STRATEGIA din 4 octombrie 2001Guvernului privind accelerarea

reformei în administratia publică

EMITENT  GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 660 din 19 octombrie 2001

1. Consideratii generaleSistemul politic din România a suferit schimbari profunde

de la inceputul procesului de reforma, în 1990. Economia continua să se afle într-o
perioadă de tranzitie către economia de piaţa, tranzitie care are ca rezultat
constrangeri severe asupra activităţii din intregul sector public şi, nu în ultimul
rand, asupra sistemului administrativ central.Începând cu 1990, crearea unui
sistem modern şi eficient de administratie publică a fost considerata o prioritate
pentru Guvernul României. Cu toate acestea, nu s-au putut mobiliza resursele
necesare crearii cadrului legislativ şi instituţional necesar administraţiei publice
centrale şi locale şi, în special, pentru implementarea eficienta a masurilor de
reforma. Cauzele care au determinat imposibilitatea aplicarii unei reforme reale în
administratie au fost:● constrangeri financiare severe;● lipsa de determinare
politica;● experienta redusa ln ceea ce priveste structurile administrativ
alternative;● lipsa de pregatire a politicienilor şi functionarilor publici pentru a
raspunde cerințelor şi exigentelor ce decurg din schimbarea rapida a mediului;●
absenta unor reglementari clare privind personalul şi structurile administrative,
definiri inadecvate ale functiilor şi grile de salarizare nepotrivite.Desi a constituit un
capitol distinct în toate programele de guvernare de până acum, reforma
administraţiei nu a reprezentat o prioritate; dimpotriva metodele centraliste s-au
perpetuat în mare măsura, iar schimbările asteptate au fost mult prea lente şi
fragmentare.Pentru perioada de inceput a fost obligatoriu ca guvernul să se
concentreze asupra problemelor reformei economice; dar, de abia mai tarziu, a
devenit evident ca aplicarea acesteia este imposibila fără o reforma a
administraţiei publice, ceea ce, de altfel, explica şi intarzierile sau distorsiunile
produse în aplicarea reformei economice.2. Necesitatea reformeiTendinta de
globalizare, însoţită de dezvoltarea dinamica a sistemelor sociale, aseaza statele
naţionale intr-o pozitie cu totul noua, în care instituţiile şi sistemele administrative
trebuie să fie adaptate. Orice interventie în domeniul reformei administraţiei
publice implica modificari ale componentelor majore, incluzând administratia
centrala, administratia locala şi serviciile publice. Pe de altă parte, dezvoltarea
democratiei reclama instituirea unei noi relatii între cetăţeni şi administratie,
cresterea şi intarirea rolului autorităţilor locale şi reconsiderarea parteneriatului cu
societatea civila.Exista numeroase motive pentru modernizarea structurala şi
functionala a administraţiei publice din România, plecand de la necesitatea
funcţionarii mai eficiente a instituţiilor guvernamentale până la aspiratia de a
deveni membru al Uniunii Europene.Necesitatea reformei este impusa de patru
categorii principale de motive:● Motive economice: cresterea economica redusa şi
diminuarea resurselor bugetare alocate administraţiei publice; nevoia sectorului
privat de a avea o administratie moderna, flexibila şi deschisa parteneriatului
public-privat;● Motive tehnologice: introducerea tehnologiei informaţiilor şi a
comunicatiilor în administratia publică;● Motive sociologice: cetatenii, ca beneficiari
ai serviciilor publice, sunt tot mai exigenti şi nu mai accepta ca necesitatile lor să
fie determinate în mod exclusiv de ceea ce le ofera administraţiile;● Motive
instituţionale: integrarea României în structurile Uniunii Europene implica un alt
mod de administrare a serviciilor; structura puternic ierarhizata lasă locul unor noi
tipuri organizatorice bazate pe structuri descentralizate.Prin reducerea functiei
autoritare a statului şi intarirea functiilor sale privind serviciile şi promovarea
acestora, activitatea administraţiei trebuie să fie o activitate profesionista. Sunt
frecvente, de asemenea, solicitarile privind reducerea reglementarilor şi
simplificarea procedurilor administrative, abandonarea procedurilor care nu sunt
necesare şi adoptarea unor noi proceduri, adaptate unui sistem politic modern şi
unei economii de piaţa functionale.Condiţiile existente în societatea românească în
prezent impun ca administratia să fie angajata într-un proces de schimbare pe
patru planuri:1. strategic, prin care să se redefineasca rolul statului, în sensul
delimitarii acestui rol de cel al organizaţiilor private;2. legal, indreptat spre o
diminuare a densitatii legislative, o utilizare mai mare a legilor cadru, creand
posibilitati sporite de actiune pentru autorităţile executive;3. organizaţional,
orientat spre reducerea ierarhiilor, simplificarea procedurilor delegării executiei
sarcinilor publice către organisme care nu fac parte din administratie;4. cultural,
urmarind o schimbare a valorilor şi a modurilor de actiune a alesilor politici, a
functionarilor, a utilizatorilor grupurilor de interese şi a cetatenilor.Noile condiţii de
reusita ale procesului de reforma în administratia publică din România trebuie să
aibă ca punct de plecare:● formularea unor obiective concrete şi cuantificabile;●
cresterea capacităţii strategice a administraţiei publice de a opta pentru diferite
proiecte şi de a-şi defini singura prioritatile;● articularea, intr-o viziune
integratoare pe termen mediu şi lung, a transformarilor din administratia publică;●
necesitatea unei mai bune reprezentari a intereselor cetatenilor în procesele de
luare a deciziilor;● asigurarea managementului prin obiective;● consolidarea
infrastructurii organizatorice pentru managementul strategic al proceselor din
domeniul economic şi social;● nevoia cresterii functiei de consultanţă şi
monitorizare în administratie;Odata cu dezvoltarea societatii informationale,
introducerea tehnologiei informaţiilor şi a comunicatiilor ridica noi provocari pentru
administratia publică dar în acelasi timp aceasta ofera posibilitati mult mai mari
pentru o activitate mai eficienta şi mai aproape de cetatean; cresterea capacităţii
administrative imbunatateste considerabil posibilitatea României de a-şi apara
interesele pe plan european şi mondial.Necesitatea reformei este determinata, atât
de factori interni (management, probleme sociale şi economice) cat şi de factori
externi (internationalizarea şi dezvoltarea rapida a tehnologiei informatiei).3.
Principiile care stau la baza elaborarii strategiei de reforma în administratia
publicăÎn vederea realizării, atât a obiectivelor Programului de Guvernare pe
perioada 2001-2004 prezentat în decembrie 2000 şi acceptat de Parlament, cat şi
a obiectivelor ce rezultă pentru România, în calitate de tara candidata în procesul
de aderare la Uniunea Europeana, se impune accelerarea procesului de reforma
legislativa şi instituţională în administratia publică.În procesul de elaborare a
strategiei de reforma în administratia publică au fost avute în vedere urmatoarele
principii:● Separarea functiilor politice de cele administrative;● Crearea şi
consolidarea unui corp de functionari publici de cariera, profesionist şi neutru
politic;● Definirea clara a rolului, responsabilitatilor şi relatiilor între institutii;●
Legitimitate şi administratie corecta. Administratia bazata pe lege trebuie să
asigure proceduri adecvate şi corecte, respectarea valorilor sociale, drepturilor şi
libertatilor cetatenilor;● Adoptarea deciziilor de autorităţile cele mai apropiate de
cetăţeni sau de problema la care se referă;● Autonomia decizionala;● Transparenta
actului de guvernare şi a celorlalte acte administrative, ceea ce va permite
participantilor sa urmareasca procesele administrative şi să obţină informaţii
referitoare la drepturile lor în relatiile cu sectorul public.● Simplificarea procedurilor
administrative;● Respect faţă de cetatean;● Delegarea unor competente şi
deconcentrarea unor servicii;● Orientarea interesului pentru rezultate bazate pe
eficienta, eficacitate şi calitate a serviciilor. Eficienta şi eficacitatea se imbunatatesc
atunci când creşte implicarea functionarilor publici, când responsabilitatile sunt
transferate la nivelurile inferioare ale administraţiei, odata cu stabilirea sistemului
de responsabilităţii, pe fiecare nivel;● Protejarea drepturilor indivizilor. Funcţionarii
trebuie să se comporte politicos şi sa actioneze eficient în relatiile cu
cetatenii.Principiile menţionate formeaza baza pentru restructurarea propusa şi
presupun, atât metode moderne de management public, cat şi noi forme de
organizare instituţională.În acest mod, reforma devine un proces amplu,
cuprinzator, care schimba modul de abordare a principalelor probleme cu care se
confrunta, în prezent, administratia publică din România.4. Viziune asupra
procesului de reforma în administratia publicăReforma sistemului administraţiei
publice este un proces dinamic şi, ca oricare alt proces de reforma structurala, el
nu poate fi niciodata incheiat şi desavarsit. Realizarea unei analize-diagnostic a
situaţiei existente la nivelul administraţiei centrale şi locale, identificarea
problemelor cu care se confrunta acestea, a prioritatilor ce trebuie avute în vedere
în rezolvarea acestora dar şi a resurselor disponibile sunt numai cateva din
condiţiile necesare formulării unei strategii coerente privind reforma în
administratia publică.Elaborarea strategiei de reforma în administratia publică
impune un amplu proces de modernizare şi vizeaza o evaluare obiectiva a patru
aspecte importante, şi anume:● analiza misiunilor specifice ale administraţiei şi a
modului de indeplinire a acestora, care permit reflectii generale asupra locului şi
rolului administraţiei publice în sistemul politic, economic şi social actual;● analiza
cadrului organizatoric existent al administraţiei publice;● analiza eficacitatii sociale
a activităţii specifice a administraţiei publice;● analiza nivelului de democratizare a
administraţiei publice.Accelerarea procesului de reforma în administratia publică
este data, în primul rand, de necesitatea de a duce la bun sfârşit tranzitia (inclusiv
economica) şi trecerea la statutul de tara membra a Uniunii Europene.Problemele
de fond ale strategiei de reforma vizeaza:● intarirea capacităţilor în domeniul
elaborarii politicilor publice, îmbunătăţirii calităţii legislaţiei şi adoptarii aquis-ului
comunitar, cresterea capacităţii Guvernului de a dirija resursele către prioritati;●
cresterea posibilitatilor Guvernului de a conduce şi controla activitatea
administraţiei şi de a menţine un anumit echilibru între puterile discretionare ale
administraţiei şi mijloacele de a controla actiunile sale;(exemplu: în plan judiciar,
mediator, audit etc.)● dezvoltarea administraţiei publice locale;● crearea unui corp
stabil de functionari publici competenti şi neutri din punct de vedere politic, care să
aibă "spiritul serviciului public".În plan tactic, reforma administraţiei publice
trebuie:● să aibă la baza principiul "radicalismului selectiv" (adica sa concentreze
resursele în vederea favorizarii unei evolutii radicale şi vizibile în cateva domenii în
care jocul interdependentelor va antrena şi alte părţi ale sistemului care trebuie
schimbate);● sa promoveze noile tehnologii informationale în administratie;● sa
aduca imbunatatiri în domeniile sensibile ale vietii economico-sociale, în termene
acceptabile din punct de vedere politic;● sa imprime o dinamica favorabila
schimbarii care să dureze, oricare ar fi conducătorii;● sa capaciteze interesul
functionarilor publici pentru schimbare şi modernizare;● să asigure informarea
permanenta a cetatenilor în legătură cu politica Guvernului.Politicile publice se
instituie într-un dublu proces de transformare: pe de o parte "intrarile" (mijloacele
financiare, bugetare, umane) sunt transformate în "realizari" (construcţia de
autostrăzi, numărul de dosare pentru ajutoare sociale analizate şi acordate etc.)
iar pe de altă parte acestea produc "efecte" (ameliorarea securitatii rutiere,
consolidarea mediului economic, etc).Viziunea asupra reformei în administratia
publică pleaca de la premisa abordarii manageriale a actiunii publice, asa cum se
remarca şi din schema generală prezentată în figura nr. 1.Fig. nr. 1 Cadrul general
al actiunii publice───────────────────────────────────

Ţinând cont de
complexitatea sistemului public şi de punerea în practica a politicilor publice,
evaluarea impactului şi a eficientei acestora reprezinta elemente cheie în strategia
de reforma în administratia publică. Nivelul şi natura mijloacelor angajate,
performanta organizaţiilor publice insarcinate cu aplicarea în practica a politicilor
publice, participarea cetatenilor la procesul de decizie sunt aspecte integrante ale
viziunii asupra procesului de reforma în administratie.5. Scopul şi obiectivele
generale ale strategiei de reformaSCOP:─────● Scopul reformei este acela de a
determina natura problemelor existente în diferitele sale domenii, de a propune
solutiile optime şi de a descrie principiile de implementare a acesteia.● Scopul
reformei administraţiei publice la nivel local este de a crea administratii capabile
să-şi indeplineasca functiile de asa maniera încât sa pregateasca condiţiile şi să
asigure dezvoltarea economica, sociala şi organizaţională într-un anumit
spatiu.Strategia reformei administraţiei publice conceputa de minister şi apoi
folosita în mod sistematic de către acesta poate deveni un instrument care să ajute
la coordonarea cooperarii dintre diferite institutii guvernamentale şi poate asigura
eficienta pe termen mediu şi lung.OBIECTIVE:──────────● restructurarea
profunda a administraţiei publice centrale şi locale;- se are în vedere un larg
proces de modernizare şi adaptare a administraţiei publice la realitatile economiei
şi societatii româneşti, raspunzand în acelasi timp structurilor similare din tarile
Uniunii Europene şi din alte state dezvoltate şi mentinand totodata elementele
traditionale valoroase ale administraţiei publice româneşti;- se urmareste intarirea,
la nivel central, a abilitatilor strategice capabile sa ghideze evolutia statului şi sa îi
permita sa reactioneze adecvat simplu şi cu costuri scazute la schimbările externe
şi diversele interese;- proiectarea unui model organizaţional general al structurilor
administrative din cadrul puterii executive;- reducerea cheltuielilor
guvernamentale;- dezvoltarea capacităţii de gestionare a autorităţilor locale;●
schimbarea de fond a raportului dintre administratie şi cetatean;- se urmareste
consolidarea şi largirea cadrului de participare a societatii civile la procesul
decizional;- se are în vedere asigurarea transparentei actelor administrative şi
comunicarea operativa cu cetatenii;● descentralizarea serviciilor publice şi
consolidarea autonomiei locale administrative şi financiare,- se va urmări
accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice şi preluarea
atribuţiilor de administrare şi finanţare a unor activităţi de către autorităţile
administratiilor locale;- se are în vedere transferarea către autorităţile publice
locale a activităţilor şi resurselor corespunzătoare de la bugetul de stat pentru
finantarea unor servicii publice destinate comunitatilor locale: sănătate, cultura,
politie comunitara, pompieri, aparare civila, etc.;- asezarea pe baze noi, echitabile
a impozitelor şi taxelor locale;● demilitarizarea treptata a unor servicii
comunitare;- preluarea evidentei populatiei şi organizarea acesteia ca serviciu
comunitar de către consiliile locale şi consiliile judetene (cartea de identitate,
cartea de alegator, intocmirea listelor electorale permanente, permise auto,
certificate de inmatriculare, etc.);- transferarea în subordinea prefecturilor a
activităţii de eliberare şi evidenta a pasapoartelor simple, organizarea unui serviciu
public judetean specializat;- organizarea unor servici; comunitare pentru situaţii de
urgenta (incendii, inundaţii, grindina, cutremure, inghet), care vor prelua atribuţiile
actuale ale unităţilor de pompieri şi aparare civila;- înfiinţarea la nivelul fiecarei
unităţi administrative - comuna, oras, municipiu - a politiei comunitare pentru
ordinea publică, prin preluarea unor atribuţii specifice de la inspectoratele de
politie.● depolitizarea structurilor administraţiei publice şi eliminarea clientelismului
politic;- se va aplica cu strictete Legea privind statutul functionarului public;- se va
urmări gestionarea coerenta şi corecta a carierei functionarului public prin
salarizare corespunzătoare, stimularea şi asigurarea unor condiţii normale de lucru
în scopul respectarii principiului stabilitatii şi continuitatii în munca;● stoparea
birocratiei în administratia publică;- se va avea în vedere rationalizarea
procedurilor administrative şi introducerea echipamentelor şi tehnologiilor
informatice;- introducerea conceptului de informatizare a administraţiei publice;-
generalizarea utilizarii sistemului de ghiseu unic;● coerenta actului administrativ;
perfectionarea managementului în administratie,- eficientizarea raporturilor dintre
administratia publică centrala şi locala, dintre autorităţile publice judetene şi cele
din comune, oraşe şi municipii;- aplicarea unitara şi eficienta a sistemului de
norme şi reglementari în administratia publică centrala şi locala;- crearea unui
sistem informational integrat al administraţiei publice centrale şi locale;-
fundamentarea deciziilor privind politicile sociale pe studii şi expertize,
constituindu-se oficii sociologice de coordonare metodologica la nivel central,
precum şi în cadrul consiliilor judetene.● aplicarea unor politici rationale de
dezvoltare şi modernizare a localitatilor rurale şi urbane;- acordarea statutului de
comuna unui numar de peste 1.000 de sate care indeplinesc criteriile legale,
asigurandu-se astfel apropierea autorităţii administrative de cetatean;-
organizarea ca oraşe a unui numar important de comune care, prin dotarile
tehnico-edilitare (alimentare cu apa şi gaze,- canalizare, telefonie), indeplinesc de
statutul de localitate urbana,- pregătirea condiţiilor pentru organizarea
administrativ-teritoriala în conformitate cu standardele Uniunii Europene.● intarirea
autorităţii statului şi a raspunderilor acestuia;- respectarea stricta a drepturilor
constitutionale şi legale a autorităţilor publice - ministere şi agentii
guvernamentale, prefecturi, consilii judetene, consilii locale şi primari;-
monitorizarea aplicarii reformei administrative şi a performantelor operationale ale
autorităţilor publice centrale şi locale;- intarirea controlului gestiunii banului public
şi asigurarea transparentei cheltuielilor prin informarea periodica a
contribuabililor.● armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile Uniunii
Europene;- asigurarea coerentei şi stabilitatii pe termen lung a cadrului legislativ în
domeniul administraţiei publice centrale şi locale;- iniţierea unei ample acţiuni de
imbunatatire a reglementarilor existente în domeniu şi elaborarea unor
reglementari noi, bazate pe principiile prevăzute de Constitutie şi de Carta
Europeana a Autonomiei Locale:- Codul de procedură administrativa- Codul
administrativ- Codul electoralFig. nr. 2 Obiectivele
strategiei────────────────────── ┌─────────────────────────
──────────────────────────┐ ┌──>│Restructurarea profunda a administraţiei
publice │ │ │centrale şi locale
│ │
└───────────────────────────────────────────────────┘ │
┌────────────────────────────────────────────────────┐ ├──>│Schimbarea de
fond a raportului dintre administratie│ │ │şi cetatean
│ │
└────────────────────────────────────────────────────┘ │
┌────────────────────────────────────────────────────┐ ├──>│Descentralizar
ea serviciilor publice şi consolidarea│ │ │autonomiei locale
administrative şi financiare │ │
└────────────────────────────────────────────────────┘ │
┌────────────────────────────────────────────────────┐ ├──>│Demilitarizare
a treptata a unor servicii comunitare │ │
└────────────────────────────────────────────────────┘ │
┌────────────────────────────────────────────────────┐ ┌──────────┐ ├──>│Depolitizarea
structurilor administraţiei publice │ │ Obiective├──>│ │şi eliminarea clientelismului
politic │ └──────────┘ │
└────────────────────────────────────────────────────┘ │
┌────────────────────────────────────────────────────┐ ├──>│Stoparea
birocratiei în administratia publică │ │
└────────────────────────────────────────────────────┘ │
┌────────────────────────────────────────────────────┐ ├──>│Coerenta
actului administrativ; perfectionarea │ │ │managementului în
administratie │ │
└────────────────────────────────────────────────────┘ │
┌────────────────────────────────────────────────────┐ ├──>│Aplicarea unor
politici rationale de dezvoltare şi │ │ │modernizare a localitatilor
rurale şi urbane │ │
└────────────────────────────────────────────────────┘ │
┌────────────────────────────────────────────────────┐ ├──>│Intarirea
autorităţii statului şi a raspunderilor │ │ │acestuia
│ │
└────────────────────────────────────────────────────┘ │
┌────────────────────────────────────────────────────┐ └──>│Armonizarea
cadrului legislativ cu reglementarile │ │Uniunii Europene
│ └────────────────────────────────────────────────────┘6. Grupuri
ţinta ale strategieiGrupurile ţinta ale strategiei sunt administratia publică centrala
şi locala.Pentru ca reforma în acest domeniu să aibă succes este necesar ca
grupurile ţinta să îşi exprime sprijinul şi angajamentul în recunoasterea necesităţii
schimbarilor şi în implementarea acestor schimbari.7. Durata strategiei. 2001-
20048. Natura reformeiAplicarea principiilor enuntate, care stau la baza procesului
de reforma presupune atât metode de management public cat şi modificari
instituţionale. În acest fel, reforma devine cuprinzatoare. Ea schimba modul de
lucru, atât pe orizontala (iniţiativa implica toate ministerele), cat şi pe verticala
(nivelele administraţiei centrale şi locale).Fig. nr. 3 Dezvoltarea

organizaţională─────────────────────────── Schimbările instituţionale

se bazeaza pe modificari în legislatia primara şi secundara. Realizarea unei politici
consecvente de informatizare a administraţiei publice va avea efecte benefice
asupra procesului de schimbari instituţionale.Fig. nr. 4 Schimbari
instituţionale────────────────────────

Legitimitatea actiunii statului nu se poate rezuma la problemele de gestiune sau

eficacitate, ci trebuie să aibă în vedere interactiunile dintre nivelul global şi local,
sa tina cont de accelerarea şi influenţa fenomenelor teritoriale asupra gestiunii
publice şi sa puna la punct strategii de inovare şi dezvoltare care vor permite
serviciului public să-şi asume misiunea conferita de societate.Asocierea societatii
civile, dezvoltarea parteneriatului public-privat, renuntarea la gestiunea pe
verticala a colectivitatilor fac necesară construirea unui nou model de elaborare a
strategiei de reforma în administratia publică, care poate juca un rol motor asupra
dinamismului social şi care va deschide un nou camp de actiune autorităţilor
publice ancorate intr-o societate civila reactivata.Etapele procesului de reforma
sunt evidentiate în figura nr. 5:Fig. nr. 5 Etapele procesului de
reforma──────────────────────────────
 ^
Analiza mediului Analiza resurselor interne
▪ Sociologie ▪ Financiare
ORIENTĂRI STRATEGICE ▪ Populaţie ▪ Umane
Concurenţă şi ▪ Tehnice
▪ complementaritate ▪ Organizaţionale
▪ Tehnologie
orientările nu devin
obiective, decât după
compararea cu > DIAGNOSTIC
▪ diagnosticul STRATEGIE

V
OBIECTIVE
> STRATEGICE ŞI/SAU
PROIECTE
STRATEGICE GUV
ERNv

V ^
PLAN STRATEGIC

V
PROGRAM DE
ACŢIUNE

V ADM
CONDUCERE INIS
STRATEGICĂ TRA
ŢIE
v
8.1 Strategia privind reforma administraţiei publice centraleScopul strategiei este
de a planifica şi realiza, în mod concertat urmatoarele functii:● dezvoltarea
sistemului legislaţiei administrative, pentru a garanta tratamentul corect şi egal al
cetatenilor;● marirea transparentei activităţii administraţiei publice, incurajarea
dreptului cetatenilor de a participa la procesul de luare a deciziilor publice;●
marirea capacităţii contractuale în dreptul public, incheierea contractelor pe bază
de selecţie;● intarirea coordonarii şi cooperarii dintre instituţiile guvernamentale şi
atragerea cetatenilor în planificarea şi controlul activităţilor din sectorul public;●
stabilirea diviziunii functiilor între ministere, inclusiv a numarului de ministere şi a
rolului ministrilor fără portofoliu;● diferentierea între nivelul politic şi cel
administrativ al managementului;● specificarea rolului ministrului şi a secretarului
general în managementul fiecarui minister;● delimitarea functiilor ministerului de
cele ale agentiilor subordonate;● recunoasterea importantei deciziilor publice şi a
planificarii strategice şi îmbunătăţirea acestei activităţi;● marirea capacităţii
decizionale a ministerelor.Dezvoltarea strategiei se bazeaza pe urmatoarele
principii:● Importanţa elaborarii politicilor publice şi a planificarii strategice;●
Coordonarea, planificarea şi implementarea functiilor agentiilor guvernamentale;●
Departajarea functiilor managementului între nivelul politic şi cel administrativ,
pentru a garanta şi evalua eficacitatea politicilor;● Delimitarea functiilor
ministerului de cele ale agentiilor subordonate, imbunatatindu-se capacitatea
decizionala a ministerelor - ministerul trebuie să fie institutia principala pentru
formularea, analizarea şi susţinerea politicilor din domeniul sau de
activitate.Ministerele trebuie, să fie active în ciclurile decizionale şi de management
care constau din: planificarea politicilor, luarea deciziilor implementare,
monitorizare, control şi evaluare.Capacitatea de a elabora politici şi de a le
implementa are influenţa directa asupra satisfactiei cetatenilor. Relaţia dintre
guvern şi populatie devine tot mai complicata: deciziile politice trec prin mai multe
niveluri ale administraţiei, problemele trebuie rezolvate într-un mediu în continua
schimbare, în care este nevoie de cooperare, acord şi coordonare, atât la nivel
local şi naţional, cat şi la nivel international. Cetatenii se confrunta cu acest proces
şi simt ca au tot mai putina influenţa asupra deciziilor luate la nivel naţional şi
local, considerand ca exista un "deficit de democratie". Fără sprijinul şi înţelegerea
cetatenilor, elaborarea şi implementarea unor politici adecvate este dificila. De
aceea, trebuie gasite noi modalităţi pentru Îmbunătăţirea politicilor publice, pentru
informarea cetatenilor şi pentru implicarea lor în procesul decizional.Este important
ca participantii la procesul de luare a deciziilor publice să îşi cunoasca sarcinile,
responsabilitatile şi sa stie ce asteptari legitime au diferitele grupuri de interese.
Planificarea politicilor publice, programarea şi stabilirea resurselor trebuie să se
faca în mod transparent pentru a permite participantilor să contribuie cat mai mult
la acest proces.Obiectivele strategiei sunt urmatoarele:a) de a specifică
responsabilitatea politica şi administrativa a Guvernuluib) de a imbunatatii
calitatea politicilor publice, pentru a garanta o rezolvare eficienta a
problemelor.Primul obiectiv poate fi indeplinit prin delimitarea rolurilor
managementului politic şi administrativ, iar cel de-al doilea, prin cresterea calităţii
elaborarii şi implementarii politicilor publice, prin implicarea cetatenilor şi prin
cresterea eficientei cooperarii între instituţiile administrative.Pentru realizarea
obiectivelor strategiei sunt necesare:● Recunoasterea importantei elaborarii
politicilor publice şi a planificarii strategice şi perfectionarea acestor
functiiElaborarea planurilor strategice şi indeplinirea lor trebuie să devina un
obiectiv permanent al ministerelor. Trebuie sa creasca rolul documentelor-program
ale Guvernului, care să constituie baza planificarii strategice. Acest lucru necesita
cunoştinţe şi abilitati noi, funcţionarii, partidele politice şi managementul politic
trebuie să stapaneasca planificarea politicilor şi să îşi dezvolte abilitatile prin
cooperare reciproca.● Realizarea unei cooperari mai eficiente în domeniul elaborarii
politicilor publiceÎn procesul de elaborare a politicilor publice exista mai mulţi
participanti (politicieni, functionari, cetăţeni şi asociaţii ale acestora). Politicile
dintr-o tara democratica nu sunt rezultatul activităţii unui singur actor, ci rezultă
din deciziile luate de diferite organizaţii, la diferite niveluri. Societatea se confrunta
cu probleme care nu pot fi incadrate în domeniul de activitate al unui singur
minister. Cresterea transparentei administraţiei publice prin largirea asistentei
pentru public ajuta la îmbunătăţirea şi armonizarea modului în care cetatenii şi
administratia înţeleg problemele societatii, a modului în care gasesc posibile solutii
şi permite implementarea mai eficienta a deciziilor pe baza unui acord reciproc.
Rezolvarea coerenta a problemelor necesita o coordonare eficace şi schimb de
informaţii. Îmbunătăţirea cooperarii între ministere şi implicarea cetatenilor în
planificarea şi controlul activităţilor din sectorul public duc la eliminarea "deficitului
de democratie" şi legitimeaza activităţile statului.● Specificarea functiilor
managementului la nivel politic şi administrativSpecificarea drepturilor şi
responsabilitatilor urmareste sa diferentieze elaborarea şi implementarea politicilor
publice, atât în interiorul instituţiilor, cat şi între institutii. Îmbunătăţirea
mecanismelor managementului politic în tarile dezvoltate a dus la o separare mai
evidenta între elaborarea deciziilor şi mecanismele de implementare a acestora. La
randul sau, acest lucru impune reprezentantilor aleşi sa formuleze obiectivele şi sa
evalueze performantele mai precis, dar şi sa imbunatateasca cunoştinţele şi
abilitatile functionarilor. Planificarea eficace a politicilor publice nu poate fi
implementata fără informaţiile furnizate de sistemele de contabilitate financiară şi
de management. În acelasi timp, realizarea sistemelor de contabilitate financiară şi
de management solicita definirea nevoilor informationale la nivel politic.În
domeniul sau de activitate, fiecare minister trebuie să fie responsabil pentru
elaborarea propriei strategii de reforma, pentru rezultatele generale cat şi pentru
operaţiunile pur administrative.Va trebui ca funcţionarii sa satisfaca nevoile
cetatenilor, să fie neutri din punct de vedere politic şi să respecte legile şi normele
administraţiei publice. În acelasi timp acestia sunt responsabili în faţa ministrului
pentru actiunile lor. Eventualele contradictiile care ar apare între functionari,
ministri şi cetăţeni pot fi rezolvate printr-o mai buna planificare, prin controlul
implementarii planurilor, prin mijloacele specifice sistemului de responsabilităţii şi
prin mai multa transparenta.8.2 Strategia de dezvoltare a administraţiei publice
localeConducerea democratica locala presupune ca activităţile autorităţii publice
locale să se bazeze pe politici publice solide, orientate către cetatean şi pe
proceduri interne adecvate. Până în prezent cele mai multe autorităţi locale
române nu şi-au desfăşurat activitatea în conformitate cu politici bine stabilite sau
cu proceduri care statueaza prioritati şi direcţii majore de dezvoltare a comunităţii
pe termene de timp definite.În ultimii 11 ani, autorităţile locale s-au ocupat mai
mult de activităţile cotidiene sau cu cele pe termen scurt în timp ce proiectiile pe
termen mediu sau lung nu au fost elaborate suficient. În cazul în care acestea au
existat procedurile interne se pare ca au fost adesea create pentru a pastra status
quo-ul, impiedicand funcţionarii publici să îşi indeplineasca sarcinile într-un mod
eficient.Gestionarea ineficienta, managementul public autocrat birocratia rămân
atributele administratiilor publice locale atâta vreme cat politicile şi procedurile nu
se aplică. Slaba reprezentare a intereselor cetatenilor de către alesii locali şi de
factorii de decizii numiti, reprezinta o constrangere majoră în realizarea unui
proces politic mai democratic. La fel de importanţa este reprezentarea intereselor
şi cerinţele cetatenilor, gestionate de organizaţii ale societatii civile la nivel local,
de către oficiali.Continuarea reformei în administratia publică locala se bazeaza pe
cresterea autonomiei colectivitatilor locale prin realizarea, atât a autonomiei
decizionale, cat şi a celei financiare.Scopul acestei strategii este de a planifica şi de
a duce la indeplinire, în mod concertat urmatoarele functii:● sa imbunatateasca
managementul în administratia locala, inclusiv în ceea ce priveste activitatea de
planificare şi cea contabila;● sa imbunatateasca mecanismul de stabilire a
bugetelor locale;● sa planifice şi sa dezvolte mecanismul investitional la nivelul
oraşelor şi judetelor;● sa reorganizeze mecanismul de creditare în vederea
realizării de investitii;● sa separe functiile administraţiei centrale de cele ale
administraţiei locale;● să asigure dezvoltarea parteneriatului public-privat;● sa
faciliteze procesul de dezvoltare economica locala;● să asigure o mai buna
reprezentare a intereselor cetatenilor în procesele de luare a deciziilor;Dezvoltarea
strategiei la acest nivel are la baza urmatoarele principii:● Autonomia locala;●
Descentralizarea serviciilor publice;● Asigurarea separarii functiilor şi
responsabilitatilor consiliilor locale şi ale primarilor de cele ale prefectilor, ceea ce
are ca rezultat un management stabil;● Unificarea resurselor administratiilor locale
cu o capacitate administrativa mai mica, în vederea reducerii poverii fiscale asupra
bugetului local;● Scaderea ponderii surselor alocate de la bugetul de stat şi
cresterea ponderii veniturilor din taxele şi impozitele locale;● Asigurarea
transparentei în alcatuirea bugetelor locale, astfel încât cetatenii să poată
supraveghea acest mecanism şi totodata să poată solicita justificarea modului în
care au fost cheltuite fondurile,● Cooperarea şi coordonarea între administratia
centrala, administraţiile locale şi diversele asociaţii în scopul dezvoltării locale;●
Consultarea cetatenilor în problemele de interes deosebit.Scopul reformei în
administratia publică locala este de a o face pe aceasta capabila să îşi
indeplineasca functiile, astfel încât să contribuie la dezvoltarea economica şi sociala
în regiune. Prin activitatea ei, administratia locala trebuie să se orienteze către
satisfacerea nevoilor cetatenilor prin asigurarea unor servicii publice de calitate.
Procesul de elaborare a bugetelor locale trebuie să aibă ca rezultat intarirea
independentei administraţiei locale, prin scaderea ponderii fondurilor alocate de la
bugetul de stat şi cresterea ponderii celor proprii, obtinute din taxe şi impozite
locale.Administratia centrala trebuie să supravegheze ca resursele alocate de către
stat să fie utilizate eficient şi judicios de către administratia locala. Un rol
important îl are şi auditul intern la nivelul administraţiei locale şi, nu în ultimul
rand, controlul eficient al cetatenilor.Strategia de dezvoltare a unei colectivitati
locale reprezinta determinarea scopurilor şi a obiectivelor pe termen lung a
colectivitatilor, adoptarea de politici locale şi alocarea de resurse pentru atingerea
acestora, ţinând cont de nevoile, asteptarile şi dorintele cetatenilor şi de
componentele sistemului politic local. În figura de mai jos este reprezentat
schematic procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a unei colectivitati
locale (Vezi fig. nr. 6).Fig. nr. 6 Strategia-cadru de dezvoltare a unei colectivitati
locale ┌──────────────────────────────────────────┐ │
ETAPA I - ANALIZA DIAGNOSTIC
│ └──────────────────────────────────────────┘┌───────────────────────┬──────
──────────────────────┬─────────────────────────┐│ CARACTERIZARE │ PLASAREA
COLECTIVITATII │ CARACTERIZAREA ││ GENERALĂ │ LOCALE IN CONTEXTUL
│ MANAGEMENTULUI ││ │ REGIUNII │
│├───────────────────────┼────────────────────────────┼─────────────────────────┤│. Date
privind situaţia│. Elemente definitorii │. Structura, ROF ││ de ansamblu
│ (specificitati) │. Personal ││. Scurt istoric │. Stadiul de
realizare a │. Mecanismul de relatii ││. Amplasament, │ reformei economice (pri-
│. Sistem de comunicare ││ suprafaţa │ vatizari, restructurari) │. Sistem
informational şi││. Relief, clima │. Relatiile cu celelalte │ informatic
││. Potenţial demografic │ judete │. Metode şi tehnici de ││. Resurse
disponibile │. Informaţii exterioare │ conducere ││. Nr. localităţi(urbane│
determinante │. Managementul schimbarii││ şi rurale) │. Date rezultate
din strate-│. Analiza nivelului de ││. Servicii publice │ gia de ansamblu a econo- │
descentralizare şi de ││. Date privind situaţia│ miei naţionale sau a │ delegare a
autorităţii ││ economica pe ramuri │ regiunii │. Problematica autonomiei││
de activitate │. Cadrul legislativ (permisi│ locale ││
│ vitatea şi restrictiile │. Date privind nevoile de││ │ lui)
│ pregatire ││ │. Cooperari realizate şi │
││ │ posibile cu parteneri │ ││
│ straini │
│├───────────────────────┴────────────────────────────┴─────────────────────────┤│ANALIZA SWOT
(puncte tari, puncte slabe, oportunitati şi riscuri)
│└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
│ v ┌─────────────
─────────────────────────────────┐ │ETAPA II - FORMULAREA STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE│ └──────────────────────────────────────────────┘┌──────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────┐│ . Misiunea
││ . Obiective principale, prioritati ││ . Definirea
politicilor sectoriale ││ . Resurse necesare -
proprii şi atrase
│├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│FORMULAREA
CONCEPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE
│└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
│ v ┌─────
─────────────────────────────────────────────┐ │ ETAPA III - OPERATIONALIZAREA
ŞI IMPLEMENTAREA
│ └──────────────────────────────────────────────────┘┌──────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────┐│ . Obiective derivate, prioritati
││ . Evaluarea sanselor (forte externe favorabile şi nefavorabile) ││ .
Elaborarea planului de acţiuni ││ . Acţiuni
││ . Resurse ││ .
Responsabili ││ . Termene
││ . Conceperea unui sistem de reglaj şi de pilotaj
│├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ELABORAREA
PLANULUI STRATEGIC PENTRU FIECARE POLITICA SECTORIALA
│└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
│ v ┌─────────────────
─────────────────────────────────────────┐ │ ETAPA IV - URMARIREA ŞI CONTROLUL
APLICARII STRATEGIEI
│ └──────────────────────────────────────────────────────────┘┌──────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────┐│ . Planuri, regulamente, proceduri
administrative ││ . Adaptarea sistemului informational şi
informatic de urmărire
│└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘8.3
Strategia de reforma bugetară, intarirea managementul financiar, a controlului
intern şi a audituluiSectorul public din România trebuie să faca faţa în etapa
actuala la doua mari probleme:. Nevoia reducerii cheltuielilor publice;. O anumita
criza de legitimitate a administratiilor.Ţinând cont de acest fapt, scopul acestei
strategii este sa defineasca şi sa indeplineasca urmatoarele functii:. Analiza
functiilor sectorului public;. Transferul unor functii ale administraţiei centrale către
sectorul privat şi administraţiile locale;. Armonizarea bugetului cu prioritatile
politice şi cu programele de dezvoltare economico-sociala;. Realizarea unui audit
intern eficient;Dezvoltarea acestei strategii se bazeaza pe urmatoarele principii:.
Trecerea la o finanţare bazata pe rezultate asteptate şi nu pe cerinţe sau inputuri;.
Evaluarea sistematica a veniturilor şi cheltuielilor sectorului public şi transmiterea
acestor informaţii celor implicati în procesul decizional;Intarirea controlului intern
odata cu delegarea drepturilor şi responsabilitatilor.Scopul reformei bugetare şi al
consolidării managementului financiar, controlului şi auditului intern este
planificarea strategica a activităţilor din sectorul de stat şi integrarea acestuia în
distribuirea fondurilor bugetare şi monitorizarea utilizarii adecvate a
acestora.Mecanismele efective de atribuire a responsabilitatilor în sectorul public
creeaza condiţiile pentru dezvoltarea economica a statului, îmbunătăţirea acestor
mecanisme corelandu-se pozitiv cu cresterea economica şi bunastarea societatii.În
acest sens este necesară:. Revizuirea şi analiza functiilor statului;Planificarea
metodelor ce au drept scop eficientizarea procesului de utilizare a resurselor
trebuie efectuata în paralel cu analiza functiilor statului. Functiile sectorului public
actual trebuie să fie revizuite în mod critic, fiind importanţa determinarea calităţii
rezultatelor obtinute de sectorul public.. Transferul unor functii ale administraţiei
centrale către sectorul privat şi administratia locala;Necesitatea acestui transfer
rezida în faptul ca în condiţiile unei economii deschise şi în contextul globalizarii,
administratia centrala are posibilitati limitate de crestere a cheltuielilor. Un astfel
de transfer poate fi perceput ca un proces de privatizare a unor servicii publice, al
cărui efect se poate concretiza în cresterea calităţii acestora. Când functiile sunt
transferate (în acest caz fiind necesar ca numărul şi calitatea serviciilor oferite de
partener administraţiei centrale să fie monitorizate în mod flexibil) este posibila
utilizarea combinata a legilor şi acordurilor de sprijin.. Managementul performantei
în sectorul public;Trasatura caracteristica a planificarii bugetare în sectorul-public
modern este orientarea către rezultatele asteptate ale activităţilor finantate pe
baza planificarii strategice.Pentru a utiliza mai eficient resursele este necesară
conceperea unui sistem coerent de administrare a cheltuielilor, astfel încât costul
real al fiecarei activităţi să fie corect evaluat.. Consolidarea controlului intern şi al
auditului;Realizarea unui control intern eficient constituie o premisa pentru
îmbunătăţirea activităţii conducătorilor ministerelor, cu condiţia ca rezultatele
acestuia să fie luate în considerare. Pe baza unui control riguros în sectorul public
ministrii pot avea certitudinea ca resursele sunt utilizate cu un grad de eficienta cat
mai ridicat. Relatiile dintre auditul intern şi extern trebuie să se bazeze pe
principiul ca fiecare auditor la un nivel mai mare trebuie să poată conta pe
sistemele de control intern şi pe activitatea auditorilor interni la nivele mai mici..
Delegarea drepturilor şi responsabilitatilor de la nivelul ministrilor la cel al
secretarilor generali din ministere şi al presedintilor agentiilor guvernamentale;În
cazul acestei delegari, relatiile traditionale de subordonare a secretarului general,
presedintelui agentiei faţă de ministru sunt suplimentate de o relaţie contractuala
pe termen fix, privind performanta.Astfel de acorduri stipuleaza scopurile
strategice ale organizaţiilor şi principiile de operare ale organizaţiei.
Descentralizarea în cadrul agentiei funcţionează eficient numai într-un cadru stabil
din punct de vedere politic, în care informaţiile sunt accesibile, iar obiectivele
politice sunt clare şi stabile.8.4. Strategia de dezvoltare a unei administratii
orientate către cetateanScopul acestei strategii este sa defineasca şi sa
indeplineasca urmatoarele functii:. Indreptarea atenţiei de la contribuţii către
rezultate şi constientizarea intr-o mai mare măsura a necesităţii unei administratii
publice orientate către furnizarea de servicii publice de calitate;. Stabilirea unor
standarde pentru servicii pentru organizaţiile care furnizeaza servicii publice;.
Generalizarea sistemului ghiseului unic;Dezvoltarea acestei strategii se bazeaza pe
urmatoarele principii:. Crearea unor administratii apropiate de cetăţeni;. Aplicarea
unui sistem de standardizare a serviciilor menit sa defineasca cerinţele de calitate
pe care trebuie să le indeplineasca acestea. Totodata sporirea importantei
rezultatelor mecanismelor de consultare a cetatenilor este o premisa pentru
determinarea mai exacta a nevoilor cetatenilor;. Acordarea de premii pentru
calitatea serviciilor oferite în vederea cresterii motivatiei prestatorilor de servicii;.
Asigurarea permanentei în prestarea serviciilor (linii telefonice non-stop pentru
furnizarea de informaţii, Internet etc).Instituţiile guvernamentale care pun la baza
activităţii lor interesele cetatenilor sunt demne de incredere, funcţionarii presteaza
servicii intr-o maniera previzibila, deschisa şi transparenta şi sunt raspunzatori
pentru deciziile lor precum şi pentru cheltuirea adecvata a resurselor.Masurile de
realizare a unei administratii orientate către cetatean sunt:. Crearea mecanismelor
de consultare efectiva a cetatenilor, în scopul cresterii gamei de servicii oferite şi
primirea unui feedback privind calitatea serviciilor;Este important modul în care
este furnizat serviciul respectiv dar este de asemenea important şi ce se ofera.
Este necesară promovarea cresterii numarului serviciilor prestate pentru a
satisface nevoile grupurilor cu interese diferite. Acesta presupune consultari mai
largi ale cetatenilor şi participarea acestora în determinarea tipului şi nivelului
serviciului ce urmeaza a fi furnizat. Consultarea şi colaborarea între diferitele
nivele de organizare trebuie să fie eficiente deoarece ajuta la crearea standardelor
motivante şi inovatoare pentru servicii.. Integrarea furnizarii serviciilor;Pentru ca
serviciile să fie mai usor accesibile, acestea trebuie consolidate într-un centru fizic
sau virtual bazat pe nevoile şi asteptarile cetatenilor şi nu pe logica structurii
organizarii administrative. Integrarea serviciilor solicita colaborarea atât pe
verticala cat şi pe orizontala în sectorul public. Aceasta măsura implica o
schimbare în procesele şi cultura organizaţională şi, de aceea, realizarea ghiseului
unic necesita parcurgerea mai multor etape, fiind precedata de solutii de integrare
mai simple (e.g. serviciile de informare telefonica, portal de Internet etc.).
Utilizarea tehnologiei informatiei şi a comunicarii;Utilizarea tehnologiei informatiei
deschide noi posibilitati atât pentru furnizorii de servicii dar şi pentru cetăţeni. O
administratie publică care funcţionează pe principiul 7x24 (7 zile pe săptămâna şi
24 ore pe zi) ajuta la crearea unei administratii publice mai accesibile şi
transparente.. Schimbarea mentalitatii birocratice;Cresterea calităţii înseamnă
schimbarea modului de a gandi şi a aborda diversele probleme, trecerea la o
gandire flexibila, orientata către rezultate.8.5. Strategia de dezvoltare a functiei
publiceScopul acestei strategii este de a defini şi îndeplini simultan urmatoarele
functii:. Crearea unui corp al functionarilor publici profesionist impartial, onest
stabil şi eficient;. Îmbunătăţirea sistemului de recrutare şi selecţie a functionarilor
publici;. Îmbunătăţirea sistemelor de perfectionare profesionala;. Dezvoltarea
mecanismelor ce au ca rezultat cresterea mobilitatii functionarilor publici în cadrul
functiei publice.Dezvoltare acestei strategii trebuie să se bazeze pe urmatoarele
principii:. delimitarea functionarilor publici de alti angajaţi ai statului din cadrul
puterii executive. Definirea functiei publice trebuie să se realizeze în special prin
luarea în considerare a atribuţiilor functionarilor publici şi mai puţin a instituţiilor
unde acestia îşi desfăşoară activitatea;. îmbunătăţirea coordonarii functionarilor
publici şi garantarea aplicarii uniforme de către acestia a principiilor
administrative;. realizarea unui sistem de salarizare şi de recompense pentru
activitatea functionarilor publici care să ia în considerare în primul rand
performantele acestora;. realizarea unui sistem de recrutare şi promovare bazat pe
merit care să ofere garantia ca cei mai buni functionari publici sunt
promovati.Dezvoltarea functiei publice are trei componente:. perfectionarea
cadrului legislativ;. buna functionare a sistemului de management al resurselor
umane;. utilizarea unor metode moderne de conducere.8.6. Strategia privind
modernizarea şi dezvoltarea serviciilor publice de gospodarie comunala.Strategia
modernizarii şi dezvoltării serviciilor publice de gospodarie comunala are la baza
urmatoarele obiective fundamentale:. Descentralizarea serviciilor publice şi
cresterea responsabilitatii autorităţilor locale cu privire la calitatea serviciilor
asigurate populatiei;. Extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de baza
(alimentare cu apa, canalizare, salubrizare) şi cresterea gradului de acces a
populatiei la aceste servicii;. Restructurarea mecanismelor de protecţie sociala a
segmentelor defavorizate ale populatiei şi reconsiderarea raportului pret/calitate;.
Promovarea principiilor economiei de piaţa şi reducerea gradului de monopolizare;.
Atragerea capitalului privat în finantarea investitiilor din domeniul infrastructurii
locale;. Institutionalizarea creditului local şi extinderea contributiei acestuia la
finantarea serviciilor comunale;. Promovarea masurilor de dezvoltare durabila.Fig
nr. 7 Obiectivele strategiei privind modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de
gospodarie
comunala ┌─────────────────────────────────────────────────┐
│Descentralizarea serviciilor publice şi
│ ┌─────────>│cresterea responsabilitatii autorităţilor
│ │ │locale
│ │
└─────────────────────────────────────────────────┘ │
┌─────────────────────────────────────────────────┐ ├─────────>│Extinderea
sistemelor centralizate pentru │ │ │serviciile de baza
│ │
└─────────────────────────────────────────────────┘ │
┌─────────────────────────────────────────────────┐ ├─────────>│Restructurarea
mecanismelor de protecţie │ │ │sociala; reconsiderarea
raportului pret/calitate │ │
└─────────────────────────────────────────────────┘┌─────────────┐ │
┌─────────────────────────────────────────────────┐│ │ ├─────────>│Promovarea
principiilor economiei de piaţa; ││ OBIECTIVE ├─>│ │reducerea gradului de
monopolizare ││FUNDAMENTALE │ │
└─────────────────────────────────────────────────┘│ │ │
┌─────────────────────────────────────────────────┐└─────────────┘ ├─────────>│Atragerea
capitalului privat în finantarea │ │ │investitiilor
│ │
└─────────────────────────────────────────────────┘ │
┌─────────────────────────────────────────────────┐ ├─────────>│Institutionali
zarea creditului local │ │
└─────────────────────────────────────────────────┘ │
┌─────────────────────────────────────────────────┐ ├─────────>│Promovarea
masurilor de dezvoltare durabila │ │
└─────────────────────────────────────────────────┘ │
┌─────────────────────────────────────────────────┐ │ │Promovarea
parteneriatului social şi pregătirea │ └─────────>│continua a resurselor
umane
│ └─────────────────────────────────────────────────┘.
Descentralizarea serviciilor publice şi cresterea responsabilitatii autorităţilor locale
cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatieiResponsabilitatea organizarii şi
funcţionarii operatorilor de servicii de gospodarie comunala revine autorităţilor
locale. Guvernul va sprijini masurile de imbunatatire a performantelor operationale
şi financiare ale agentilor prestatori, în vederea cresterii sigurantei şi calităţii
serviciilor asigurate populatiei (vezi figura nr. 8).Fig. nr. 8 Măsuri de imbunatatire
a performantelor agentilor prestatori

. Extinderea
sistemelor centralizate pentru serviciile cu impact major asupra stării de sănătate
şi a nivelului de trai al populatiei (alimentare cu apa, canalizare, salubrizare) şi
cresterea gradului de acces al populatiei la aceste serviciiGradul redus de dotare
tehnico-edilitara ingreuneaza accesul populatiei la serviciile asigurate prin sisteme
centralizate, supuse controlului şi monitorizarii autorităţilor. De aceea, Guvernul va
asigura extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de baza (alimentare cu
apa, canalizare, salubrizare) şi cresterea gradului de acces al populatiei la aceste
servicii prin:- promovarea unor programe de investitii pentru reabilitarea,
extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizarea apelor
uzate, colectarea, transportul şi depozitarea deseurilor menajere din mediul urban
(ISPA, MUDP III);- implementarea unor programe de dezvoltare a infrastructurii
rurale (SAPARD, Programul de Dezvoltare Rurala);- modernizarea sistemelor de
producere, transport şi distribuţie a energiei termice prin sisteme de cogenerare în
vederea cresterii eficientei energetice, îmbunătăţirii raportului pret/calitate şi
mentinerii unui nivel de suportabilitate acceptabil pentru bugetul de familie.Fig. nr.
9 Măsuri pentru extinderea sistemelor centralizate ale serviciilor de
baza ┌────────────────────────────────────────────┐ ┌──
───────>│ Promovarea unor programe de investitii │ │ │ (ISPA,
MUDP) │ │
└────────────────────────────────────────────┘┌──────┐ │
┌────────────────────────────────────────────┐│MASURI├───>├─────────>│Implementarea unor
programe de dezvoltare │└──────┘ │ │a infrastructurii rurale (SAPARD,
P.D.R.) │ │
└────────────────────────────────────────────┘ │
┌────────────────────────────────────────────┐ │ │Modernizarea
sistemelor de producere, │ └─────────>│transport şi distribuţie a
energiei termice
│ └────────────────────────────────────────────┘Restructurarea
mecanismelor de protecţie sociala a segmentelor defavorizate ale
populatieiMecanismele actuale de protecţie sociala, în condiţiile constrangerilor
bugetare existente, ingradesc accesul unor categorii sociale defavorizate la un
nivel acceptabil de servicii publice de prima necesitate. De aceea, Guvernul va
restructura mecanismele de protecţie sociala a segmentelor defavorizate ale
populatiei prin:- Orientarea protectiei sociale din domeniul serviciilor publice
exclusiv către segmentele defavorizate ale populatiei;- Extinderea protectiei sociale
pentru segmentele defavorizate ale populatiei- implementarea unui sistem unitar şi
coerent de protecţie sociala pentru serviciile energetice (energie electrica, termica
şi gaze naturale) şi eliminarea subventionarilor incrucisate.Fig. nr. 10 Măsuri
pentru restructurarea mecanismelor de protecţie
sociala ┌────────────────────────────────────────┐
┌────>│Concentrarea protectiei sociale din │ │ │domeniul
serviciilor publice │ │
└────────────────────────────────────────┘┌──────────┐ │
┌────────────────────────────────────────┐│ │ ├────>│Extinderea protectiei
sociale pentru ││ MASURI │────>│ │segmentele defavorizate ale populatiei ││
│ │ └────────────────────────────────────────┘└──────────┘ │
┌────────────────────────────────────────┐ │ │Implementarea unui
sistem unitar şi │ └────>│coerent de protecţie sociala şi
│ │eliminarea subventionarilor incrucisate
│ └────────────────────────────────────────┘.
Promovarea
principiilor economiei de piaţa şi reducerea gradului de monopolCele mai multe
dintre serviciile publice de gospodarie comunala au caracter de semimonopol,
determinat de situaţia de clienti captivi a beneficiarilor racordati la sistemele
centralizate de alimentare cu apa, canalizare, energie termica şi electrica, gaze
naturale, etc. Guvernul va initia măsuri de punere în competitie a operatorilor de
servicii, a capitalurilor de finanţare şi a managementului prin:- Scoaterea
obligatorie la licitaţie a serviciilor publice în cazurile în care operatorul înregistrează
pierderi financiare sau nu poate asigura o calitate corespunzătoare a serviciilor pe
care le presteaza;- Neacordarea licentelor de operare agentilor prestatori care nu
indeplinesc criteriile de performanţă stabilite prin reglementari specifice;Fig. nr. 11
Măsuri pentru punerea în competitie a operatorilor de
servicii ┌──────────────────────────────────────────────────┐
│Scoaterea obligatorie la licitaţie a serviciilor │┌────────┐
┌────>│publice unde se înregistrează pierderi ││ │ │
└──────────────────────────────────────────────────┘│ MASURI │─────>││ │ │
┌──────────────────────────────────────────────────┐└────────┘ │ │Neacordarea
licentelor de operare agentilor │ └────>│prestatori care nu
indeplinesc criteriile de │ │performanta
│ └──────────────────────────────────────────────────┘. Atragerea
capitalului privat în finantarea investitiilor din domeniul infrastructurii localeNevoile
urgente de investitii pentru reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii serviciilor de
gospodarie comunala sunt estimate la un miliard de dolari SUA anual, într-un
program de 10 ani. Din cauza constrangerilor bugetare care caracterizeaza
perioadele de tranzitie, finantarea acestor investitii nu poate fi realizata, decat în
mica măsura, din fonduri publice, atragerea capitalului privat fiind o necesitate
stringenta. De aceea, Guvernul va promova măsuri de atragere a capitalului privat
în sfera serviciilor publice şi va sprijini autorităţile locale în realizarea unor
parteneriate public-private pentru finantarea nevoilor urgente de investitii, prin:-
Pregătirea şi implementarea proiectelor de investitii de tip BOT pentru extinderi şi
dezvoltari importante la statiile de tratare şi epurare a apei, la centralele termice
sau cele cu cogenerare, la depozitele ecologice pentru deseurile urbane;- Fixarea
unor limite minimale a investitiilor prevăzute pentru reabilitarea sistemelor în
cadrul contractelor de concesiune ce vor fi pregatite şi lansate în perioada
urmatoare;- Gruparea teritoriala a operatorilor de servicii, pentru a-i face mai
atractivi pentru investitorii strategici;- Stabilizarea cadrului legislativ referitor la
serviciile de gospodarie comunala, odata cu definitivarea legislaţiei secundare şi
înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Reglementare.Fig. nr. 12 Măsuri de atragere a
capitalului
privat ┌──────────────────────────────────────────────────┐
│ Pregătirea şi implementarea proiectelor de
│ ┌─────>│ investitii de tip B.O.T.
│ │
└──────────────────────────────────────────────────┘ │
┌──────────────────────────────────────────────────┐ ├─────>│ Stabilirea
unor limite minimale a investitiilor │┌──────┐ │
└──────────────────────────────────────────────────┘│MASURI├───────>│
┌──────────────────────────────────────────────────┐└──────┘ │ │Gruparea
teritoriala a operatorilor de servicii, │ ├─────>│pentru ale conferi
eficienta şi atractivitate │ │
└──────────────────────────────────────────────────┘ │
┌──────────────────────────────────────────────────┐ │ │Stabilizarea
cadrului legislativ referitor la │ └─────>│serviciile de gospodarie
comunala
│ └──────────────────────────────────────────────────┘.
Institutionalizarea creditului local şi extinderea utilizarii acestuia în finantarea
investitiilor din infrastructuraAlaturi de capitalul privat, creditul este o alta sursa
traditionala de finanţare a investitiilor din infrastructura în tarile Uniunii Europene.
Creditul permite degrevarea parţială a bugetelor locale de eforturile pentru
finantarea proiectelor complexe de investitii şi repartizarea mai echitabila a
sarcinilor de plată între beneficiari. De aceea, Guvernul va intreprinde masurile
necesare institutionalizarii creditului local şi infiintarii unei bănci specializate în
finantarea investitiilor promovate de autorităţile locale, prin:- Elaborarea unui
proiect de lege privind înfiinţarea Băncii de Investitii a Autorităţilor Locale şi
acordarea de facilităţi pentru sprijinirea creditului local;- Solicitarea unei asistente
tehnice finantate de către Uniunea Europeana-Phare pentru intarirea capacităţii
instituţionale a băncii nou înfiinţate;Fig. nr. 13 Măsuri pentru institutionalizarea
creditului
local ┌────────────────────────────────────────────────┐
│Elaborarea unui proiect de lege privind │┌────────┐
┌────────>│înfiinţarea unei Bănci de Investitii pentru ││ MASURI │────>│
│autorităţile locale │└────────┘ │
└────────────────────────────────────────────────┘ │
┌────────────────────────────────────────────────┐ │ │Solicitarea
unei asistente tehnice finantate │ └────────>│de UNIUNEA EUROPEANA -
Phare
│ └────────────────────────────────────────────────┘.
Promovarea masurilor de dezvoltare durabilaServiciile de gospodarie comunala au
un impact deosebit asupra mediului. Pe de o parte, reprezinta un important factor
poluant, iar pe de altă parte, participa în mod esential la limitarea gradului de
poluare (epurarea apelor uzate, colectarea şi depozitarea deseurilor). Respectarea
exigentelor de mediu pe parcursul intregului ciclu de viaţa a infrastructurii
serviciilor de gospodarie comunala (construire-exploatare-întreţinere-demolare)
dobandeste o importanţa deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabila.
De aceea, Guvernul va initia măsuri concrete privind alinierea practicilor şi
standardelor româneşti din domeniul serviciilor de gospodarie comunala la
exigentele Uniunii Europene, prin:- Armonizarea reglementarilor din domeniul
serviciilor de gospodarie comunala cu prevederile directivelor Uniunea Europeana
referitoare la apa, deseuri, energie, transport;- Sprijin financiar pentru
cofinantarea programelor care cuprind măsuri de dezvoltare a infrastructurii (ISPA,
SAPARD, PDR, MUDP 3, TECP 2, etc.)- Promovarea unor programe speciale pentru
oraşele mici în vederea reabilitarii şi modernizarii infrastructurii locale.Fig. nr. 14
Măsuri pentru dezvoltarea
durabila ┌──────────────────────────────────────────────────┐
│Armonizarea reglementarilor din domeniul
│ ┌───────>│serviciilor de gospodarie comunala cu
│ │ │prevederile directivelor Uniunii Europene
│ │ └──────────────────────────────────────────────────┘┌────────┐
│ ┌──────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ │Sprijin
financiar pentru cofinantarea programelor ││ MASURI ├─────>├───────>│ISPA, SAPARD, PDR, MUDP
3, TECP 2 etc. ││ │ │
└──────────────────────────────────────────────────┘└────────┘ │
┌──────────────────────────────────────────────────┐ └───────>│Promovarea de
programe speciale pentru oraşele │ │mici
│ └──────────────────────────────────────────────────┘. Promovarea
parteneriatului socialIdeologia social-democrata acorda o importanţa deosebită
participării tuturor partenerilor sociali la fundamentarea şi luarea deciziilor care au
impact major asupra populatiei. Serviciile de gospodarie comunala au un rol
esential în solidarizarea sociala a cetatenilor, în asigurarea unui trai decent, în
pastrarea pacii sociale. Plecand de la acest principiu, Guvernul va depune eforturi
pentru:- Amplificarea implicarii structurilor din societatea civila, în principal
sindicatele şi patronatele, în elaborarea de strategii, politici şi programe
sectoriale;- Realizarea unor proiecte de parteneriat în scopul consolidării legaturilor
cu asociaţiile de reprezentare a intereselor beneficiarilor serviciilor de alimentare
cu apa;- Asigurarea condiţiilor de pregatire profesionala continua a tuturor
lucratorilor din sfera serviciilor de gospodarie comunala.9. Riscurile şi condiţiile
preliminare pentru implementarea reformei administraţiei publiceProblema
principala legata de reforma administraţiei publice o constituie managementul
reformei în procesul de aplicare a acesteia în practica.Reforma administraţiei
publice urmareste schimbarea unor procese şi structuri complexe, şi, mult mai
important, a modului de gandire.Un risc important în realizarea reformei
administraţiei publice este aglomerarea sarcinilor cotidiene, ramanand astfel puţin
timp pentru a cauta noi solutii la disfunctionalitatile aparute.În consecinţa, pentru
ca reforma administraţiei publice să aibă succes este necesar ca un numar mare de
grupuri ţinta, (în particular persoane cheie de la nivele de conducere şi decizie) să-
şi exprime sprijinul şi angajamentul în recunoasterea necesităţii schimbarilor şi în
implementarea acestor schimbari. Este esential ca persoanele care pregatesc
schimbările să aibă capacitatea de a analiza întreaga strategie şi sa doreasca sa
discute dacă ideile şi conceptele noi sunt aplicabile sistemului administrativ
românesc.Bazandu-ne pe modelul dezvoltării integrate a organizaţiilor, putem
identifica patru factori de blocaj în demararea reformei, care pot intretine un
puternic imobilism în cadrul organizaţiilor publice (vezi figura nr. 15 Anexa I).a)
Factorii strategici. Logica instituţională centralizataSistemul public românesc se
bazeaza pe o puternica logica instituţională centralizata, în măsura în care
activităţile sunt dependente de orientarile şi de controlul puterii publice. Pentru
inceput, putem considera ca aceasta logica supervizeaza orice eventuala deviatie
în raport cu cadrul general şi nu favorizeaza inovarea. Cu toate acestea însă, exista
marje de manevra importante şi, în plus, procesele de descentralizare şi de
deconcentrare au redus acest factor de blocaj.. Complexitatea
decizionalaComplexitatea decizionala ce caracterizeaza organizaţiile publice
constituie frane în punerea în practica a inovatiilor, în măsura în care ea face
dificila insasi decizia de schimbare. În plus, ea se traduce, în mod frecvent prin
non-decizii, a caror consecinţa este rutina funcţionarii şi reproducerea acţiunilor
anterioare.. Polemicile asupra legitimitatiiNumeroase dezbateri privind legitimitatea
rolului statului reprezinta factori paralizanti, care împiedica inca de la inceput orice
tentativa de evolutie. Asta face ca toate polemicile să se cantoneze permanent la
nivel "macro" (statul, vocatia sa, misiunile sale politice), neglijandu-se astfel
chestiuni precum performanta la nivel "micro".b) Factorii structurali. Incetineala
birocraticaEsenta insasi a funcţionarii birocratice se bazeaza pe o logica de
stabilitate şi de rutina, în măsura în care totul este reglementat după proceduri,
reguli precise, referinţe universal valabile. Se presupune deci ca sistemul
orienteaza comportamentul actorilor într-un sens predefinit. Orice nevoie de
ajustare este deci neglijata ori reglata a posteriori şi reintegrata în mecanismul
initial. Acestea sunt caracteristicile faimosului "fenomen birocratic" nascut din
logicile publice piramidale, frecvente în cultura românească.. Sistemul de
autoritateStructura ierarhica a organizaţiilor publice este, în mod traditional,
bazata pe rolul majoritar al cadrelor de conducere care transmit directive
descendente subordonatilor, pentru ca acestia să le aplice în mod direct, fără a-şi
pune problema oportunitatii şi eficacitatii lor. Este evident ca o astfel de paradigma
nu lasă loc unei gandiri autonome a indivizilor şi nu recunoaste notiunea de
iniţiativa.Orice disfunctionalitate şi orice situaţie excepţionala trebuie, în principiu,
să fie discutata la vârful ierarhiei, ceea ce nu produce decat incetineala în cadrul
organizaţiei şi dauneaza evolutiei sale.. Restrictiile juridiceCadrul juridic şi/sau de
reglementare este foarte pregnant pentru organizaţiile publice; conceput pentru a
fi purtator de drepturi şi obligaţii, de protecţie şi garantii în raport cu interesul
general, el cuprinde un ansamblu de dispozitii pe care actorii trebuie să le
respecte, oricare ar fi nivelul la care se gasesc. Dacă adaugam la acest cadru
formal obiceiurile structurate şi utilizarile colective care intaresc osatura, vom
înţelege fără indoiala importanţa cadrului restrictiv în care îşi exercită activitatea
intregul sistem.. Mijloacele limitateContextul crizei economice şi micsorarea
bugetelor publice joaca un dublu rol: pe de o parte, unul de incitare pentru
schimbare în vederea unei mai bune eficiente, pe de altă parte, unul de limitare a
inovatiilor, care sunt în mod necesar, cel puţin pentru inceput, consumatoare de
mijloace (financiare, materiale, umane). În organismele publice de azi, limitarea
mijloacelor şi a personalului, precum şi sentimentul de lipsa de timp blocheaza
adesea reflectia prealabila necesară lansarii unei schimbari.. Dimensiunea şi
complexitateaOrganismele publice din tara noastra au adesea o dimensiune
importanţa (în special administraţiile şi principalele întreprinderi publice) sau
acţionează în cadrul unei retele complexe de actori şi entităţi care joaca un rol
important în functionarea lor.Or, teoriile organizaţiilor au demonstrat, de mult
timp, ca acesti factori, dacă nu sunt compensati prin dispozitive de transversalitate
şi flexibilitate, ingreuneaza functionarea lor şi greveaza inovarea şi decizia.c)
Factorii culturali. Respingerea arbitrarului de natura umanaPrincipiile traditionale
ale organizarii birocratice au fost concepute pentru a elimina arbitrarul uman.
Lucrarile lui Weber valorizeaza puterea "rational-legala" a ierarhiilor pentru a evita
situaţiile de leadership informal şi carismatic.Aceste conceptii se bazeaza pe o
neincredere implicita în ceea ce priveste subiectivismul şi luarea în considerare a
dimensiunilor umane, percepute ca fiind nerationale în raport cu sistemul
"cartezian" de valori ce domina în tehnocratia traditionala. Aceasta tendinta a
condus la aparitia riscului de a respinge orice idee noua care ar integra alte
dimensiuni decat cele continute în procedurile standardizate.. Teama de riscFiind
formati şi obisnuiti cu aplicarea unor norme generale, funcţionarii publici, spre
deosebire de alti actori care acţionează în medii mai turbulente, nu sunt obisnuiti
cu situaţii de incertitudine şi risc. Evolutiile, modernizarile sunt însă purtătoare de
o formă necunoscuta şi provoaca adesea nelinisti implicite, de unde şi clasicul
fenomen de rezistenta faţă de schimbare (adesea analizat ca o fatalitate de
neevitat).. Sindromul NIH (nu a fost inventat aici)Aceasta expresie imprumutata
de la americani este, în general, utilizata pentru a califica anumite reticente în ceea
ce priveste implementarea unor inovatii venite din altă parte. Mediul public pare a
fi atins de virusul NIH, interzicand preluarea unor experiente care se petrec în alte
forme de organizaţii. Practic, teama legitima de a nu provoca disfunctionalitati
datorita unor transpuneri precipitate a metodelor private a condus uneori la
adoptarea unor pozitii extreme de imobilism nejustificat.. Traditia
"continuitatii"Rolul statului şi a instituţiilor sale este, fără indoiala, de a garanta o
anumita stabilitate a natiunii şi a cetatenilor săi. Principiul continuitatii propriu
serviciilor publice constituie, în egala măsura, una din valorile sigure ale acestui
mediu, nu este deci surprinzatoare manifestarea unui puternic atasament faţă de
traditie, continuitatea şi solidaritatea instituţiilor şi activităţilor sectorului public..
Existenta tabu-urilorToate motivele invocate anterior au provocat aparitia unui
numar semnificativ de tabu-uri, care adesea se manifesta în opozitie cu
caracteristicile sferei marfare private: astfel, notiunile de profit şi interes particular
sunt respinse cu putere, iar numeroase alte concepte precum, clienti,
productivitate, strategie, marketing, management le sunt asimilate. Adesea se
apreciaza ca luarea lor în considerare ar provoca incalcarea principiilor
deontologice şi a principiilor fundamentale ale sectorului public.Bineinteles,
asemenea tabu-uri sunt provocatoare de rezistenta faţă de schimbare, în măsura
în care proiectele de schimbare sunt adesea legate de luarea în considerare a
mediului şi de cautarea obtinerii unei eficiente.d) Factorii comportamentali.
Absenta stimularilor individualeSistemele de gestiune a resurselor umane în cadrul
sectorului public sunt în mod traditional, bazate pe principii de egalitate, pe criterii
colective universale şi cad în sarcina serviciilor centrale care nu intretin un raport
direct cu funcţionarii. Comportamentele acestora din urma nu sunt în nici un fel
legate de schimbari individualizate, în măsura în care nimic nu incurajeaza
iniţiativa şi ameliorarea sistemelor existentei.. Lipsa obiectivelor finaleÎn general,
functionarul public munceste în functie de un cadru formal, care îi este transmis
mai mult sau mai puţin clar, şi în functie de propria interpretare pe care o da
contururilor şi limitelor activităţii sale. Acestea sunt principiile traditionale, chiar
dacă unele organizaţii au incercat să le faca sa evolueze.În acest context general,
functionarul nu are obiective specifice care trebuie integrate în atitudinea sa, dacă
acest lucru nu are ca rezultat îmbunătăţirea muncii sale cotidiene. Fie ca incearca
sau nu să contribuie la ameliorarea performantei generale, a priori statutul şi
pozitia sa nu se vor schimba. Chiar dacă el incearca sa inoveze şi să-şi
imbunatateasca activitatea, dependenta sa de inertia colegilor şi superiorilor
ierarhici (care nu dispun nici ei de obiective formale) risca sa îl descurajeze
puternic.. Demotivare şi frustrariPrinsi în angrenajul sistemului, funcţionarii publici
se simt adesea neputinciosi şi blocati. În plus, adesea sufera de lipsa de
recunoastere atât pe plan intern cat şi pe plan extern. Pe plan intern, ei au
sentimentul de injustitie intrucat nu sunt apreciati atunci când depun eforturi.
Relatiile externe nu sunt nici ele mai favorabile deoarece ei se confrunta, în
general, cu imaginea negativa a "functionarului". Demotivarea şi frustrarile sunt
consecintele acestor situaţii şi conduc la descurajarea chiar şi a celor mai
intreprinzatori dintre cei care sfarsesc prin a renunta la orice iniţiativa de
schimbare.. Comportamentele de asteptareAceasta situaţie este clasica şi se
intalneste în cea mai mare parte a organizaţiilor, inclusiv în cele private: fiecare
asteapta ca celalalt sa inceapa şi în special "seful" care ar trebui sa reprezinte
exemplul. Conform acestei logici, orice functionar are dreptul sa astepte primul pas
al celuilalt, generalizarea acestei atitudini cristalizand, în mod evident, inertia
organizaţiei.În fapt, ea provoaca foarte usor critici din partea superiorilor ierarhici
care nu cunosc intotdeauna motivele şi constrangerile specifice (lipsa informaţiilor,
a mijloacelor sau eforturilor). Astfel, superiorul ierarhic este adesea factor de
insatisfactie. În organizaţiile publice, acest fenomen de asteptare poate uneori să
fie intarit de un alt tip de asteptare: cel al apropiatei plecari a superiorului ierarhic,
al directorului sau a alesului, despre care stiu ca are puternice sanse sa determine
abandonarea proiectului de schimbare intreprins.În ciuda acestor factori de franare
în calea demararii unei schimbari, în cadrul organizaţiilor publice au aparut
numeroase modernizari, care însă se pot dovedi foarte fragile şi pot fi abandonate
la jumatatea drumului. În acest sens putem aminti urmatoarele categorii de factori
de fragilitate (vezi figura 16 - Anexa II).a) Fragilitatea în termeni strategici. Lipsa
de perspectiva (planificarea) în timpAbsenta reflectiei strategice şi a planificarii în
timp, care ar fi necesară pentru pregătirea fazelor ulterioare punerii în practica a
schimbarilor, constituie una din cauzele frecvente de esec pe termen lung.
Conceperea schimbarii se cantoneaza în jurul punerii sale în practica, ceea ce
conduce la mobilizarea fortelor odata cu lansarea sa, neglijand însă gestiunea
urmaririi şi actualizarii în timp a schimbarilor operate.. Lipsa bilanturilor şi a
evaluarilorSectorul public românesc a ramas mult timp departe de preocuparile de
evaluare a impactului acţiunilor sale. Acelasi lucru s-a intamplat şi în cazul
schimbarilor: bilanturile formale, riguroase sunt rare.Din cauza acestui fapt
capitalizarea şi activarea schimbarilor intreprinse nu sunt catusi de puţin posibile,
ceea ce le fragilizeaza inevitabil.. Diagnostice incompleteCalitatea unei strategii de
schimbare se bazeaza, în mare parte, pe calitatea analizelor prealabile. Cu toate
acestea, nu rareori este cazul ca, în cadrul sectorului public, fazele de diagnostic să
fie rapid expediate, solutia fiind uneori aleasa înainte de identificarea completa a
problemei. Aceasta abordare determina adesea o focalizare pe rezolvarea
simptomelor şi nu pe înlăturarea cauzelor sau problemelor de fond. Aceasta face ca
schimbarea initiata sa nu produca efectele scontate, ceea ce va conduce, în final,
la abandonarea sa.. Centrare pe continut în detrimentul procesuluiManagementul
strategic al unei schimbari presupune o gestiune a cuplului "proces-
continut".Sectorul public are obiceiul imixtiunilor centralizate, al directivelor
tehnocratice, al circularelor care conţin reformele ce trebuie puse în practica. Ca
urmare a acestui fapt, procesul este deseori neglijat: actorii implicati nu sunt
consultati, adaptarea la context este inexistenta şi posibilitatea reala de ancorare
în timp a schimbarii se dovedeste extrem de redusa.b) Fragilitate în termeni
structurali.. Compartimentarea serviciilorÎn mediul public exista doua tipuri de
compartimentare:- o primă compartimentare se intalneste frecvent în marile
organizaţii divizate, ale caror entităţi interne sunt aproape în totalitate
independente unele de altele; în aceste organizaţii, schimbările se difuzeaza greu;-
o a doua compartimentare, mai inselatoare, proprie administratiilor publice şi
instituţiilor de marime mare se manifesta între serviciile centrale şi serviciile
deconcentrate şi locale. Din acest motiv, unele servicii centrale se implica greu în
schimbările initiate la nivel local şi nu sunt în măsura să le sprijine. Ca urmare,
acestea risca să se prabuseasca din lipsa de sustinere sau datorita interferarii cu
schimbările intreprinse la nivel central.. Mobilitatea cadrelorAsa cum am aratat una
din caracteristicile mediului public este frecventa mobilitate a cadrelor, şi în
particular a esalonului superior. Acest fenomen este adesea daunator pentru
perenitatea schimbarilor, acestea având nevoie să se deruleze în timp. Legaturile
nefiind intotdeauna asigurate, aceste proiecte de modernizare dispar în acelasi
timp ca şi initiatorii lor.. Diluarea responsabilitatilorConglomerarea decizionala nu
favorizeaza emergenta noutatii, ea da nastere totodata unei diluari a
responsabilitatilor, care este defavorabila continuitatii initiativelor angajate. În
practica se constata frecvent ca odata ce operatia de plecare a fost lansata, nici o
persoană nu stie, în mod exact, ce activităţi are în responsabilitatea sa.. Existenta
centrelor de putere paraleleÎn cadrul sectorului public exista doua tipuri de situaţii
ierarhice:- fie filiera ierarhică este în mod clar definita şi decupata în diferite
esaloane intr-o logica piramidala unica şi descendenta (cazul birocratiilor
mecaniciste);- fie invers, exista o coabitare a mai multor filiere ierarhice care se
confrunta cu dificultati de coordonare (cazul birocratiilor profesionale precum
spitalele sau universităţile).În cele doua cazuri, puterile formale nu sunt singurele
care se exercită, deoarece apar fenomene de influente paralele în jurul multiplelor
logici posibile: logica sindicala, logica de grad, logica de personalitate mai mult sau
mai puţin marcanta, logicile relationale externe ale unităţii, etc.Acesti diferiti
factori dau nastere unei sociograme care se poate dovedi rezistenta la proiecte
initiate de către ierarhia formala, conform unor mecanisme difuze de
contraputere.c) Fragilitate în termeni culturali● Reflexul recurgerii la asistenţa
ierarhicaEste vorba despre o tendinta frecventa a sectorului public cum ar fi cea a
obiceiului de a executa directive sau cea a unui comportament general de
asteptare. În toate aceste cazuri, reflexul de a recurge la asistenţa ierarhica pare a
fi puternic ancorat.● Tendinte spre concertareA devenit o realitate faptul ca
sectorul public nu inceteaza sa organizeze reuniuni de concertare, sa creeze
comisii de studiu, sa lanseze seminarii de reflexie. Concertarea a devenit deci un
risc permanent care conduce la amestecul şi dezbaterea ideilor fără însă a le
concretiza şi care poate duce la esecul chiar al celor mai frumoase proiecte. La
nivel naţional (guvernul şi inaltii functionari de stat), ca şi la nivel teritorial (alesii
locali şi unitatile administrativ-teritoriale) recurgerea excesiva la reuniuni sau
grupuri de lucru, intarite prin dispozitive obligatorii de consultare, poate pune sub
semnul intrebarii initiativele de schimbare deja intreprinse.● "Parintii"
noutatilorReinnoirea frecventa a conducerii nu are ca rezultat doar abandonarea
proiectelor ci contribuie în plus la contestarea unei schimbari de către o alta, ceea
ce decredibilizeaza cu atât mai mult fiecare inovatie. În fapt, noii veniti cauta să-şi
gaseasca locul, sa marcheze o urma în viaţa organizaţiei, ceea ce constituie un
puternic factor de fragilizare.d) Fragilitate în termeni comportamentali● Puternica
personalizare a proiectelorÎn ciuda faptului ca la luarea deciziilor participa mai
multe persoane, ecuatia "o schimbare = un om" rămâne puternica în mediul
public, fapt relevat spre exemplu şi de ordinele care poarta numele ministrului care
le-a promovat.În practica însă este clar ca pentru reusita unor schimbari este
nevoie de energia reunita a mai multor indivizi care să utilizeze marjele lor
personale de manevra. La aceasta adaugam faptul ca datorita acestei
personalizari, atunci când individul respectiv se descurajeaza sau paraseste locul
de muncă, schimbarea initiala este sortita esecului.● Confuzie şi prudenta faţă de
crizaRetetele de succes folosite în trecut nu mai funcţionează. Divizarea,
procedurile, sistemele bugetare de angajare nu mai permit organizaţiei publice sa
functioneze în mod corect. În plus, resursele sunt rare. La aceasta se adauga
confuzia şi comportamentele prudente faţă de criza. Unii decidenti publici nu se
simt confortabil atunci când se confrunta cu necesitatea de a schimba erorile şi
ezitarile lor provoaca rupturi în evolutiile aflate în curs de desfăşurare.● Absenta
leadership-uluiŢinând cont de statute şi de regulile derivate din dreptul muncii în
cadrul sectorului public, incadrarea nu reuseste sa stapaneasca toate variabilele
gestiunii resurselor umane. Ea nu are toate capacitatile de a remunera sau
sanctiona şi nu dispune de factori de stimulare a personalului sau. În aceste
condiţii, leadership-ul ierarhic este dificil, iar impulsul necesar pentru punerea în
practica a schimbarilor angajate este puţin eficace.● Neimplicarea actorilorPentru
ca o schimbare să fie perena şi pusa în practica în mod real, oricine stie ca
adeziunea actorilor implicati trebuie să fie puternica. Pentru aceasta, una din
condiţiile necesare (chiar dacă nu şi suficienta) consta în implicarea lor cat mai în
amonte posibil. Ori, comportamentul tehnocratic, inca dominant în sistemul public,
consta intr-o concepere izolata a proiectelor de către "experti", care rămân
deconectati de utilizatorii sau beneficiarii schimbarii. De aici rezultă un risc puternic
ca schimbarea initiata sa nu fie nici integrată, nici pusa în practica, sau cel mult
acest lucru să se faca în mod real, sau cu dificultate, ceea ce va compromite
puternic durata sa de viaţa.În ciuda acestor factori de rezistenta la demaraj,
organizaţiile publice se transforma şi evolueaza, aceasta datorita existentei unui
numar de factori care intervin în sens invers, favorizand puternic schimbarea.10.
Metodologia de planificare, implementare şi monitorizare a reformei administraţiei
publiceStrategia de reforma în administratia publică reprezinta un instrument
flexibil de management atât pentru ministere cat şi pentru Guvernul României. O
coordonare mai mare în administratia publică garanteaza aplicarea unitara a
principiilor administraţiei la nivelul intregului sistem public. Pentru functionarea
eficienta şi efectiva a administraţiei publice este esential să fie îmbunătăţite
standardele privind managementul. În scopul obtinerii unui consens asupra
functiilor, sarcinilor şi responsabilitatilor părţilor implicate în reforma administraţiei
publice, precum şi asupra relatiilor mutuale, limitelor capacităţii şi procedurilor de
coordonare a schimburilor de informaţii, liderii de la cel mai înalt nivel politic şi de
la nivelul superior, de decizie, al administraţiei publice trebuie să inteleaga reforma
administraţiei publice în ansamblul ei. Functia cea mai dificila a reformei
administraţiei publice este implementarea strategiilor.Managementul şi
implementarea strategiei de reforma la nivelul administraţiei centrale impun
crearea unei unităţi centrale pentru reformaO voinţa politica şi un angajament solid
sunt indispensabile şi transformarea trebuie să se inscrie intr-o perspectiva mai
larga decat cea a unui minister luat izolat; în sfârşit punerea în aplicare depinde de
accesul la informatie şi de capacitatea de a influenţa deciziile de fond; acest lucru
adesea nu este posibil decat pornind de la centrul Guvernului (vezi figura nr. 17 -
Anexa III).Unitatea centrala pentru reforma trebuie să fie dotata cu un personal şi
cu un buget suficiente pentru desfăşurarea activităţii, împreună cu instituţiile
participante, aceasta trebuie să dea dovadă de abilitate politica dar în acelasi timp
sa actioneze în mod continuu şi să fie în măsura să-şi constituie propriul fond de
competente.O unitate centrala de reforma nu poate realiza singura transformarea
instituţiilor publice, dar poate anima reforma şi o poate ghida prin asumarea
anumitor functii centrale esentiale; unitatea ar trebui sa colaboreze direct cu
instituţiile competente în privinta functiilor centrale ale bugetului şi de
control/verificare, în privinta coordonarii centrale, a elaborarii textelor de lege, a
mijloacelor de supraveghere a administraţiei (tribunale sau mediator), a
transformarii functionarilor în profesionisti (evolutia "mentalitatilor" şi a culturii
administrative ca şi a remunerarii şi a statutului); şi înfiinţarea unor celule de
transformare în principalele administratii publice, cu care aceasta va colabora şi pe
care le va sustine.Ea ar trebui sa caute sa sensibilizeze societatea în ansamblu
(asociaţii de cetăţeni, de consumatori, medii de afaceri) şi sa o mobilizeze în
favoarea reformei; aceasta actiune trebuie să cuprindă o campanie dusa de către
specialisti (media, institutii, seminarii, etc) şi o actiune de educatie civica.Strategia
de reforma trebuie să fie conceputa în asa fel încât sa produca semne vizibile de
progres pe termen scurt şi mediu care să afecteze în acelasi timp mediile politice şi
populatia; pe lângă aceasta, ea ar trebui să fie robusta pentru a supravietui
schimbarilor de persoane sau a Guvernului (prin institutionalizarea şi formarea
unei presiuni în favoarea schimbarii care emana de la instituţiile non-
guvernamentale, cum ar fi asociaţiile din întreprinderi, fundatiile; asociaţiile
apolitice, etc) şi pentru a rezista blocajelor.Principalele functii ale unei unităţi
centrale s-ar putea prezenta după cum urmeaza:● Intocmirea unui bilant analitic al
situaţiei instituţiilor publice şi al necesitatilor lor de dezvoltare, elaborarea unei
politici şi a unei strategii în vederea transformarii instituţiilor publice şi asigurarea
"marketingului politic" al strategiei;● Organizarea infiintarii unităţilor de reforma în
principalele administratii publice, anumite organisme (alese pentru ca sunt foarte
aproape de obiectivele politicii de reforma), fiind definite ca "insule de excelenta"
(de exemplu, Ministerul Administraţiei Publice, Administratia Fiscala, Serviciile de
resurse umane şi organismele care se ocupa de investiţiile straine ar putea fi
candidatii aleşi); organizarea formarii personalului unităţilor de reforma şi
animarea unei retele de reforma (reuniuni periodice, buletine de informare, etc).
Reteaua ar putea include o selecţie a administratiilor locale şi a judetelor;●
Realizarea unor activităţi de reforma în domeniile strategice cheie, în principal
bugetul, verificarea conturilor, elaborarea textelor de lege, coordonarea
interministeriala, functia publică, controlul administraţiei, adica un domeniu de
actiune conjugata a Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului de Finante, al
Justiţiei, a Secretariatului General al Guvernului;● Identificarea obstacolelor din
calea transformarii sau a ocaziilor propice reformei;● Urmarirea progreselor şi
prezentarea lor în mod periodic la Parlament şi la Guvern;● Înfiinţarea, formarea şi
administrarea unui "grup tehnic" care va acorda consultanţă instituţiilor
participante;● Examinarea sistematica a tuturor deciziilor guvernamentale şi a
tuturor propunerilor de texte legislative pentru a descoperi dificultatile sau
posibilitatile de a accelera transformarea;● Incurajarea crearii instituţiilor publice şi
private care pot contribui la profesionalizarea administraţiei publice (de exemplu,
crearea Institutul Naţional de Administratie) ca şi a unor organisme apte să asigure
servicii de consultanţă şi de sprijinire a administraţiei publice;● Conceperea şi
aplicarea unui program care vizeaza o mai buna înţelegere a rolului instituţiilor
publice şi care genereaza o presiune permanenta în favoarea schimbarii printr-o
colaborare cu mass-media, cu grupurile de consumatori sau de cetăţeni, cu
asociaţiile din întreprinderi, etc.Ministerele sunt responsabile în realizarea şi
implementarea strategiilor reformei în administratia publică (vezi figura nr. 18 -
Anexa IV). Este recomandabil ca grupurile de lucru care elaboreaza strategiile
respective să-şi continue activitatea pe durata implementarii acestora, pentru a
oferi consultanţă în procesul de aplicare a strategiilor, de pregatire a planurilor de
actiune pe termen scurt şi, când este cazul, pentru modificari aduse
strategiei.Pentru a monitoriza realizarile în domeniul reformei, ministerele
responsabile vor prezenta unităţii centrale pentru reforma obiectivele activităţilor
lor şi programul pentru trimestrul următor . La inceputul fiecarui trimestru va fi
prezentat un raport privind realizarea activităţilor şi strategiilor din program
referitoare la reforma în administratie.Unitatea centrala pentru reforma va pregati
un raport privind necesitatea eventualelor modificari asupra stadiului progresului şi
activităţilor din planul strategic de actiune.11. Stadiul actual al reformei
administraţiei publiceÎn scopul simplificarii şi optimizarii procesului decizional s-a
realizat o restructurare a Guvernului României. Scopurile urmarite prin
reorganizarea Guvernului au vizat:● eficientizarea actului de guvernare;●
reorientarea activităţii unor ministere şi reducerea unui numar important de agentii
guvernamentale;● trecerea agentiilor guvernamentale în subordinea sau
coordonarea ministerelor în vederea asigurarii unei activităţi coerente şi eficiente,
a unor relatii functionale normale;● înfiinţarea unor ministere noi, pentru a
raspunde prioritatilor de relansare economica şi de pregatire a aderarii României la
Uniunea Europeana;● unificarea şi transformarea unor agentii guvernamentale
dovedite ca ineficiente, în ministere;● înfiinţarea în structura organizatorica a
ministerelor a unor compartimente specializate, conduse de secretari de stat,
pentru: relaţia cu Parlamentul, sindicatele şi patronatul; integrare europeana ai
relatii externe; investitori straini şi autohtoni;● reducerea substantiala a numarului
persoanelor cu functii de conducere din administratia publică centrala.Pentru
eficientizarea activităţii administraţiei publice centrale, s-a adoptat de către
Parlament Legea privind organizarea şi functionarea Guvernului şi a ministerelor -
act normativ deosebit de important şi necesar în procesul de accelerare a reformei
din administratia publică.Prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 2/2001 şi alte
acte normative, s-au luat unele măsuri privind înfiinţarea,
organizarea/reorganizarea şi îmbunătăţirea funcţionarii unor ministere - ca organe
de specialitate ale administraţiei publice centrale, după cum urmeaza:● Ministerul
Integrarii Europene;● Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, prin reorganizarea
Consiliului de Coordonare Economico-Financiară a Directiei Generale de Prognoza
din subordinea Ministerului Finanţelor şi a Agentiei Naţionale pentru Dezvoltare
Regionala, care au fost desfiinţate;● Ministerul Finanţelor Publice;● Ministerul
Industriei şi Resurselor;● Ministerul Apelor şi Protectiei Mediului;● Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei şi Pădurilor;● Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi
Locuinţei prin desfiintarea Ministerul Transporturilor şi Ministerul Lucrărilor Publice
şi Amenajarii Teritoriului;● Ministerul Turismului;● Ministerul pentru Întreprinderi
Mici şi Mijlocii şi Cooperatiei;● Ministerul Educatiei şi Cercetarii prin reorganizarea
Ministerului Educatiei Naţionale şi a Agentiei Naţionale pentru Stiinta, Tehnologie şi
Inovare, care s-au desfiintat;● Ministerul Culturii şi Cultelor prin reorganizarea
Ministerului Culturii şi a Secretariatului de Stat pentru Culte;● Ministerul Sănătăţii
şi Familiei;● Ministerul Comunicatiilor şi Tehnologiei Informatiei;● Ministerul
Informaţiilor Publice;● Autoritatea Naţionala pentru Protectia Copiilor şi Adoptii;●
Autoritatea Naţionala pentru Protectia Consumatorilor prin reorganizarea Oficiului
pentru Protectia Consumatorului;Prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr.
291/2000 şi Hotărârea Guvernului nr. 8/2001 se organizeaza şi funcţionează
Ministerul Administraţiei Publice, ca organ de specialitate al administraţiei publice
centrale în subordinea Guvernului. Ministerul Administraţiei Publice, ca minister de
sinteza, asigura aplicarea strategiei şi a Programului Guvernului în domeniul
administraţiei publice locale şi monitorizează în numele Guvernului elaborarea şi
aplicarea programelor de reforma de către ministere şi celelalte autorităţi ale
administraţiei publice centrale.În subordonarea Ministerului Administraţiei Publice
funcţionează urmatoarele autorităţi publice centrale: Agentia Naţionala a
Functionarilor Publici şi Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.
Agentia Naţionala a Functionarilor Publici are rolul de a fundamenta şi promova
organizarea şi functionarea sistemului pentru managementul resurselor umane din
administratia publică.Procesul de restructurare s-a extins şi la nivelul ministerelor
şi a organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi are în vedere
urmatoarele:● perfectionarea structurilor organizatorice interne;● reproiectarea
procedurilor administrative, prin eliminarea suprapunerilor şi a discordantelor;●
scurtarea procesului decizional;● cresterea operativitatii în activitatea proprie
fiecarei structuri instituţionale;● restrangerea numarului posturilor de conducere în
scopul sporirii eficientei şi calităţii actului decizional;● reducerea şi optimizarea
reglementarilor pentru a deveni eficiente în folosul contribuabililor şi al
intreprinzatorilor;● externalizarea activităţilor în condiţii de eficienta şi
operativitate;● reducerea drastica a costurilor administraţiei publice, prin oprirea
risipei de resurse şi printr-o activitate eficienta a functionarilor publici;●
promovarea unor criterii de performanţă pentru funcţionarii publici;● concentrarea
atenţiei asupra cetateanului în dubla sa calitate de beneficiar al serviciilor şi de
contribuabil.Ţinând cont de complexitatea procesului de reforma a administraţiei
publice, un rol insemnat s-a acordat realizării cadrului legislativ adecvat pentru
implementarea urmatoarelor legi:● Legea privind Statutul functionarilor publici, cu
scopul de a depolitiza functia publică, de a asigura stabilitatea functionarilor publici
şi de a forma un corp de profesionisti eficace care să castige increderea populatiei
în serviciul public şi sa devina un partener de dialog social competent;● Legea
privind raspunderea ministeriala, care reglementeaza formele de responsabilitate
legala (civila, financiară şi penala) a membrilor Guvernului;● Legea privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, Legea privind regimul
concesiunilor, Legea privind finanţele publice locale, care creeaza cadrul legal
pentru favorizarea investitiilor straine, dezvoltarea infrastructurii naţionale,
autonomia locala şi functionarea parteneriatului public-privat în scopul de a creşte
oferta de servicii publice de calitate;● Legea privind dezvoltarea regionala şi
Ordonanţa de urgenta a Guvernului privind zonele defavorizate, care stimuleaza
parteneriatul la nivel local în domeniul economic şi social, asigura facilităţi pentru
investitori în scopul relansarii economice şi protectiei sociale şi accesul la fondurile
structurale şi la fondul de coeziune sociala, în perspectiva aderarii la Uniunea
Europeana;● Legea privind stabilirea salariilor de baza în sectorul bugetar şi a
indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publică, ce asigura
motivarea personalului din administratia publică şi promovarea pe criterii de
eficienta şi profesionalism a acestuia, conducand la îmbunătăţirea calităţii
serviciilor publice.A fost adoptata şi se aplică Legea pentru reconstituirea dreptului
de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar. Nearmonizarea exigentelor tehnice dintre
cadastrul agricol şi cadastrul general, împiedica în anumite zone inregistrarea
titlurilor de proprietate emise în baza Legii fondului funciar, ceea ce creeaza
nemultumiri ale cetateanului, necesita costuri suplimentare şi ingreuneaza
circulatia juridica a terenurilor.Datorita acestor deficiente, Guvernul a adoptat în
sedinta din data de 25 aprilie 2001 Ordonanţa de urgenta privind restructurarea
activităţii de profil prin crearea unui singur oficiu naţional de cadastru, care va
raspunde de aplicarea corecta şi concreta a Legii Fondului Funciar şi a Legii
cadastrului.În contextul armonizării prevederilor legislative interne cu cele
comunitare au fost elaborate şi adoptate (sau sunt în curs de adoptare)
urmatoarele acte normative:- Legea administraţiei publice locale, care
reglementeaza regimul general al autonomiei locale, defineste atribuţiile şi
competentele autorităţilor administraţiei publice locale şi intareste
responsabilitatea alesilor locali faţă de cetatean;- Legea privind serviciile publice
de gospodarie comunala, vizand dezvoltarea şi descentralizarea activităţii
serviciilor comunitare;- Legea privind statutul alesilor locali;- Ordonantele privind
crearea serviciilor publice comunitare pentru evidenta informatizata a persoanelor,
a pasapoartelor simple precum şi pentru situaţii de urgenta;- Ordonantele privind
salubritatea, transportul local şi asociaţiile de locatari;- Ordonanţa privind
înfiinţarea şi organizarea INA.12. Prioritati ale reformei12.1 Prioritati pe termen
scurt● Crearea unui corp al functionarilor publici profesionist şi neutru din punct de
vedere politicIntarirea capacităţii administraţiei publice de a elabora şi implementa
masurile de reforma economica şi sociala, depinde în mare măsura de dezvoltarea
unui corp al functionarilor publici unitar, compatibil cu structuri similare din tarile
membre ale Uniunii Europene, măsura ce se va realiza prin implementarea
prevederilor Legii privind statutul functionarilor publici.În vederea crearii, în timp
scurt a unui corp profesionist de tineri functionari publici în România, competenti în
conducerea şi administrarea sectorului public, pe baza unor criterii profesionale şi
apolitice, capabili sa faca faţa problemelor din domeniile prioritare legate de
implementarea aquis-ului comunitar şi a altor cerinţe referitoare la integrarea în
Uniunea Europeana; se va realiza un mecanism general pentru recrutarea şi
pregătirea profesionala a functionarilor publici; recrutarea se va face numai pe
bază de merit şi competitie deschisa.● Crearea Institutului Naţional de
Administratie (INA), institutie specializata de formare pentru funcţionarii publici ai
alesii locali. INA va fi conectat la reteaua naţionala a centrelor regionale de
formare, precum şi la reteaua internationala a instituţiilor de formare pentru
funcţionarii publici din Europa. INA va fi creat după finalizarea studiului de
fezabilitate pentru programul Phare RO 9804.05 şi va fi subordonat Ministerului
Administraţiei Publice. În acest institut se vor organiza cursuri de formare şi
perfectionare cu o durată cuprinsa între 2 saptamani şi 2 ani. Vor fi organizate şi
module de cursuri specializate orientate către nevoile specifice de instruire.●
Intarirea capacităţii Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici (ANFP), unitatea
centrala pentru crearea şi dezvoltarea corpului functionarilor publiciReglementarile
referitoare la corpul functionarilor publici (Legea privind statutul functionarilor
publici) au impus crearea unei unităţi centrale de management al functiei publice şi
a functionarilor publici, care să realizeze în mod organizat şi profesional acţiuni de
coordonare privind selecţia, evaluarea, salarizarea şi evidenta functionarilor
publici.Prin hotărâre de guvern s-a aprobat reorganizarea ANFP, ca organ de
specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului
Administraţiei Publice, care indeplineste, printre altele urmatoarele atribuţii
principale:- Elaborarea principiilor, strategiilor şi politicilor privind managementul
functiei publice şi functionarilor publici;- Elaborarea reglementarilor comune pentru
autorităţile şi instituţiile publice privind functiile publice, gradarea şi clasificarea
posturilor;- Elaborarea şi administrarea sistemului informational şi a bazei de date
cuprinzand evidenta functiilor publice şi a functionarilor publici;- Monitorizarea
activităţilor referitoare la functia publică şi la funcţionarii publici.Este în curs de
implementare un proiect de asistenţa pentru Agentia Naţionala a Functionarilor
Publici care are ca obiective intarirea capacităţii operationale, elaborarea în timp
scurt a legislaţiei secundare în domenii importante referitoare la managementul
functiei publice şi a functionarilor publici şi elaborarea unor politici coerente de
formare a functionarilor publici.Agentia Naţionala a Functionarilor Publici va primi
sprijin calificat şi permanent pentru implementarea Legii privind Statutul
functionarilor publici - prin completarea cadrului legal şi a instrumentelor pentru
managementul functiei publice şi al functionarilor publici. Asistenţa se referă în
principal la intarirea capacităţii de monitorizare, elaborarea unui mecanism de
recrutare şi promovare a functionarilor publici, elaborarea unui nou sistem de
salarizare a functionarilor publici (bazat pe principii de corectitudine, transparenta,
predictibilitate şi posibilitati financiare) şi crearea unui sistem de planificare a
resurselor umane în administratia publică.● Intarirea capacităţii instituţionale a
Ministerului Administraţiei PubliceMinisterul Administraţiei Publice, ca minister de
sinteza, asigura aplicarea strategiei şi a Programului Guvernului în domeniul
administraţiei publice locale şi monitorizează, în numele Guvernului, elaborarea şi
aplicarea programelor de reforma de către ministere şi celelalte autorităţi ale
administraţiei publice centrale. Intarirea capacităţii Ministerului Administraţiei
Publice, în special prin acordarea de asistenţa pentru elaborarea de politici şi
reglementari în domeniul administraţiei publice, este vitala pentru reforma în
administratia publică.Masurile preconizate pentru realizarea acestui obiectiv sunt:-
Intarirea capacităţii instituţionale a Ministerului Administraţiei Publice de creare şi
implementare de politici, precum şi îmbunătăţirea capacităţii de coordonare;-
Crearea şi implementarea de politici şi reglementari cu privire la distribuirea
teritoriala a responsabilitatilor administrative între diferitele nivele ale autorităţilor
publice;- Intarirea capacităţii Ministerului Administraţiei Publice de a defini
strategia de reforma a functiei publice;- Elaborarea procedurilor de coordonare
interna şi a regulamentelor administrative relevante din cadrul Ministerului
Administraţiei Publice;- Intarirea capacităţii Ministerului Administraţiei Publice de a
elabora legi şi alte acte normative;- Revizuirea legislaţiei existente şi completarea
acesteia în vederea optimizarii cadrului legislativ pentru administratia publică
locala;- Intarirea capacităţii Ministerului Administraţiei Publice de a asista
autorităţile locale în îmbunătăţirea capacităţii manageriale şi în pregătirea de
proiecte de dezvoltare.● Descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea
autonomiei localeProcesele de descentralizare administrativa, consolidarea
autonomiei locale şi deconcentrarea serviciilor publice sunt susţinute de
prevederile Legii administraţiei publice locale.Prin descentralizare, Guvernul
urmareste constientizarea şi implicarea sporita a colectivitatilor locale în gestiunea
problematicii locale. Continuarea reformei în domeniul administraţiei publice locale
vizeaza, în egala măsura, descentralizarea deciziei şi a actiunii administrative de la
nivelul administraţiei centrale la nivelul autorităţilor publice din cadrul unităţilor
administrativ-teritoriale.Legea administraţiei publice locale defineste clar principiile
de baza ale funcţionarii administraţiei publice locale: autonomia locala,
descentralizarea serviciilor publice, consultarea cetatenilor în probleme de interes
deosebit, legalitatea şi eligibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. Actul
normativ reglementeaza drepturile şi oblibaţiile alesilor locali, institutia prefectului,
dreptul consiliilor locale şi judetene de a stabili şi dezvolta cooperari, asocieri şi
infratiri cu alte unităţi administrativ-teritoriale din tara şi din strainatate.În sprijinul
accelerarii proceselor de descentralizare un rol important îl are Legea privind
serviciile publice de gospodarie comunala, care stabileste regimul general al
serviciilor publice şi atribuţiile autorităţilor publice locale în vederea asigurarii unor
servicii publice eficiente şi de asumare, pe baza contractuala, a responsabilitatii
prestatorilor de servicii faţă de cetăţeni.● Reglementarea regimului general al
autonomiei localeContinuarea reformei în administratia publică locala se bazeaza
pe consolidarea autonomiei colectivitatilor locale prin realizarea atât a autonomiei
administrativ decizionale, cit şi a celei financiare şi patrimoniale, concomitent cu
declanşarea proceselor de descentralizare administrativa. Legea administraţiei
publice locale contine dispozitii-cadru esentiale privind autonomia locala: stabilirea
numarului de consilieri pe criterii economice de functionalitate; intarirea legaturii
dintre administratie şi cetatean, prin aplicarea principiului consultării cetatenilor în
probleme locale de interes deosebit inclusiv prin referendum local. Legea contine,
de asemenea, referiri la dreptul cetatenilor ce apartin minoritatilor naţionale de a
folosi limba materna în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale, dacă
au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor din localităţile respective.În
scopul armonizării politicilor guvernamentale şi sectoriale cu cele locale, în
procesul de dezvoltare economico-sociala durabila, la nivelul fiecarui judet se va
organiza şi va functiona cate o comisie consultativa teritoriala. Este definita, mai
clar, institutia prefectului prin precizarea atribuţiilor şi competentelor acestuia,
privind controlul de legalitate al actelor autorităţilor administraţiei publice locale şi
conducerea serviciilor publice descentralizate ale autorităţilor administraţiei publice
centrale, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Legea stabileste
amanuntit atribuţiile consiliilor locale şi judetene în concordanta cu cerinţele noii
etape de dezvoltare a tarii şi cu cele de integrare în Uniunea Europeana.●
Delimitarea şi stabilirea resurselor financiare ale comunitatilor locale faţă de
bugetul de stat. Descentralizarea deciziei privind gestionarea resurselor financiare
şi patrimonialePrin Legea finanţelor publice locale s-au instituit pentru prima oara
în România, norme, mecanisme, proceduri care delimiteaza clar constituirea şi
utilizarea resurselor financiare ale comunitatilor locale faţă de cele ale bugetului de
stat. A crescut gradul de autonomie a autorităţilor administraţiei publice locale în
stabilirea, constatarea, urmarirea şi incasarea surselor de venituri ale bugetelor
locale, precum şi în alocarea acestora în functie de prioritatile şi specificul fiecarei
unităţi administrativ-teritoriale.S-a creat de asemenea, un grad sporit de
autonomie în stabilirea şi alocarea resurselor financiare în domeniile investitionale
şi în strategiile de dezvoltare economico-sociala locala durabila, precum şi
posibilitatea de asociere şi angajare de resurse financiare în programe de
cooperare zonala, regionala şi transfrontaliera.Administraţiile locale pot accede la
contractarea de împrumuturi, pe piaţa libera de capital, fără garantii
guvernamentale. Imprumuturile de pe piaţa interna sau internationala de capital
pot fi garantate cu propriile resurse ale comunitatilor locale, precum şi cu
patrimoniul privat al acestora, în conformitate cu Legea privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia.Transferurile financiare de la bugetul de stat
către bugetele locale sunt transferuri de echilibrare, la dispoziţia autorităţilor
administraţiei publice locale.Potrivit hotărârii de Guvern s-au stabilit procedurile
prin care consiliile locale şi judetene şi-au creat propriile servicii financiare şi au
preluat - în legătură cu toate categoriile de impozite şi taxe locale - activităţile de
urmărire şi de încasare a acestora. Astfel, resursele financiare ale comunitatilor
locale sunt urmarite de către acestea şi nu mai sunt încasate prin serviciile
Ministerului Finanţelor Publice.Prin Bugetul de stat pe anul 2001, s-a reusit
descentralizarea financiară a unor importante cheltuieli de la bugetul central către
cele locale, cum ar fi: cheltuielile pentru învăţământul preuniversitar, pentru copiii
aflati în dificultate, pentru persoanele cu handicap şi pentru centrele de
consultanţă agricola. Practic, faţă de 2001, bugetele locale s-au dublat la capitolul
"Transferuri de la bugetul de stat".Recent, Guvernul a adoptat o lege pentru
modificarea şi completarea Legii finanţelor publice locale şi va elabora o noua lege
privind impozitele şi taxele locale.● Participarea cetatenilor la procesul
decizionalPrin Legea administraţiei publice locale şi prin Legea privind organizarea
şi desfăşurarea referendumului se asigura dreptul şi posibilitatea cetatenilor de a
participa la luarea celor mai importante decizii privind angajarea ai gestionarea
resurselor financiare şi patrimoniale ale comunitatilor locale. De asemenea,
autorităţile administraţiei publice locale, prin asociere sau în cooperare cu
Organizaţii Non-Guvernamentale, vor putea sa antreneze participarea cetatenilor la
treburile publice, alocand în acest sens resursele patrimoniale şi financiare
necesare. În acest sens vor fi promovate metode de implicare activa a cetatenilor
la viaţa publică, în special prin intalniri periodice şi prin formarea unor grupuri de
iniţiativa, care să reprezinte interesele cetatenilor în raport cu administratia publică
locala.● Demilitarizarea treptata a unor servicii comunitareÎn vederea cresterii
operativitatii şi calităţii serviciilor şi a intaririi masurilor de siguranţă personala, de
paza şi securitate a fiecarui cetatean, Guvernul a adoptat măsuri pentru
organizarea unor servicii comunitare demilitarizate, în concordanta cu normele din
statele europene avansate, prin preluarea acestora de la unele ministere:-
Evidenta populatiei şi organizarea acesteia ca serviciu comunitar de către consiliile
locale şi consiliile judetene (cartea de identitate, cartea de alegator, listele
electorale permanente, permisele auto, certificatele de inmatriculare, etc);-
Transferarea în subordinea prefecturilor a evidentei pasapoartelor prin organizarea
unui serviciu public judetean specializat;- Organizarea unor servicii comunitare
pentru situaţii de urgenta (incendii, inundaţii, cutremure, grindina, inghet etc);-
Înfiinţarea la nivelul fiecarei unităţi administrativ-teritoriale - comuna, oras,
municipiu - a politiei comunitare pentru ordine publică.Urmare acestor măsuri, se
va generaliza sistemul ghiseului unic pentru a raspunde mai rapid solicitarilor
cetatenilor.● Intarirea cadrului instituţional pentru cadastrul generalSe va realiza
armonizarea metodologiilor cadastrelor de specialitate pentru integrarea acestora
în sistemul de cadastru general, în primul rand a cadastrului agricol şi a cadastrului
imobiliar-edilitar;Se va crea Centrul Naţional de Teledetectie, care va asigură
realizarea, actualizarea, modernizarea şi administrarea hartii oficiale a României,
asigurarea bazei cartografice pentru lucrari de cadastru, executarea unor lucrari de
productie şi cercetare pentru întreţinerea produselor cartografice prin metode
fotogrammetrice şi de teledetectie, participarea la stabilirea şi experimentarea
unor metodologii de realizare la nivel naţional a diverselor studii tematice pe baza
imaginilor aeriene şi satelitare, precum şi realizarea unei harti digitale la nivelul
intregii tari ce trebuie să fie actuala şi completa.În vederea dezvoltării sistemului
informational pentru cadastrul general sunt necesare:- dotarea cu echipamente
moderne şi instruirea personalului oficiilor judetene de cadastru, geodezie şi
cartografie;- introducerea cadastrului general în cel puţin 2-3 teritorii
administrative în fiecare judet prin modernizarea retelei geodezice, zbor
fotogrammetric, reperaj fotogrammetric, delimitarea teritoriilor administrative,
lucrari ce se vor realiza de către firme private desemnate prin licitaţie publică;-
realizarea/actualizarea planurilor cadastrale şi a registrelor cadastrale;- crearea
unei infrastructuri informationale care să contribuie la realizarea evidentelor
cadastrale şi a publicităţii imobiliare şi implementarea acesteia la oficiile judetene
de cadastru, geodezie şi cartografie şi birourile de carte funciara;- realizarea
registrului permanent al cadastrului şi publicităţii imobiliare ca o baza de date
compatibila cu registrele de baza ale sistemului registrelor permanente.●
Dezvoltarea managementului serviciilor publice localeScopul acţiunilor din acest
domeniu îl constituie îmbunătăţirea standardelor serviciilor publice locale, în
special cele care privesc activităţile de alimentare cu apa şi canalizare. Pentru
aceasta se vor avea în vedere atât crearea unei baze legale pentru fundamentarea
juridica a serviciilor locale, avandu-se în vedere directivele Uniunii Europene
referitoare la aceste servicii, cit şi dezvoltarea posibilitatilor de perfectionare şi
consiliere pentru implicarea sectorului privat în aceste activităţi.Acest obiectiv este
sustinut de Legea serviciilor publice de gospodarie comunala care reglementeaza
regimul juridic al serviciilor publice locale pentru a le face mai eficiente şi care
prevede obligaţia de asumare pe baza contractuala a responsabilitatii prestatorilor
de servicii faţă de utilizatori.Ministerul Administraţiei Publice va acorda asistenţa
autorităţilor locale în incheierea contractelor referitoare la participarea sectorului
privat la realizarea acestor servicii, pentru stabilirea unor asocieri în vederea
dezvoltării şi eficientizarii serviciilor publice locale, precum şi în vederea atragerii
de investitii straine în acest sector.12.2 Prioritati pe termen mediu● Crearea unui
sistem informational integrat al administraţiei publice centrale şi locale şi
introducerea e-administraţieiPentru cresterea eficientei activităţii administraţiei
publice va fi modernizata comunicarea instituţională prin introducerea tehnologiei
informatiei. În acest scop se urmareste dezvoltarea infrastructurii informatice care
va contribui la debirocratizarea, eficientizarea şi cresterea calităţii serviciilor
publice. Functie de resursele financiare interne şi externe disponibile, se va elabora
un program de creare şi implementare a sistemului informational integrat la nivelul
serviciilor publice din administratia centrala şi locala (e-Administratie).Sistemul
informational integrat va avea în vedere, printre altele, informatizarea serviciilor
de registratura şi arhiva; marirea gradului de siguranţă în procesul de comunicatie
dintre factorii de decizie şi posibilitatea comunicarii în timp real; implicarea
concreta şi nemijlocita a cetatenilor în realizarea programului guvernamental prin
intermediul initiativelor legislative din domeniul administraţiei publice; reducerea
timpului de transfer a informaţiilor referitoare la reactia cetatenilor, către cel care
are iniţiativa legislativa; dezvoltarea nivelului educational în domeniul legislativ şi a
responsabilitatii civice; decongestionarea activităţii de preluare a petitiilor de la
cetăţeni şi optimizarea procesului de solutionare a acestora.● Îmbunătăţirea
relatiilor dintre administratie şi utilizatorii de servicii publiceÎmbunătăţirea relatiilor
dintre administratie şi utilizatorii serviciilor publice are loc, pe de o parte, prin
descentralizarea serviciilor şi cresterea autonomiei decizionale, prin debirocratizare
şi instituirea unei administratii eficace şi, pe de altă parte, prin facilitarea
participării cetatenilor la luarea deciziilor. Se are în vedere realizarea unui serviciu
public care să răspundă cat mai bine nevoilor cetatenilor şi sa corespunda
standardelor Uniunii Europene.În vederea transpunerii în practica a acestor
deziderate vor fi luate măsuri privind simplificarea procedurilor administrative,
eliminarea paralelismelor şi suprapunerilor din activitatea diverselor institutii
publice, rationalizarea procedurilor administrative şi a circuitului documentelor,
selectionarea, pregătirea şi instruirea functionarilor publici care lucreaza direct cu
cetatenii şi cu agentii economici şi extinderea utilizarii în administratia publică a
echipamentelor şi tehnologiilor informatice (conceptul "e-administratie").
Simplificarea procedurilor de emitere a avizelor şi acordurilor prin generalizarea
sistemului "ghiseului unic" este un factor de reducere a birocratiei.O contribuţie
semnificativa la realizarea unui serviciu public în folosul cetatenilor o aduce
asigurarea transparentei actelor administrative şi comunicarea operativa cu
cetatenii prin facilitarea accesului la informaţii şi prin stabilirea de programe
obligatorii de audienta pentru demnitari, aleşi locali şi persoane cu functie de
conducere din administratia publică centrala şi locala.De asemenea, se va urmări
consolidarea şi largirea cadrului de participare a societatii civile la procesul
decizional în special prin organizarea unor forme permanente de consultare a
reprezentantilor acesteia şi perfectionarea cadrului de functionare a democratiei
participative.Pentru satisfacerea cerințelor cetatenilor de a avea servicii publice
polivalente şi usor accesibile, în zonele în care se constata o insuficienta a
serviciilor administrative se va avea în vedere reunirea în acelasi sediu a unui
numar de servicii publice de natura diferita (servicii ale administraţiei publice
centrale, ale colectivitatilor locale, de asigurări sociale, servicii industriale şi
comerciale), asigurarea unei polivalente în preluarea şi rezolvarea dificultatilor prin
cooperarea între aceste servicii, folosirea comuna a mijloacelor fixe şi a
echipamentelor şi oferirea unei palete mai ample de prestatii prin personalizarea
situaţiilor şi instituirea unui sistem operational de luare a deciziilor rapide.●
Intarirea capacităţii de luare a deciziilor la nivel guvernamentalCapacitatea de
luare a deciziilor la nivel guvernamental este influentata de existenta unui aparat
de lucru capabil sa parcurga rapid şi eficient etapele premergatoare procesului de
luare a deciziilor politice.Legea privind metodologia de elaborare a actelor
normative şi hotărârea de Guvern de aplicare a acesteia instituie un sistem clar şi
coerent de elaborare a politicilor şi a actelor legislative şi obligativitatea de a
intreprinde consultarea interministeriala.Primul-ministru, în functie de natura şi
complexitatea problemei, poate decide constituirea unor structuri cu caracter
consultativ, de regula comisii interministeriale, care analizeaza, coreleaza şi
armonizeaza interferentele sectoriale generate de rezolvarea problemei. Activitatea
structurii cu caracter consultativ parcurge etape legate de identificarea şi analiza
problemelor, formularea optiunilor posibile şi alegerea optiunilor viabile,
premergatoare procesului efectiv de luare a deciziilor. Cresterea capacităţii de
luare a deciziilor la nivel guvernamental este determinata de marirea eficientei
activităţii grupurilor interministeriale constituite la nivel de secretari de stat pentru
diverse domenii de activitate.Totodata, intarirea capacităţii de luare a deciziilor la
nivel guvernamental este strans legata de îmbunătăţirea coordonarii la nivelul
secretarilor generali şi expertilor din ministere pentru formularea de politici
sectoriale şi elaborarea de reglementari în concordanta cu normativele Uniunii
Europene.● Intarirea capacităţii instituţionale pentru dezvoltare ruralaÎn domeniul
dezvoltării şi modernizarii localitatilor rurale sunt prevăzute investitii în
infrastructura rurala cu scopul îmbunătăţirii dotarilor tehnico-edilitare (retele
electrice, alimentare cu apa şi gaze, drumuri, canalizare, mediu, telefonie etc.) şi
cresterii nivelului de trai în aceste localităţi.Pentru realizarea acestui obiectiv,
Guvernul României deruleaza mai multe Programe de Dezvoltare Rurala, finantate
de institutii financiare şi bancare internationale. Scopul acestor programe este
realizarea de investitii în infrastructura rurala.Aceste programe se constituie şi ca
activităţi pregatitoare pentru implementarea programului SAPARD.● Perfectionarea
cadrului legislativÎn scopul armonizării legislaţiei naţionale cu cerinţele
reglementarilor Uniunii Europene, asigurarii coerentei şi stabilitatii normelor din
domeniile administraţiei publice centrale şi locale, Guvernul va elabora şi inainta
Parlamentului, în cursul anului 2001, urmatoarele proiecte:● Codul administrativ;●
Codul de procedură administrativa;● Codul electoral.

Plan strategic de acţiune pentru realizarea strategiei de reformă în administraţia publică

Obiective din
Programul de Indicatori de
Guvernare măsurare a Termen/
conform PNAR performanţei Măsuri de realizare Resurse Responsabili
nivelul cheltuielilor M1.1. restructurarea Guvernului
1.bugetare în vederea eficientizării actului 31.01.2001 Guvernul
de guvernare prin adoptarea
unui pachet legislativ
O1. (Legea 90/2001, OU 2/2001,
Restructurarea alte acte normative privind
profundă a încadrarea în timp înfiinţarea şi îmbunătăţirea
administraţiei a politicilor organizării unor ministere - ca
publice centrale şi sectoriale ale organe de specialitate ale
locale 2.ministerelor administraţiei publice centrale)
gradul de M1.2. reorientarea activităţii
coerenţă a unor ministere şi reducerea unui
deciziilor la nivelul număr important de agenţii
3.fiecărui minister guvernamentale 31.01.2001 Guvernul
cu politica de M1.3. trecerea unor agenţii
ansamblu a guvernamentale în subordinea
Guvernului sau coordonarea ministerelor în 31.01.2001 Guvernul
vederea asigurării unei activităţi
coerente şi eficiente, a unor
4.gradul de relaţii funcţionale normale
rezistenţă la M1.4. înfiinţarea unor ministere
schimbare a noi pentru a răspunde mai
structurilor eficient priorităţilor de relansare
birocratice ale economică şi de pregătire a
aparatului aderării României la Uniunea
guvernamental Europeană 31.01.2001 Guvernul
M1.5. unificarea şi
nivelul de transformarea unor agenţii
transparenţă şi guvernamentale, dovedite ca
5.realism al ineficiente, în ministere 31.01.2001 Guvernul
deciziilor M1.6. înfiinţarea în structura
guvernamentale organizatorică a ministerelor 31.06.2001 Guvernul
a unor departamente conduse
de secretari de stat, pentru:
relaţia cu Parlamentul,
sindicatele şi patronatul,
gradul de organizaţiile
optimizare a nonguvernamentale, integrare
timpului de luare a europeană şi relaţii externe,
6.deciziilor investitori străini şi autohtoni
M1.7. instituirea unui sistem de 31.06.2001 Guvernul
comunicare pe orizontală între
ministere şi întărirea rolului
secretarilor generali din fiecare
minister, în vederea separării
mai clare a deciziilor politice de
cele administrative de execuţie
M1.8. stabilirea, în conformitate
cu reglementările legale, a unor
structuri de organizare cadru -
suple şi eficiente - privind
organizarea şi funcţionarea
ministerelor şi agenţiilor
guvernamentale, prefecturilor,
consiliilor judeţene şi locale,
primăriilor; reducerea numărului
departamentelor, direcţiilor
generale, direcţiilor, oficiilor,
serviciilor şi birourilor din
administraţia publică centrală şi
locală 31.06.2001 Guvernul
M1.9. reducerea numărului
persoanelor cu funcţii de
conducere din administraţia
publică centrală şi locală
(secretari generali adjuncţi,
directori generali, directori
generali adjuncţi, directori,
directori adjuncţi, şefi de oficii,
şefi de servicii şi de birouri) 31.06.2001 Guvernul
M1.10 constituirea unei unităţi
centrale pentru reformă, sub
conducerea Primului Ministru 31.09.2001 Guvernul
M1.11 clarificarea
responsabilităţilor de analiză
economică şi a politicilor publice
sectoriale ce revin diverselor
ministere. 31.09.2001 Guvernul
M1.12 crearea unei Agenţii
centrale de achiziţii pentru
facilitarea implementării şi
întăririi legislaţiei de achiziţii
publice, însărcinată inclusiv cu
raportarea oficială a achiziţiilor
publice şi cu elaborarea unor
noi norme de sancţionare în
cazul nerespectării prevederilor
legale 31.12.2001 Guvernul
M1.13 reducerea numărului de
ordonanţe emise în procesul de
decizie guvernamentală, în
vederea asigurării coerenţei
actului decizional al ExecutivuluiPermanent Guvernul
M1.14 constituirea unui consiliu 31.09.2001 Guvernul
interministerial al secretarilor
generali din ministere, în
vederea unei mai bune corelări
pe orizontală a actului
administrativ de execuţie
Min. pt Relaţia
M1.15 constituirea unei comisii cu
Guvern-Parlament-Consiliul Parlamentul,
legislativ pentru coordonarea Min. Integrării
activităţii conformităţii legislaţiei Europene,
române cu aquis-ul comunitar. 31.09.2001 Min. Justiţiei
M1.16 creşterea capacităţii de
planificare şi îmbunătăţirea
managementului privind
conducerea şi coordonarea Min. Finanţelor
procesului bugetar. 31.12.2001 Publice
M1.17 îmbunătăţirea activităţii
privind procesul bugetar global
şi stabilirea priorităţilor între Min. Finanţelor
ministere 31.12.2001 Publice
M1.18 întărirea controlului
bugetar şi a sistemului de
raportare bugetară în vederea
stabilirii necesităţilor viitoare de
fluxuri de trezorerie pentru Min. Finanţelor
autorităţile centrale. 31.12.2001 Publice
M1.19 creşterea capacităţii
administrative în domeniul
formulării de politici fiscale şi în
domeniul colectării taxelor;
adoptarea Codului de proceduri Min. Finanţelor
fiscale 31.12.2001 Publice
M1.20 întărirea sistemului
juridic românesc prin creşterea
capacităţii tehnice de
specialitate legată de
implementarea legislaţiei UE pe
noi arii de acoperire a legislaţiei
comerciale, dar şi pe domenii
specifice, cum ar fi: spălarea
banilor, traficul de droguri,
imigrarea ilegală, fraudele
computerizate. 31.12.2001 Min. Justiţiei
M1.21 întărirea cooperării între
autorităţile vamale şi Biroul
Român pentru Drepturile Min. Finanţelor
Proprietăţii Intelectuale. 31.12.2001 Publice
Min. Finanţelor
M1.22 întărirea auditului Publice,
financiar şi a rolului Camerei Curtea de
Române a Auditorilor 31.12.2001 Conturi
M1.23 crearea cadrului legal 31.12.2001 Min.
pentru înfiinţarea unei structuri Comunicaţiilor
administrative centrale, în şi Tehnologiei
conformitate cu cerinţele aquis- Informaţiei,
ului comunitar, privind protecţia Min. Justiţiei
datelor referitoare la
infracţiunile, transmise între
autorităţile cu atribuţii în acest
domeniu din ţară şi din
străinătate
M1.24 dezvoltarea capacităţilor
de implementare a standardelor
europene în domeniul Min. Educaţiei
metrologiei 31.12.2001 şi Cercetării
M1.25 corelarea serviciului de
informaţii financiare ca
instrument al Oficiului Naţional Min. Finanţelor
de Prevenire a Spălării Banilor 31.12.2001 Publice
M1.26 adoptarea unei noi legi
privind îmbunătăţirea
funcţionării Comisiei Naţionale
de Valori Mobiliare şi a Oficiului
pentru Supravegherea
Activităţilor de Asigurări şi Min. Justiţiei,
Reasigurări. 31.12.2001 CNVM
Oficiul
M1.27 adoptarea legislaţiei Concurenţei,
secundare în domeniul Consiliul
concurenţei 31.06.2002 Concurenţei
M1.28 îmbunătăţirea cadrului Min.
legal pentru creşterea eficienţei Comunicaţiilor
funcţiei de reglementare în şi Tehnologiei
domeniul telecomunicaţiilor 31.06.2002 Informaţiilor
M1.29 întărirea instituţională a
Ministerului de Interne, pentru
ca acesta să devină un
organism civil eficient cu
suficientă capacitate de a
implementa aquis-ul în acest
important domeniu 31.12.2001 Min. de Interne
M1.30 întărirea capacităţii
instituţionale a Ministerului
Agriculturii pentru
implementarea Min.
corespunzătoare a aquis-ului Agriculturii,
comunitar în domeniul său de Alimentaţiei şi
activitate 31.12.2001 Pădurilor
M1.31 întărirea controlului
instituţiilor publice şi a
responsabilităţii instituţiilor de Curtea de
control 31.12.2001 Conturi
M1.32 întărirea capacităţii
instituţionale a Ministerului
Apărării Naţionale în vederea Min. Apărării
integrării în NATO 31.12.2001 Naţionale
M1.33 întărirea capacităţii Min. Muncii şi
instituţionale a Ministerului Solidarităţii
Muncii şi Solidarităţii Sociale 31.12.2001 Sociale
M1.34 creşterea rolului
Ministerului Integrării Europene
în coordonarea acţiunilor de
integrare europeană la nivelul Min. Integrării
administraţiei centrale 31.12.2001 Europene
O2. Schimbarea gradul de M2.1 realizarea unui serviciu
de fond a implicare a public în folosul exclusiv al
raportului dintre cetăţenilor în cetăţeanului; creşterea Min.
administraţie şi luarea deciziilor la rigurozităţii în motivarea şi Administraţiei
cetăţean 7.nivel local formularea răspunsurilor, 31.12.2003 Publice
precum şi scurtarea termenelor
în care autorităţile şi serviciile
publice au obligaţia să
nivelul de răspundă solicitărilor cetăţenilor
transparenţă a - prin generalizarea sistemului
activităţii ghişeului unic, eliminarea Autorităţile
8.autorităţilor locale paralelismelor din locale
activitatea instituţiilor publice,
raţionalizarea procedurilor
nivelul calităţii administrative şi a fluxului
9.serviciilor publice documentelor
oferite cetăţenilor M2.2 eliminarea blocajelor Permanent Guvernul
birocratice din administraţia
centrală şi locală, cu care sunt
confruntaţi cetăţenii şi agenţii Autorităţile
10. economici locale
M2.3 consolidarea şi lărgirea
cadrului de participare a
societăţii civile la procesul
decizional; promovarea
gradul de procedeelor de consultare
disponibilitate, directă a cetăţenilor în luarea
siguranţă şi sprijin deciziilor la nivel local, prin
acordat cetăţenilor implementarea Legii privind
de către organizarea şi desfăşurarea Autorităţile
funcţionarii publici referendumului Permanent locale ONG-uri
M2.4 perfecţionarea cadrului de
funcţionare a democraţiei
participative prin obligaţia Autorităţile
autorităţilor de a sta permanent administraţiei
la dispoziţia cetăţenilor ("politica publice
uşilor deschise") - nu numai în centrale şi
timpul programului de audienţe Permanent locale
M3.1 asigurarea transparenţei
structura actelor administrative şi
sistemului comunicarea operativă cu
O3. instituţional şi de cetăţenii, în baza Legii nr.
Descentralizarea organizare 215/2001 a administraţiei
serviciilor publice administrativă a publice, care va produce efecte Autorităţile
şi consolidarea colectivităţilor începând cu data de 23 mai administraţiei
autonomiei locale 11.locale 2001 Permanent publice locale
administrative şi capacitatea M3.2 accelerarea procesului de
financiare 12.autorităţii descentralizare a serviciilor 01.01.2003 MAP
locale de a genera publice şi preluarea atribuţiilor Autorităţile
venituri la nivelul de administrare şi finanţare a administraţiei
responsabilităţilor unor activităţi de către publice locale
13.sistemul de autorităţile administraţiei locale -
management şi consilii judeţene şi consilii
politică generală a locale; aplicarea cât mai rapidă
colectivităţii a prevederilor Legii privind
 rezultatele M3.3 armonizarea într-un cadru
bugetare şi descentralizat a structurii şi
flexibilitatea organizării diferitelor entităţi
14.bugetară teritoriale; modificarea repartiţiei 31.12.2003 MAP
misiunilor conferite puterilor
nivelul de publice, între cele asumate de
fiscalitate locală şi către stat, la nivel naţional cât şi
marja de manevră teritorial, şi cele conferite
15.fiscală colectivităţilor locale
senzitivitatea
impozitelor şi M3.4 îmbunătăţirea stabilităţii şi MFP
16.taxelor locale predictibilităţii sistemului de Autorităţile
17.gradul de descentralizare fiscală 31.12.2002 locale
predictibilitate a M3.5 instituirea dreptului
veniturilor la nivel autorităţilor locale de a deţine
local conturi la bănci comerciale 30.06.2002 MFP
sistemul de
susţinere a M3.6 implementarea Legii MAP
colectivităţilor privind domeniul public şi Autorităţile
18.aflate în dificultate regimul juridic al acestuia 31.12.2002 locale
M3.7 crearea cadrului legal
gradul de pentru emiterea de garanţii
accesibilitate a municipale, incluzînd scopul şi
cetăţenilor la calculul limitei până la care pot
19.serviciile publice fi acordate acestea 30.06.2002 MFP
M3.8 dezvoltarea parteneriatului
public-privat pentru MAP
îmbunătăţirea calităţii serviciilor Autorităţile
publice Permanent locale
M3.9 realizarea cadrului legal 30.06.2002 MFP
pentru rezolvarea problemei
intervenţiei economice a
colectivităţilor locale MAP
M3.10 întărirea controlului de Autorităţile
gestiune a serviciilor publice 31.12.2001 locale
M3.11 crearea cadrului legal 31.12.2001 MFP
pentru înfiinţarea unei bănci a
autorităţilor locale MAP
M3.12 transferarea către
autorităţile publice locale a
activităţilor şi resurselor
corespunzătoare de la bugetul
de stat pentru finanţarea unor
servicii publice destinate
comunităţilor locale:
învăţământ, sănătate, cultură, Eşalonat -
poliţie comunitară, pompieri, până la
apărare civilă etc. 31.12.2003 MFP
M3.13 aşezarea pe baze noi, 31.12.2002 MFP
echitabile a impozitelor şi Autorităţile
taxelor locale, care trebuie să locale
 M3.14 perfecţionarea Legii nr. 30.06.2002 MFP
189/1998 privind finanţele
publice locale în scopul
asigurării surselor de finanţare
pentru funcţionarea normală a
serviciilor publice ale fiecărei
comunităţi locale; crearea
premiselor necesare pentru
structurarea şi aprobarea unor
bugete locale solid
fundamentate, capabile să
asigure finanţarea lucrărilor de
interes comunitar MAP
20.gradul de M4.1 preluarea evidenţei 30.12.2001 MAP
siguranţă a populaţiei şi organizarea
cetăţenilor acesteia ca serviciu comunitar - preluare MI
de către primării şi consiliile
O4. judeţene (cartea de identitate,
Demilitarizarea promptitudine în cartea de alegător, întocmirea
treptată a unor eliberarea listelor electorale permanente,
servicii documentelor de permise auto, certificate de
comunitare 21.identitate înmatriculare, etc.)
M4.2 transferarea în subordinea
prefecturilor a evidenţei
paşapoartelor, prin organizarea
unui serviciu public judeţean 30.12.2001
specializat - preluare MAP MI
M4.3 organizarea unor servicii 30.12.2001 MAP
comunitare pentru situaţii de
urgenţă (incendii, inundaţii,
grindină, cutremure, îngheţ),
care vor prelua atribuţiile
actuale ale unităţilor de
pompieri şi apărare civilă - preluare MI
M4.4 înfiinţarea la nivelul 30.12.2001 MAP
fiecărei unităţi administrative
(comună, oraş, municipiu) a
poliţiei comunitare pentru
ordinea publică, prin preluarea
unor atribuţii specifice de la
inspectoratele de poliţie - preluare MI
22.gradul de Permanent MAP
stabilitate a M5.1 respectarea Legii nr.
O5. Depolitizarea funcţionarilor 188/1999 privind statutul
structurilor publici funcţionarului public şi aplicarea ANFP
administraţiei gradul de consecventă a principiului
publice şi motivaţie a angajării funcţionarilor publici
eliminarea funcţionarilor exclusiv pe criterii de
clientelismului 23.publici competenţă profesională
politic 24.limita maximă M5.2 promovarea în funcţii Permanent MAP
decizională a publice numai pe criterii de
funcţionarilor performanţă şi de moralitate, în
publici spiritul şi pe baza legii ANFP
 gradul de M5.3 gestionarea coerentă şi
25.transparenţă şi corectă a carierei funcţionarului Permanent MAP
obiectivitate în public prin salarizare
angajarea şi corespunzătoare, stimularea şi
promovarea asigurarea unor condiţii normale
funcţionarilor de lucru în scopul respectării
publici principiului stabilităţii şi ANFP
26. continuităţii în muncă
M5.4 crearea unui sistem 31.12.2002 MAP
performant, naţional şi regional,
de pregătire a funcţionarilor
publici şi a aleşilor locali ANFP
M5.5 instituirea cadrului legal
numărul de pentru introducerea
funcţionari publici obligativităţii colectivităţilor
participanţi la locale şi a ministerelor de a
cursurile de aloca un procent de 1% din
pregătire bugetul propriu în vederea
profesională pregătirii profesionale 30.06.2002 MFP
M6.1 accelerarea implementării 31.12.2004 MAP
Legii 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici cu
modificările şi completările
ulterioare ANFP
acordarea de asistenţă de
specialitate de către Agenţia
Naţională a Funcţionarilor
Publici, potrivit Regulamentului
O6. Crearea unui de Reorganizare şi
corp profesionist Funcţionare a A.N.F.P. aprobat
de funcţionari prin H.G. nr.
publici, stabil şi 299/2001(prevederile art. 1,
neutru din punct alin. 1, pct. 2, lit. b), pct. 5, lit.
de vedere politic - d) 31.12.2004 ANFP
monitorizarea şi controlul
modului de aplicare a Legii
188/1999 privind Statutul
- funcţionarilor publici. 31.12.2004 ANFP
informatizarea activităţilor
desfăşurate în cadrul ANFP cu
privire la funcţiile publice şi
- funcţionarii publici 31.12.2003 ANFP
dezvoltarea colaborării cu
autorităţile sau instituţiile
publice în cadrul
- "Mecanismului de coordonare". 31.12.2004 ANFP
elaborarea normelor
metodologice, instrucţiunilor,
normelor tehnice, ordinelor în
vederea asigurării
funcţionalităţii şi coerenţei Legii
188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, cu
modificările şi completările
- ulterioare. 31.12.2002 ANFP
 M6.2 elaborarea reglementărilor 31.12.2001 MAP
secundare în aplicarea Legii
188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, în
concordanţă cu legislaţia
comunitară ANFP
M6.3 îmbunătăţirea 31.12.2003 MAP
managementului funcţiilor
publice şi al funcţionarilor
publici ANFP
elaborarea unui manual al
managementului funcţiei
- publice din România. 31.12.2003
introducerea de noi metode şi
tehnici de management
necesare gestiunii eficiente a
funcţionarilor publici, cu accent
pe managementul orientat pe
- realizarea obiectivelor 31.12.2002
M6.4 întărirea rolului Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor
Publici 31.07.2002 ANFP
reproiectarea sistemului de
management al Agenţiei în
funcţie de sistemul de obiective
- stabilite prin strategie.
M6.5 crearea şi dezvoltarea 31.12.2002 MAP
unui sistem informaţional
integrat şi a bazei de date
privind funcţiile publice şi
funcţionarii publici ANFP
M6.6 îmbunătăţirea imaginii 31.12.2003 MAP
Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, precum şi
a corpului funcţionarilor publici ANFP
27.nivelul şi structura 31.12.2001 MAP
O7. Stoparea aparatului M7.1 raţionalizarea procedurilor
birocraţiei administrativ la administrative; stabilirea unor
administraţiei nivel central şi termene precise de soluţionare Autorităţile
publice local a cererilor locale
28. M7.2 raţionalizarea circuitului 30.09.2001 Ministerele
durata circuitului documentelor
documentelor M7.3 extinderea utilizării în 30.06.2003 MCTI
29.numărul nivelelor administraţia publică a MAP
ierarhice implicate echipamentelor şi tehnologiilor Autorităţile
în actul decizional informatice; atingerea unui nivel locale
gradul de de prelucrare informatizată în
informatizare a administraţia locală şi acces on-
administraţiei line al cetăţenilor prin internet -
30.publice pentru 30% din populaţie
O8. Coerenţa 31.gradul de utilizare M8.1 introducerea e- 31.12.2003 MCTI
actului a tehnicilor government la nivelul MAP
administrativ; moderne de administraţiei centrale şi pentru
perfecţionarea management o comunitate locală-pilot de
managementului 100.000 cetăţeni
 32.nivelul 31.12.2002 MAP
consultanţei de
specialitate
acordate M8.2 iniţierea procedurilor de
administraţiei calitate ISO9002 în Autorităţile
publice administraţia publică locale
33. M8.3 eficientizarea raporturilor Permanent MAP
dintre administraţia publică
centrală şi locală, dintre
gradul de autorităţile publice judeţene şi Autorităţile
diseminare a cele din comune şi oraşe locale
experienţelor M8.4 capitalizarea şi difuzarea
acumulate la experienţelor şi a cunoştinţelor
nivelul dobândite în elaborarea şi
administraţiei punerea în practică a politicilor Autorităţile
publice publice Permanent locale ONG-uri
M8.5 adaptarea gestiunii
colectivităţilor locale la dinamica
economico-socială şi politică Autorităţile
actuala Permanent locale
M8.6 introducerea tehnicilor şi a
metodelor moderne de Autorităţile
management public Permanent locale
M8.7 îmbunătăţirea controlului
de legalitate a actelor
autorităţilor locale şi încadrarea
juridică a cooperării
descentralizate Permanent MAP
M8.8 aplicarea unitară şi
eficientă a sistemului de norme
şi reglementări în administraţia
publică centrală şi locală Permanent MAP
M8.9 crearea unui sistem 31.12.2003 MAP
informaţional integrat al
administraţiei publice centrale şi
locale MCTI
M8.10 fundamentarea deciziilor 31.12.2001 MMSS
privind politicile sociale pe studii
şi expertize, constituindu-se
oficii sociologice de coordonare
metodologică la nivel central
precum şi în cadrul consiliilor înfiinţarea
judeţene oficiilor MAP
gradul de
34.urbanizare M9.1 acordarea statutului de 30.06.2004 MAP
nivelul de comună unui număr de peste
O9. Aplicarea dezvoltare 1000 de sate care îndeplinesc
unor politici economică a criteriile legale, asigurându-se
raţionale de 35.localităţilor astfel apropierea autorităţii
dezvoltare şi 36.gradul de administrative de cetăţean
modernizare a dezvoltare a M9.2 organizarea ca oraşe a
localităţilor rurale infrastructurii unui număr important de
şi urbane urbane şi rurale comune care, prin dotările 30.06.2004 MAP
37.număr de structuri tehnico-edilitare (alimentare cu
de cooperare apă şi gaze, canalizare,
 inter-comunală
M9.3 sprijinirea dezvoltării
economice locale pe baza unui
proces de diversificare şi
dezvoltare a activităţilor
economice şi sociale la nivelul
unui teritoriu pornind de la
mobilizarea şi coordonarea
resurselor şi a energiilor Autorităţile
existente Permanent locale
M9.4 favorizarea unei dezvoltări
durabile şi acceptabile din punct
de vedere social a Autorităţile
colectivităţilor locale Permanent locale
M9.5 încurajarea antreprenorilor Autorităţile
la nivel local Permanent locale
M9.6 realizarea unor structuri
de cooperare inter-comunală 31.12.2002 MAP
pentru facilitarea accesului la
serviciile publice şi a atragerii Autorităţile
de investitori străini locale
M9.7 pregătirea condiţiilor
pentru organizarea
administrativ-teritorială în
conformitate cu standardele
Uniunii Europene 30.06.2004 MAP
M9.8 coordonarea lucrărilor de
infrastructură urbană cu ciclul
bugetelor, folosind metoda MAP, MFP
planificării integrate a Autorităţile
investiţiilor multisectoriale 31.12.2002 locale
M9.9 realizarea cadastrului
reţelelor de infrastructură
urbană 31.12.2003 MAP
M9.10 integrarea problemelor
de mediu cu problemele de Autorităţile
urbanism locale
M9.11 realizarea unui sistem Permanent MAP
integrat de management al
terenurilor MLPLT
31.12.2003 MAP
MJ
capacitatea
statului de M10.1 repunerea în drepturile
implementare, constituţionale şi legale a
O10. Întărirea finalizare şi autorităţilor publice - ministere
autorităţii statului evaluare a şi agenţii guvernamentale,
şi a răspunderilor politicilor publice prefecturi, consilii judeţene,
acestuia 38.sectoriale consilii locale, primării Permanent Guvernul
39.nivelul de M10.2 monitorizarea aplicării Permanent MAP
responsabilitate a reformei administrative şi a
luării deciziei performanţelor operaţionale ale
politice şi autorităţilor publice centrale şi
administrative locale
 M10.3 întărirea controlului Permanent MFP
banului public şi asigurarea
gradul de transparenţei cheltuielilor prin
politizare a informarea periodică a
40.structurilor statului contribuabililor
41.gradul de 31.12.2001 MFP
monitorizare a
reformei
administrative la M10.4 dezvoltarea cadrului
nivel central şi legal asigurării transparenţei în
local achiziţiile publice MJ
42.capacitatea de M11.1 asigurarea coerenţei şi a 31.12.2002 MAP
O11. adoptare a aquis- stabilităţii pe termen lung a
Armonizarea ului comunitar la cadrului legislativ în domeniul
cadrului legislativ nivelul administraţiei publice centrale şi
cu reglementările administraţiei locale MJ
Uniunii Europene centrale M11.2 iniţierea unei ample 31.12.2003 MAP
acţiuni de îmbunătăţire a MIE
reglementărilor existente în
domeniu şi elaborarea unor
reglementări noi, bazate pe
principiile prevăzute
de Constituţie şi
de CartaEuropeană a
Autonomiei Locale MJ
M11.3 elaborarea şi înaintarea 31.12.2001 MAP
la Parlament în cursul anului
2001 a următoarelor proiecte
pentru asigurarea unităţii de
interpretare şi aplicare, pentru
evitarea paralelismelor, a
excesului de reglementări şi a
modificărilor repetate ale
aceluiaşi act normativ: MJ
- Codul administrativ
- Codul de procedură
administrativă
- Codul electoral
Anexa I: Fig. 15 Factorii de blocaj în demararea
reformei ────────────────────────────────────────
┌───────────────────────────────────────┐ ┌───┤
Logica instituţională centralizata │ │
└───────────────────────────────────────┘ ┌──────────┐ │
┌───────────────────────────────────────┐ ┌─────┤Strategici├───┼───┤Complexitate
decizionala │ │ └──────────┘ │
└───────────────────────────────────────┘ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ └───┤Polemici
asupra legitimitatii │ │
└───────────────────────────────────────┘ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ ┌──┤Incetineala
birocratica │ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ ├──┤Sisteme de
autoritate ce │ │ │ │defavorizeaza iniţiativa
│ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ ┌───────────┐ │
┌───────────────────────────────────────┐ ├─────┤Structurali├───┼──┤Restrictii
juridice │ │ └───────────┘ │
└───────────────────────────────────────┘ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ ├──┤Mijloace
limitate │ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ └──┤Talie şi
complexitate │ │
└───────────────────────────────────────┘┌───────────┐ ││Factorii de│ │
┌───────────────────────────────────────┐│ blocaj în ├─┤ ┌───┤Respingerea
arbitrariului uman ││ demararea │ │ │
└───────────────────────────────────────┘│ reformei │ │ │└───────────┘ │
│ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ ├───┤Teama de risc
│ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ ├───┤Sindromul "nu
a fost inventat aici" │ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ ┌─────────┐ │
┌───────────────────────────────────────┐ ├─────┤Culturali├────┼───┤Traditia
"continuitatii" │ │ └─────────┘ │
└───────────────────────────────────────┘ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ └───┤Existenta
tabuurilor │ │
└───────────────────────────────────────┘ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ ┌───┤Lipsa
stimularii individuale │ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ ├───┤Lipsa
obiectivelor formale │ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ ┌───────────┐ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ │ Comporta- ├────┼───┤Demotivare şi
frustrări │ └───┤ mentali │ │
└───────────────────────────────────────┘ └───────────┘ │
┌───────────────────────────────────────┐ └───┤Comportamente
de asteptare
│ └───────────────────────────────────────┘ Anexa II:
Fig. 16 Factorii de fragilitate ai schimbarilor
instituţionale ───────────────────────────────────────────────────────
┌───────────────────────────────────────┐
┌───┤Lipsa de perspectiva în timp
│ │
└───────────────────────────────────────┘ ┌──────────┐ │
┌───────────────────────────────────────┐ ┌─────┤Strategici├───┼───┤Lipsa
bilanturilor/evaluarilor │ │ └──────────┘ │ │ sintezelor
│ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ │ │Diagnostice
focalizate numai asupra │ │ ├───┤ simptomelor
│ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ │ │Concentrare
pe continut în detrimentul │ │ └───┤ procesului
│ │
└───────────────────────────────────────┘ │
┌───────────────────────────────────────┐ │
┌───┤Compartimentarea serviciilor │ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ ├───┤Imobilizarea
cadrelor │ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ ┌───────────┐ │
┌───────────────────────────────────────┐ ├─────┤Structurali├──┼───┤Diluarea
responsabilitatilor │ │ └───────────┘ │
└───────────────────────────────────────┘ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ └───┤Existenta
unor centre de putere │ │ │ paralele
│ │
└───────────────────────────────────────┘ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ ┌─────┤Reflexul
recurgerii la asistenţa │ │ │ │ ierarhica
│┌───────────┐ │ │ └───────────────────────────────────────┘│Factorii de│
│ ┌─────────┐ │
┌───────────────────────────────────────┐│fragilitate├─┼────┤Culturali├───┼─────┤Tendinta de
concertare ││ai schimba-│ │ └─────────┘ │
└───────────────────────────────────────┘│rilor în- │ │ │
┌───────────────────────────────────────┐│stitutio- │ │ └─────┤Parintii
noutatilor ││ nale │ │
└───────────────────────────────────────┘└───────────┘ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ ┌─────┤Puternica
personalizare a proiectelor │ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ │
┌───────────────────────────────────────┐ │ ├─────┤Confuzie şi
prudenta în faţa crizei │ │ │
└───────────────────────────────────────┘ │ ┌──────────┐ │
┌───────────────────────────────────────┐ └─────┤Comporta- ├─┼─────┤Absenta
leadership-ului │ │mentali │ │
└───────────────────────────────────────┘ └──────────┘ │
┌───────────────────────────────────────┐ └─────┤Neimplicarea
tuturor actorilor
│ └───────────────────────────────────────┘ Anexa
III: Fig. nr. 17 Managementul procesului de
reforma ─────────────────────────────────── MAN
AGEMENTUL PROCESULUI DE REFORMA
N I
┌───────────────────┐ V │
PRIMUL-MINISTRU │ E └────────┬──────────┘
L │ v
P ┌─────────────────────────────────────────┐
O │ CONSILIUL GUVERNAMENTAL PENTRU │
L │ MONITORIZAREA REFORMEI IN ADMINISTRAŢIA│
I │ PUBLICA │
T └─────────────────┬───────────────────────┘
I │
C v ┌──────────────────────────────
─────┐ │ MINISTRUL ADMINISTRATIEI PUBLICE
│ └───────────────┬───────────────────┘
v ..........................................................................
┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ UNITATEA CENTRALA
PENTRU REFORMA IN ADMINISTRATIA PUBLICA │
N └─────────────────────────────┬───────────────────────────────┘
I │
V ┌────────────┴───────────────────────────┐
E │ │
L │
│ ┌───────┬──────┬──┴─────┐ ┌───────┬───────┬────┴────┐ A v
v v v v v v v D ┌────┐ ┌────┐ ┌────┐
┌────┐ ┌────┐ ┌────┐ M │ M1 │ │ M2 │ │ M3 │ ..... │APL1│ │APL2│
│APL3│ ....... I └────┘ └────┘ └────┘ └────┘ └────┘ └────┘
N I
S Organe ale Administraţiei
Publice Organe ale Administraţiei T Centrale
Publice Locale R (Ministere şi alte organisme centrale)
A T
I
V Anexa IV: Fig. nr. 18 Strategia de reforma a
administraţiei
publice ────────────────────────────────────────────── ┌
───────────────────────────────────────────────────────┐ │ STRATEGIA DE REFORMA
A ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
CENTRALE│ └───────────────────────────┬───────────────────────────┘
│ v ┌─
──────────────────────────────┐ │ PLANUL STRATEGIC DE ACŢIUNE
│ └──────────────┬────────────────┘
│ ┌─────────────────┬────────┴────────┬─────────────────┐ │
│ │ │ ┌──────┴─────┐ ┌─────┴──────┐
┌──────┴──────┐ ┌────┴───────┐ │ PROIECT 1 │ │ PROIECT 2 │ │ PROIECT 3 │
│ PROIECT n │ └────────────┘ └────────────┘ └─────────────┘
└────────────┘ ┌──────────┐ ┌──────────┐ ┌──────────┐
┌──────────┐ │ MINISTER │ │ MINISTER │ │ MINISTER │ │
MINISTER│ ┌──┴───────┬──┘ ┌──┴───────┬──┘ ┌──┴───────┬──┘ ┌─┴────────┬─┘ │
MINISTER│ │ MINISTER│ │ MINISTER│ │ MINISTER│ ┌─┴────────┬─┘
┌──┴────────┬─┘ ┌──┴────────┬─┘ ┌──┴───────┬──┘ │ MINISTER│ │ MINISTER│
│ MINISTER│ │ MINISTER│ └──────────┘ └───────────┘ └───────────┘
└──────────┘ ^ ^ ^
^ ┌────┴──────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴─────────┐ │
Unitatea Centrala pentru Reforma
│ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────