiv cele ce vizează organizarea administrativ-teritorială; necesita-
tea consolidării cadrului normativ privind organizarea, funcționarea şi reformarea administrației publice;
redimensionarea relațiilor dintre administrația publică centrală şi cea locală în scopul implementării reale
a autonomiei locale; dezvoltarea managementului performant în administrația publică bazat pe profesi-
onalismul, integritatea şi devotamentul funcționarilor publici; îmbunătățirea sistemului de control în ac-
tivitatea administrativă, inclusiv celui obştesc; asigurarea transparenței procesului decizional şi creşterea
nivelului de participare a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor.
Vom menționa că toate aceste prevederi ale Programului de activitate al Guvernului pentru
2016- 2018 corespund conceptului, filosofiei, paradigmei şi mecanismelor modernizării administrației
publice. Important este să se asigure în termenele stabilite implementarea calitativă a acestora. Pentru
aceasta se cere depăşită abordarea frazeologică, declarativistă, cu preponderență încorporată doar în
logica discur- sului politic dispersat şi trecerea la acțiuni practice concrete, din partea autorităților
statului, solicitate de evoluția vieții sociale şi de interesele vitale ale cetățenilor Republicii Moldova.

BIBLIOGRAFIE
1.Carta Europeană: Exerciţiul autonom al puterii locale, versiunea română, germană şi ungară, Stras-
bourg, 2003.
2.Acord de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi
sta- tele sale membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte. [On-line]:
<http://www.gov.md/ public/files/2013/ianuarie_2014/ACORD_RM-UE_1.pdfe>.
3. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2016-2018. [On-line]: <http://www.gov.
md/sites/default/files/document/attachments/guvernul_republicii_moldova_-_programul_de_activitate_
al_guvernului_republicii_moldova_2016-2018.pdf>.
 1 Teoria şi practica administrării
4.Legea cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 230-232 din 23 decembrie 2008.
5.Legea privind administraţia publică centrală de specialitate nr. 98 din 4 mai 2012. În: Monitorul Ofi-
cial al Republicii Moldova nr.160-164 din 3 august 2012.
6.Legea pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Descentralizare şi a Planului de acţiuni privind im-
plementarea Strategiei Naţionale de Descentralizare pentru anii 2012-2015, nr. 68 din 5 aprilie 2012. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.143-148 din 13 iulie 2012.
7.Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 356 din 22 aprilie 2005 cu privire la aprobarea Planului
de Acţiuni: Uniunea Europeană - Republica Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.
65-66.
8. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1402 din 30 decembrie 2005 cu privire la
aprobarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova. În: Monitorul
Oficial al Re- publicii Moldova, nr. 1- 4, 2006.
9.Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 808 din 07 octombrie 2014 cu privire la aprobarea Pla-
nului de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea
Europeană, în perioada 2014-2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 297-309 din 10
octombrie 2014.
10.Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova –
Uni- unea Europeană pentru anii 2014-2016, în redacția Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 713
din 12 octombrie 2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 281-290 din 16 octombrie 2015.
11. Comisia Paritară pentru Descentralizare a analizat implementarea Strategiei Naționale de
Descentralizare. [On-line]: <http://calm.md/libview.php?l=ro&idc=34&id=2887&t=%2FSERVICIUL- PRESA
%2FNoutati%2F> (accesat la 02.04.2016).
12. Funcționarii publici au discutat despre instrumentele şi mecanismele de îmbunătățire a siste-
mului de dezvoltare profesională. [On-line]: <http://cancelaria.gov.md/ro/content/functionarii-publicii-au-
discutat-despre-instrumentele-si-mecanismele-de-imbunatatire-ale> (accesat la 30.03 2016).
13. Platon Mihail, Pregătirea şi perfecţionarea funcţionarilor publici - problemă stringentă pentru
aparatul de stat. În: „Administrarea Publică”, revistă metodico-ştiințifică, nr. 4, 2002, p. 19-25.
14.Sîmboteanu Aurel. Reforma administrației publice în Republica Moldova. Chişinău, 2001.
15.Sîmboteanu Aurel. Reflecții asupra Programului de Guvernare pentru perioada 2011-2014 din per-
spectiva modernizării administrației publice. În: Caiet ştiințific ISAM, nr. 4, 2011, p.12-20.
16. Sîmboteanu Aurel. Interconexiuni teoretico-metodologice şi aplicative în evoluția reformei
administrației publice din Republica Moldova. În: „Administrarea Publică”, revistă metodico-ştiințifică,
nr. 2, 2015, p. 11-23.