Sunteți pe pagina 1din 13

Raport

Privind vizita de studiu în Franta

Ministerul Administratiei si Internelor, prin Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice, deruleaza
proiectul de Înfratire Institutionala RO30/IB/OT/01 „Întarirea capacitatii UCRAP si a retelei natio nale de
modernizatori.
Una dintre activitatile derulate în cadrul proiectului a constituit-o vizita de studiu în Franta care a avut loc în
perioada 13 – 19 noiembrie 2005 la care au participat 6 membrii UCRAP si 10 membrii ai retelei nationale de
moderniz atori.
Din grupul constituit pentru efectuarea vizitei de lucru au facut parte: sase membri din cadrul UCRAP, cinci
reprezentanti din Prefecturile: Ilfov, Iasi, Sibiu, Bihor, Maramures, Bucuresti, un reprezentant al Ministerului
Justitei, doi reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor.
Obiectivul vizitei de studiu a constat în prezentarea unor experiente practice în ceea ce priveste reforma
administratiei publice din Franta, mai precis instrumentele de modernizare a administratiei publice adoptate în
Franta.
Aceasta vizita de studiu a permis participantilor sa îsi perfectioneze cunostintele si tehnicile dobândite pâna în
prezent în domeniile lor de activitate. Programul vizitei a cuprins sase zile din care cinci zile de lucru efectiv;
temele care au fost propuse au atins urmatoarele puncte de interes: strategiile multianuale de modernizare,
simplificarea administrativa, calitatea serviciilor publice, administra tia electronica si managementul riscurilor
naturale. Programul de vizita a cupr ins întâlniri cu responsabilii omologi din administratia franceza, de la nivel
central si local.
În cele ce urmeaza vor fi prezentate informatii detaliate legate de fiecare tema abordata. Consideram ca în
urma unei analize riguroase si adaptari adecvate unele instrumente de modernizare utilizate de catre
administratia franceza în procesul de reforma, ar putea fi introduse si în administratia publica din România.

1. Strategii de reforma a administratiei publice


Din discutiile purtate si din prezent arile urm arite am constatat faptul ca modalitatea de abordare a reformei
privind modernizarea a avut si are un obiectiv major si anume acela de a cheltui mai putin si de a îmbunatatii
calitatea serviciilor oferite cetatenilor, acest lucru fiind posibil prin adaptarea statului la procesul de
descentralizare si printr-o metoda de gestiune a resurselor moderna, prin calitatea primirii cetat enilor.
Exista trei nivele de realizare a obiectivelor de reforma:
- primul nivel este cel al Primului Ministru care defineste obiectivele si un cadru general în care se va desf
as ura tot procesul;
- al doilea nivel este al celor trei ministere ce joaca un rol foarte important în procesul de modernizare a
administra tiei publice si anume: Ministerul func tiei Publice, Ministerul de Interne (care se afla si la
conducerea Corpului Prefectoral) si Ministerul Finantelor.
- Al treilea nivel reprezinta celelalte ministere existente
Modernizarea vizeaza 3 axe strategice:
1) dezvoltarea unor metode si mijloace de structurare, rationalizare si optimizare a function arii institu tiilor
administra tiei publice;
2) cresterea calitatii serviciilor prin eficientizarea acestora, prin utilizarea mijloacelor tehnice moderne,
continuarea demersului calitatii prin certificarea serviciilor statului
3) dinamizarea resurselor umane implicate în procesul de reforma prin utilizarea SIRH (sisteme informatice
de resurse umane performante)

Strategiile Ministeriale de Reform a – asa cum au fost prezentate de catre Ministerul de Interne Francez
prin
Secretarul General, au constituit un pas important în continuarea procesului de modernizare a administra tiei
franceze. Desi a constituit punctul de plecare pentru Planurile Multianuale de Modernizare, acesta din urm a are
o modalitate relativ diferita de implementare, monitorizare si evaluare. De asemenea si finalitatea a fost diferita
.
Fata de PMM, SMR, ca si instrument, prezinta anumite diferente în special în ceea ce priveste:
Finalitatea instrumentului
Fiind determinate de constrângeri bugetare, SMR au fost create cu finalitatea majora de cre stere a eficacitatii
cheltuirii banilor publici. Acest obiectiv major s-a realizat prin mai multe pârghii: o reexaminare sistematica a
misiunilor departamentelor ministeriale – si în consecinta a structurii acestora de personal; o dezvoltare a
demersului de calitate a serviciilor publice prestate; o evolutie a modului de gestionare a resurselor umane.
Modalitatea de implementare
Fiind un instrument destinat exclusiv modernizarii ministeriale abordarea de implementare a fost top-down.
Agen tiile si departamentele ministeriale erau responsabile cu implementarea prevederilor strategiilor
ministeriale, f ara a avea o contributie considerabila în ceea ce prive ste stabilirea prioritat ilor ministeriale pe
care tot acestia trebuia sa le implementeze.
Monitorizarea impactului
Conform prezentarii reprezentantilor Ministerului de Interne Francez nu a existat un demers centralizat de
monitorizare a întregii initiative. Cu toate acestea evaluarea impactului avut de SMR a evidentiat faptul ca acest
instrument a constituit un pas important în orientarea administratiei franceze c atre rezultate si, prin urmare, pe
baza rezultatelor deja atinse, se pot lua în considerare si alte demersuri si instrumente de modernizare.
Prin urmare, având în vedere diferentele evidente între SMR si PMM (asa cum este acesta implementat în
administra tia public a româna), precum si lipsa instrumentelor metodologice care au stat la baza implementarii
SMR (ghiduri de implementare, mecanisme de monitorizare, mecanisme de evaluare a impactului actiunilor de
reform a, etc) consider am ca, din acest punct de vedere vizita de lucru în Franta a contribuit la în telegerea
concreta a instrumentrului folosit în Franta si a necesitat ii cre arii de instrumente pentru sus tinerea PMM în
administra tia româna.
La întâlnirea organizata la Ministerul Transporturilor francez ni s-a prezentat institutia, istoricul, necesitatea
schimbarii, demersul transform arii, descentralizarea si competentele transferate, strategia ministeriala de
reform a, dispozitivul de pilotaj pentru 2004 si 2005, m asurile de reforma viitoare, preconizate.

2
2. Simplificarea administrativa
În cadrul întâlnirii organizate la Delegatia Utilizatorilor si a Simplificarii Administrative, expertii francezi au
prezentat cele mai importante activitati întreprinse de catre administratia franceza în vederea modernizarii
administratiei publice.

2.1 Calitatea Normelor Administrative este un subiect foarte larg si deosebit de important pentru
reforma /
modernizarea administratiei publice. Prin mentinerea si îmbunatatirea calitatii normelor administrative se
realizeaza un acces la drepturile cetatenesti mult îmbunatatit. Franta are deja o experienta de 5 ani de lucru în
instante comune cu celelalte tari membre ale Uniunii Europene la care s-a alaturat si participar ea S.U.A.
„Dereglementarea” se refera mai ales la: renuntarea la folosirea normelor rigide si facilitarea accesului
persoanelor fizice si juridice la actele normative.
Sunt urmarite obiective legate de
• simplificarea dreptului si a serviciilor,
• buna organizare a consultarii normelor administrative, mai buna racordare a societatii civile la procesul
decizional
• gestiunea normelor juridice si evaluarea celor în vigoare
Se acorda o importanta deosebita impactului pe care îl are un nou text juridic, cum este înteles si aplicat, ce
presiune bugetara exercita, cât costa aplicarea legii. Legea nu trebuie sa aduca atingere competitivitatii tarii,
de aceea se analizeaza foarte serios povara administrativa asupra actului economic si social. Pentru a realiza
acest obiectiv de asigurare a calitatii normelor adminstrative, în special pentru a analiza impactul actelor
normative înainte ca acestea sa intre în vigoare , sunt utilizate urmatoarele instrumente/metode de lucru utilizate
pentru calitatea normelor administrative:

- “analiza încarc aturii administrative ” care consta în analiza efectului activitat ii administra tiei asupra
economiei, utilizând metodologia “Standard Cost Module”;

- “studiile de impact” – “Regulatory Impact Assessement” . RIA a fost elaborat de catre Comisia
Europeana si OECD si cu ajutorul acestui instrument se evalueaza posibilele efecte ale noilor
reglementari, politici publice, actiuni de reforma administrativa. Analiza poveri administrative a noii
reglementari asupra cetateanului are în vedere aspecte de ordin economic, juridic si de mediu.
Legea DCRA (Droit, Citoyens, Relations, Administration – Drept, Cetateni, Relatii, Administratie ) este o
inovatie in domeniu (nu instrumentul in sine ci tema: simplificarea DREPTULUI) si a fost inaintata spre
aprobare in 2003 - simplificarea (calitatea si claritatea) dreptului se incadreaza in obiectivele institutiilor ; lupta
impotriva inflatiei legislative (cantitate, modificari, intarzieri).
În Franta exista preocupari în ceea ce priveste:
• Carta Reglementarilor Administrative ce se particularizeaza la nivelul fiecarui minister, care are atributii
privind mecanismele de consultare, instrumente de masura a calitatii textelor publicate, promovarea
acestora
• Calitatea formularelor administrative si a tuturor instrumentel or de comunicare cu utilizatorii serviciilor
administrative
2.2 Simplificarea formularelor administrative
3
În cadrul DUSA functioneaza CERFA a carui misiune este omologarea formularelor si postarea online a
formularelor deja omologate. Fiecare formular administrativ trebuie omologat de catre CERFA înainte de a fi
utilizat. DUSA asigura armonizarea si simplificarea formularelor. Formularele sunt verificate din punct de
vederea al continutului si al calitatii grafice. A fost creat si o baza de date cu toate formularele omologate. Pâna
acum au fost postate online 1377 de formulare si au fost omologate 23 de servicii online de catre CERFA.
2.3 Simplificarea limbajului administrativ
Simplificarea limbajului administrativ: în 2001 a fost creat La Comite d’Orientation pour la Simplification du
Langage Administratif (COSLA - Comitetul pentru Orientarea pentru Simplificarea Limbajului Administrativ ), un
organism interministerial, format din reprezentantii Ministerului Culturii si Ministerului pentru Reforma Statului.
Acest comitet se preocupa de acuratetea si accesibilitatea limbajului administrativ, redactarea de glosare de
termeni de specialitate, normalizarea formularelor, a nomenclatoarelor, etc. La cele trei grupuri de lucru
participa pe lânga juristi, si lingvisti, actori etc. Principalele rezultate ale activitati COSLA: au fost simplificate
40 de formulare administrative, a fost elaborat un Ghid pentru rescrierea formularelor, a fost creat un software
de corectare, un dictionar cu termenii specifici, un Ghid al relatiilor scrise, au avut loc schimburi de experienta
cu mediul academic.

2.4 Simplificarea procedurilor de înmatriculare a autovehiculelor


Vizita de la Prefectura Eure si Loire ne-a oferit posibilitatea de a afla cum se deruleaza procesul de
înmatriculare a vehiculelor în Franta, de la prima si pâna la ultima etapa.
Aici termenele de eliberare a certificatelor de înmatriculare sunt deosebit de mici (pentru persoanele care se
prezinta la ghiseu în 30 minute, iar pentru cei care trimit actele prin posta în 72 ore). Toate taxele se încaseaza
o singura data la un singur ghiseu, sumele fiind trimise ulterior la trezorerie care le va distribui. Un astfel de
ghiseu care sa functioneze în cadrul serviciilor de înmatriculari, speram sa fie pus în practica în curând si la noi.
Serviciul de înmatriculari din fiecare departament dispune de un fisier, care la rândul lui alimenteaza un fisier
national. La înmatriculare se acceseaza aceasta baza de date pentru verificare, asadar este vorba despre un
sistem informatic integrat, un sistem similar urmând a fi introdus în foarte scurt timp si în România, ceea ce va
duce la scurtarea timpului alocat, a numarului de deplasari si a numarului de acte ce trebuie prezentate la
ghiseu. De asemenea, cunoasterea situatiilor în care înmatricularea este blocata ne poate fi deosebit de utila,
întrucât urmeaza sa fie elaborate aceste situatii si în tara noastra.
Modul în care sunt eliberate în Franta certificatele de non-gaj necesare la înmatricularea unui vehicul, ar fi un
exemplu de buna practica care ar putea fi adaptat si imlementat si în administratia publica din România.
Aceste certificate pot fi obtinute atât de pe Internet accesând site-ul Ministerului de Interne, cât si de la un
automat / borna care elibereaza acest act si care este amplasata în cladirea prefecturii (serviciul de
înmatriculari).
Informatiile cuprinse în certificatul de non-gaj, sunt introduse de catre respectivele institutii.
Pentru o mai buna gestionare a timpului alocat, sunt amplasate panouri de afisaj. Cetateanul este ajutat de
catre angajatii de la ghiseu, sa-si întocmeasca bine dosarul, iar în cazul reclamatiilor, indiferent ca sunt scrise
sau telefonice, seful serviciului respectiv este cel care va da raspunsul, încercând totodata sa aplaneze conflictu
l.
În ceea ce priveste procedurile de lucru în Franta:
- ele sunt clar reglementate, cetat enii beneficiind de condi tii bune, capacitatea institu tionala fiind de
asemenea bine reglementata, functionarii având o atitutdine orientata spre cetatean,
4
- termenele de eliberare a documentelor sunt scurte. Spre exemplificare, la Prefectura d’Eure-et-Loire
documentele sunt eliberate dupa cum urmeaz a:

o permis de conducere – 15 minute


o certificat de înmatriculare – max.30 minute
o pasaport – max. 1 s apt amâna
- exista o monitorizare precisa a timpilor de asteptare prin intermediul unui sistem de control prin
care se înregistreaz a ora sosirii clientului si ora solution arii cererii sale

3. Calitatea serviciilor publice


3.1 Acreditarea calitatii serviciilor publice: DUSA este preocupat de crearea, promovarea si implementarea
unor instrumente pentru a asigura un proces continuu de îmbunatatire a serviciilor publice:
Descriere Exemplu
Angajamente ale Respectarea principiilor Charta Marianne
institutiilor publice transparentei, lizibilitate etc.
Charte interne Cadrul general, recomandari Charta Nationala de
Echipamente, charte ale
serviciilor publice
Certificarea Recunoastere externa QUALIVILLE
serviciilor referitoare la calitatea QUALIFISC
serviciilor (în functie de
domeniu)
Etichetare Recunoastere interna GRETAPLUS
(labelisation)
Exista 2 abordari principale ale calitatii serviciilor publice: asigurarea calitatii – care este cea mai buna
organizare pentru a obtine servicii de calitate prin implementarea unor instrumente de calitate si verificarea
acestora; iar în cea de-a doua abordare pornesc de la utilizatorii serviciilor publice.
3.2 Charta Marianne
Un instrument foarte important din punct de vedere al moderniz arii administra tiei publice franceze si al
asigurarii calitatii serviciilor publice este Charta Marianne. Aceasta Charta este un instrument de management
si de modernizare a administratiei si se înscrie în cadrul mai larg de demarare a îmbunatat irii calitat ii serviciilor
publice.
Administratia publica din Franta a recurs la o Charta pentru primirea utilizatorilor/c etatenilor pentru ca punctul
de primire a acestora reprezinta un vector de imagine al serviciilor publice, susceptibil de a induce încrederea
sau neîncrederea în organizatia respectiv a. Este o Charta generic a, fiind valabila pentru toate serviciile publice
si poate fi adaptata la specificul unor servicii.
Charta Marianne afi seaza clar 5 angajamente:
- Un acces mai u sor la serviciile oferite

5
- O primire atent a si prietenoasa
- Un raspuns cuprinzator la cererile utilizatorilor într-un timp bine definit
- Un raspuns sistematic la reclama tiile clien tilor
- “Ascultam clien tii nostri pentru a putea progresa.”
Înainte de a fi elaborata aceasta Charta generic a, s-a realizat un fel de “recensamânt”, o analiz a a Chartelor
existente în cadrul ministerelor, serviciilor deconcentrate si întreprinderilor private. Charta marianne a fost
aplicata ca proiect pilot la niveleul a 6 Departamente din cadrul serviciilor publice deconcentrate. Dup a
perioada de pilotare s-a hot arât s a se utilizeze Charta Marianne în toate ministerele, prefecturile si serviciile
publice deconcentrate iar conducerea operationala a proiectului a revenit DUSA.

3.3 Trofeul calitatii


Un alt instrument prezentat a fost “Trofeul calitat ii” , care este de fapt un concurs prin care se urmareste sa se
recompenseze demersurile de calitate mai fructuoase în administratia public a.
Obiectivele acestui instrument sunt:
- de masurare a nivelului calitat ii, a gestionarii serviciilor publice
- valorificarea si aprecierea dinamicii amelior arii continue a dezvolt arii serviciilor
Concursul este deschis: serviciilor de stat (atât la nivel central cât si la nivelul serviciilor publice deconcentrate);
serviciilor publice aflate sub tutela statului; retelelor de organisme care privesc protec tia sociala; colectivitat ilor
locale.
CAF (Common Assessement Framework) este un alt instrument pe care administratia public a franceza îl
foloseste în vederea îmbunatat irii activitatii institutiilor administratiei publice si a livr arii unor servicii de calitate
cetatenilor, servicii care sa satisfac a exigentele acestora. Demersurile întreprinse în acest sens sunt: refacerea
brosurii care a fost trimis a tuturor institutiilor publice, prin utilizarea unui limbaj adecvat si usor de în teles de
utilizatori, completat cu prezentarea a ceea ce înseamna TQM.

4. Administratia electronica
Au avut loc doua întâlniri pe tema administratiei electronice.

4.1 Documentatia Franceza

Prima întâlnire a avut loc la Documentatia Franceza, institutia care gestioneaza site-urile www.service-public.fr
si www.vie-public.fr . De asemenea, aceasta institutie este si coordonatorul editorial a celor doua siteuri.
- www.service-public.fr: principalul scop al crearii site-ului este de a furniza informatii legate de
administratia publica, diferentiat pe categorii de utilizatori (exista o parte dedicata persoanelor
fizice si una pentru persoanele juridice). Siteul www.service-public.fr este de fapt un ghiseu web
ce ofera servicii de: orientare în documentatia pusa la dispozitie: ghid de drepturi si demersuri,
anuare, etc. Este un centru de primire atât pentru persoane fizice cât si pentru persoane juridice
sau liber profesionisti. Siteul contine toate informatiile de care un cetatean sau un agent
6
economic are nevoie în relatia sa cu administratia publica. Siteul, prin ghidul drepturilor, anuarelor
administrative etc. ofera o viziune de ansamblu asupra procedurilor administrative si contribuie
astfel la asigurarea transparentei administratiei publice. Documentatia Franceza a initiat si
realizat mai multe parteneriate cu institutiile publice centrale si locale prin procedura de
co-marcaj. Pe lânga informatiile de pe site institutia gestioneaza si un newsletter lunar (100000
de abonati). Exista un numar important de servicii care functioneaza on - line cum ar fi:
• cererea de cazier judiciar: cererea se formuleaza on-line si este trimis prin posta (Vezi precautii
legate de protectia datelor personale)
• cerere de certificat "longage" necesar la vânzarea autovehiculelor
• declaratiile fiscale on-line
• declararea schimbarii de adresa
- www.vie-public.fr : completeaza siteul service-public.fr. Contine reglementari, informatii despre
politici publice, studii, rapoarte, informatii referitoare la institutiile publice etc.

4.2 Agentia pentru Dezvoltarea Administratiei Electronice

A doua întâlnire a avut loc la Agence pour le Developpement de l ’Administration Electronique (ADAE – Agentia
pentru Dezvoltarea Administratiei Electronice). Au fost prezentate patru servicii publice on-line: schimbarea
adresei (140000 de schimbari ale adresei efectuate online), declararea impozitelor (în anul 2005 3 milioane de
cetateni au utilizat acest serviciu), cereri de obtinere de finantari, achizitii publice (din anul 2005 autoritatile
administratiei publice primesc ofertele în versiune electronica). Informatiile legate de administratie publica sunt
colectate de la fiecare minister (de la o persoana desemnata). În ceea ce priveste gestionarea domeniului
gouv.fr, în cazul în care o institutie publica doreste sa aiba pagina web pe domeniul gouv.fr, trebuie sa trimita o
cerere la Asociatia care gestioneaza domeniile .fr. La rândul sau Asociatia se consulta cu ADAE
asigurându-se astfel o coerenta în ceea ce priveste designul si continutul siteurilor guvernamentale.

5. Managementul riscurilor naturale

5.1 Întâlnire cu reprezentantii Ministerului Mediului


Planurile de prevenire a riscurilor (PPR) sunt elaborate la nivel departamental, prin serviciile deconcentrate si
sunt aprobate de prefecti, dupa consultarea cu comunele (autoritatile publice locale). PPR reglementeaza
utilizarea solului, de la interzicerea construirii, pâna la posibilitatea construirii în anumite conditii. PPR trebuie
sa fie anexat la planurile locale de urbanism, realizate de autoritatile locale.
Riscurile avute în vedere sunt inundatiile, alunecarile de teren, avalansele, seismele, incendiile de paduri si, în
teritoriile de peste mari, cicloanele si eruptiile vulcanice.

7
PPR contine: un raport de prezentare ce cuprinde analiza fenomenelor avute în vedere si impactul acestora
asupra persoanelor si bunurilor; o harta de reglementare care delimiteaza zonele reglementate de PPR; un
regulament referitor la fiecare zona.
PPR poate avea în vedere un singur tip de riscuri sau mai multe. Legislatia permite anumite posibilitati de
finantare a lucrarilor obligatorii ce deriva din PPR.
Toate contractele de asigurare a imobilelor contin prevederi referitoare la catastrofele naturale, iar primele de
asigurare contin „supra-prime” ce se constituie într-un fond mutual de catastrofe asigurator-stat, destinat
despagubirii doar a asiguratilor.
Cu toate ca responsabilitatea lucrarilor de protectie revine proprietarului, colectivitatile locale (comune sau
grupari de comune) sunt autorizate sa se substituie în anumite conditii proprietarului în executarea lucrarilor,
eventual c u ajutorul statului.
Masurile de supraveghere si alerta actuale vizeaza transformarea a 50 de servicii de alarmare în 20 de servicii
de anticipare, cu personal mai numeros, adaptat dotarilor materiale. În 2006 se preconizeaza realizarea unei
harti de vigilenta hidrografica nationala, cu coduri de culori similare celor ale Meteo-France, pe niveluri de risc.
Securitatea digurilor presupune o actiune de identificare a digurilor si a proprietarilor, si responsabilizarea
acestora de a efectua o întretinere corespunzatoare. Finalizarea proiectului este estimata la 10-15 ani.

5.2 Directia Regionala de Mediu Orleans (DIREN), Orleans


DIREN Orleans este în acelasi timp directia regiunii Centru si a bazinului hidrografic Loire-Bretagne. Bazinul
hidrografic are un prefect coordonator de bazin, cu un buget de 0,75% pentru riscuri, restul pentru mediu,
cultura, turism, etc. Presedintele comitetului de bazin elaboreaza schema cadru de amenajare-gestiune a apei,
aprobata de prefectul coordonator de bazin, care emite un program de masuri. Executia este realizata de
Agentia Apei prin programe de interventie si prin serviciile statului în regiuni sau departamente. Agentia Apei
este furnizorul de apa si încaseaza redeventele de la utilizatori sau poluatori. Sumele sunt utilizate pentru lupta
împotriva poluarii si pentru ameliorarea resurselor de apa. Bugetul anual al agentiei este de 365 Meuro.
Comitetul de bazin însumeaza reprezentanti ai alesilor, ai utilizatorilor si reprezentantii statului, prin serviciile
deconcentrate. În cazul producerii unor viituri, DIREN alerteaza prefectul, prin directorul sau de cabinet care
raspunde de apararea civila. Prefectul va alerta primarii localitatilor vizate, iar acestia vor alerta riveranii. Este
în implementare Planul Loire – Maretia Naturii, care prevede realizarea în 2006 a unei harti a riscurilor de
inundatii, disponibila pe Internet. În prezent este în functiune sistemul Cristal de anticipare-alarmare a viiturilor.

5.3 Centrul Interministerial al Gestiunii Crizelor (COGIC), Paris


COG IC apartine de Compartimentul de coordonare interministeriala, din Subdirectia gestiunii crizelor, din
Directia de aparare si securitate civila (DDSC) a Ministerului de Interne. DDSC dispune de 1500 de cadre
militare de securitate civila. La nivelul departamental, centrele operationale sunt constituite de catre prefecti, în
situatii de criza, iar la nivelul zonal, centrele sunt operationale permanent. Gestionarea crizei implica
primul-ministru prin conducere (pilotaj) politica, iar ministrul de interne asigura conducerea strategica
(informare si comandament) prin cele trei centre operationale (jandarmerie, politie, COGIC).

8
Misiunea COGIC este de a pune la dispozitia prefectilor a întaririlor nationale sau extra-zonale. COGIC
primeste informatii de la toate ministerele si din lume, prin ministerul de externe. În situatii deosebite, COGIC
raporteaza ministrului de interne imediat, telefonic, apoi în scris. COGIC editeaza zilnic la ora 7.00 un buletin al
tuturor evenimentelor de protectie civila din ultimele 24 ore. COGIC realizeaza situatii asupra evenimentelor
celor mai grave si a misiunilor de asistenta internationala. În cazuri de criza, COGIC trimite prefectului de
departament specialisti pentru a fi integrati în celula sa de criza .

6. Concluzii
În concluzie, urmatoarele instrumente necesita mai multa analiza pentru a evalua posibilitatea introducerii lor în
administratia publica din România:
- introducerea Evaluarii Impactului Reglementarilor (RIA)
- standardizarea documentelor administrative
- simplificarea limbajului administrativ
- simplificarea procedurilor administrative (înmatriculari, pasapoarte, cazier etc)
- promovarea calitatii în serviciile publice (prin CAF si prin actiuni de genul „Trofeul calitatii”)
- elaborarea unui Ghid de relatii cu publicul pentru institutiile publice
- promovarea idei de a realiza un portal care sa contina toate informatiile referitoare la relatia
cetatean-administratie publica
- promovarea introducerii a cerintelor specifice pentru a asigura coerenta siteurilor guvernamentale
(identitate vizuala)
- promovarea realizarii a mai multor servicii publice online

9
Anexa 1 Lista participantilor
Nr. Nume Functie Institutie
1 László Klárik Director general Ministerul Administratiei si
Internelor, Unitatea Centrala
pentru Reforma Administratiei
Pub lice
2 Emilian Birjaru Manager public Ministerul Administratiei si
Internelor, Unitatea Centrala
pentru Reforma Administratiei
Publice
3 Ionut Vasilca Manager public Ministerul Administratiei si
Internelor, Unitatea Centrala
pentru Reforma Administratiei
Publice
4 Violeta Vlas Expert Ministerul Administratiei si
Internelor, Unitatea Centrala
pentru Reforma Administratiei
Publice
5 Steluta Bulaceanu Manager public Ministerul Administratiei si
Internelor, Unitatea Centrala
pentru Reforma Administratiei
Publice
6 Loránd Butyka Consilier Ministerul Administratiei si
Internelor, Unitatea Centrala
pentru Reforma Administratiei
Publice
7 Florin Radulescu Comisar Ministerul Administratiei si
Internelor, Directia regim
permise de conducere si
înmatriculari vec hicule
8 Mihaela Veber Sef serviciu Ministerul Administratiei si
Internelor, Directia
Comunicatii si Informatica
9 Laura Bedicov Manager public Ministerul Justitiei
10 Marian Petrache Prefect Institutia Prefectului, Ilfov
11 Ilie Bolojan Prefect Instit utia Prefectului, Bihor
16 Marin Popa Agent principal Serviciul de înmatriculari, Ilfov
12 Cristian Spirescu Consilier Institutia Prefectului, Bucuresti
13 Raluca Filip Manager public Institutia Prefectului, Iasi
14 Rares Macrea Manager public Institut ia Prefectului, Sibiu
15 Traian Fodor Consilier superior Institutia Prefectului,
Maramures

10
Anexa 2 Programul detaliat al vizitei de studiu

Nr Data Insitutia Tema abordata


1 14.11.2005 Delegatia Utilizatorilor si a Simplificare administrativa
Simplificarii Administrative
2 15.11.2005 Prefectura Eure et Loir Simplificarea procedurilor de
(Chartes) înmatriculare a vehiculelor
3 15.11.2005 Ministerul Internelor Strategii ministeriale de reforma
(descentralizarea)
4 15.11.2005 Ministerul Transporturilor Strategii ministeriale de reforma
(descentralizarea)
5 16.11.2005 Ministerul Mediului Prevenirea inundatiilor
6 16.11.2005 Delegatia de modernizare a Strategii ministeriale de reforma
gestiunii publice si a
structurilor de stat
7 17.11.2005 Prefectura Val de Marne Proiectul de actiune strategica a
statului
8 17.11.2005 Prefectura Loiret Prevenirea riscurilor
9 17.11.2005 Documentatia Franceza Administratia electronica
10 18.11.2005 Directia apararii si a Prevenirea inundatiilor
securitatii civile
11 18.11.2005 Administratia electronica Agentia pentru Dezvoltarea
Administratiei Electronice

11
Anexa 3 Lista interlocutorilor
• Delegatia Utilizatorilor si a Simplificarilor Administrative:
o Charles-Henri MONTIN, responsabil polul calitatea normelor legislative la DUSA.
o Armelle DAUMAS, responsabil polul simplificarea dreptului la DUSA.
o Stéphane ATLAN, sef de misiune la DUSA.
o Marielle BREAS , responsabil polul calitatea serviciului la DUSA.
o Véronique BELOULOU, sef de misiune la DUSA.
o Muriel JAKUBOWSKI , sef de misiune la DUSA.
o Madame Janine GARNIER , sef de misiune la DUSA
• Ministerul de Interne
o Daniel CANEPA, Secretar general
o Philippe MAFFRE, director de cabinet
o Isabelle PETTONNET ,
o Jean-Christophe MORAUD, director adjunct a finantelor locale si a actiunii economice
o Frederic PERISSAT, DMAT
o Olivier BENOIST , DGCL
• Ministerul Transporturilor
o Isabelle HURDUBAE,
o Laurent PAILLARD
• Prefectura din Eure si Loir
o Patrick SUBREMON, Prefect
o Anne Marie BORDERON, Director reglementare si ordini publice
o Brigitte SIPERT , sef Biroul utilizatorilor drumurilor
• Ministerul Mediului
o Francis COMBROUZE, sef de misiune
o Yves le TRIONNAIRE, sef Biroul de prevenire a inundatiilor si gestiunea raurilor

o Marie VERNAY, sef Directia de prevenirea riscurilor majore


• Delegatia de Modernizare a Gestiunii Publice si a Structurilor de Stat
o Bernard BLANC
• Prefectura si Consiliul General din Val de Marne & Consiliul General
o Patrice BERGOUGNOUX, Prefect
o Jen Luc MARX , secretar general
o Christian FAVIER, preºedinte
• Prefectura din Loiret, Iren
o Laurent PELLEGRIN
o Marie-Claude MILLION
o Philippe LAGAUTIERE, director regional de mediu
o Jean-Francois TALEC, sef de misiune internationala
• Documentatia Franceza
o Benedicte ROULLIER
• Directia Apararii si a Securitatii Civile
o Michele VIE
o Colonel DUCAT , responsabil COGIC
• Agentia pentru Dezvoltarea Administratiei Electronice
o Stephane YRLES,
o Juan-Carlos CAMPILLO, misiunea de comunicare interactiva
• Debriefing
o Raymond PIGANIOL , MAEI – DGAFP
o Andre GIANNECHINI, MAEI - DGAFP

12
Anexa 4 Publicatii, documente
Nr. Titlul
1 L’accueil et la relation usagers/clients/citoyens – services publics
2 La satisfaction des usagers/clients/citoyens du service public
3 Lexique administratif
4 La direction de la Defense et de la Securite Civiles
5 La Securite Civile
6 CAF – Le Cadre d’Auto-evaluation des Fonctions publiques
7 Les mettiers de l ’Interieur
8 Mieux travailler ensemble
9 Les services en ligne pour les colectivites locales
10 Les services en ligne pour les professionels et les enterprises
11 Les services en ligne pour les particuliers
12 Bilan d’activite 2004 des services departementaux (Val-de-Marne)
13 Votre atout pour la prevention des risques naturels. Plan de Prevention des
Risques naturels
14 Ministere de la defense. La plan prospectif a 30 ans. Synthese
15 La documentation Francaise. 60 ans au service du public
16 Charte Marianne. Guide methodologique. Version 1
17 Intercommunalite: une dynamique renforcee dans une cadre juridique renove
18 Organisation des collectivites territoriales en France
19 La simplification des formulaires administratifs. Le CERFA
20 Les Trophees de la qualite
21 L’Etat deconcentre en France
22 Decret n 64-260 du 14 mars 1964 portant statut des sous-prefets
23 Fiche d’evaluation des sous-prefects
24 Decret relatif aux pouvoirs des prefets, a l ’organisation et a l ’action des
services de l ’Etat dans les regions et les departements
25 L’interieur aujourd’hui, missions, faits et chiffres 2005

13