REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PROTECȚIEI FAUNEI ÎN

REPUBLICA MOLDOVA

TEZĂ DE AN
LISTA ABREVIERILOR:

CE – Consiliul Europei
CEE – Comunitatea Economic Europeană
CITES – Convenția privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție
GEF – Fondul Global pentru Mediu
IES – Inspectoratul Ecologic de Stat
NERN – Rețeaua de Cercetare Ecologică a Olandei
ONG – Organizație neguvernamentală
SIA GEAP – Sistemul Informațional Automatizat pentru Gestionarea și
Eliberarea Actelor Permisive
UE – Uniunea Europeană
UNCED – Conferința Națiunilor Unite pentru mediu și dezvoltare
UNCSD – Conferința Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă
UNECE – Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite
UNEP – Programul Națiunilor Unite pentru Mediu

2
 CUPRINS:

INTRODUCERE......................................................................................................................................5
CAPITOLUL 1. CONTEXTUL GENERAL CE VIZEAZĂ FAUNA ȘI MODALITĂȚILE EI DE
PROTECȚIE............................................................................................................................................8
1.1 Aspecte generale privind protecția faunei în Republica Moldova..............................................8
1.2 Măsuri de protecție a faunei......................................................................................................10
CAPITOLUL 2. CADRUL INSTITUȚIONAL-JURIDIC................................................................13
2.1 Legislația națională și internațională în domeniul protecției faunei.........................................13
2.2 Mecanisme de asigurare a respectării legislației.......................................................................18
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI.....................................................................................................24
SURSE BIBLIOGRAFICE:..................................................................................................................26
ANEXE....................................................................................................................................................28

3
 INTRODUCERE

Actualitatea și importanța problemei abordate. Pe fondul varietăţii şi complexităţii faunei care

este prezentă în ecosistemele din Republica Moldova prin elementele caracteristice lor rămân a fi o
structură bine reprezentată pe teritoriul Republicii Moldova. Fauna joacă un rol important în viața
ecosistemelor, fiindcă acestea participă activ la procesele care au loc reeșind din ele. Fauna Republicii
Moldova este compusă din aproximativ 14 000 specii animale, care depind în mare măsură de lumea
vegetală oferindu-le hrană și adăpost.
În pădurile Republicii Moldova se pot întâlni diverse specii de animale: veverițe, căprioare,
jderi, vulpi, mistreți, bursuci, pisici sălbatice. Cât privește zonele de stepă, acestea la fel sunt bogate cu
diferite specii de rozătoare, ca: iepuri, șoareci de câmp, popândăi; la fel și păsări: prepelița, potârnichea,
ciocârlia, mai rar dropia și alte animale precum bursucul și vulpea. Mediul acvatic și anume bălțile și
lacurile sunt populate preponderent de gâște, lebede și rațe sălbatice, în râuri și lacuri se întâlnesc
diferite specii de pești.
Desigur fauna Republicii Moldova are nevoie de o protecție intensă deoarece odată cu trecerea
timpului dispar tot mai multe specii, acestea sunt menționate în Cartea Roșie a Republicii Moldova,
care cuprinde speciile pe cale de dispariție care au nevoie de o protecție suplimentară în acest sens. La
fel odată cu răsfoirea acestei Cărți putem observa că lumea animală se află într-o stare critică, la fel
sunt și declarațiile șefei Laboratorului de ecologie a mamiferelor și Institutul de Zoologie al Academiei
de Științe a Moldovei, care menționează că pe cale de dispariție sunt aproape toate speciile din zona de
stepă. Dar și referitor la păsări nu este o statistică îmbucurătoare deoarece potrivit șefului de Laborator
al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei aproximativ 60 de specii sunt pe cale de
dispariție.
Putem să observăm importanța protejării faunei din Republica Moldova nu doar prin
introducerea acestora în Cartea Roșie, dar și prin reglementarea juridică strict asupra tentativei sau
chiar distrugerea faunei. Este necesar de acordat atenție maximă acestui domeniu și desigur de luat
măsuri drastice la nivel de reglementare juridică a acestui domeniu.
Scopul și obiectivele tezei. Scopul prezentei lucrări este de a contribui cu elemente de
originalitate, fundamentate ştiinţific, în vederea stabilirii unor acțiuni concrete în vederea protejării
faunei, precum și identificarea modului de introducere a prerogativelor necesare a faunei din întreaga
țară.
Pentru realizarea scopului propus au fost trasate următoarele obiective:

4
 1. Cunoaşterea detaliată a componentelor cadrului fizico-geografic, a determinanților ecologici și
antropici responsabili de dinamica faunei.
2. Inventarierea, actualizarea și descrierea conceptului de faună și diversitatea speciilor din diferite
structuri, în contextul influenţelor exercitate de principalii factori destabilizatori.
3. Analiza şi descrierea faunei sub diferite aspecte.
4. Investigarea gradului de monitorizare și reglementare juridică a acestui sector.
5. Evidenţierea principalelor acțiuni de a proteja în totalitate fauna care se află în dificultate.
Gradul de investigație a temei. Precizez faptul că subiectul abordat nu are o reprezentare clară
și precisă în doctrină. Unul din motivele subiectului sus menționat ar fi faptul că fauna Republicii
Moldova nu este atât de protejată cum ar trebui să fie, de aceea și destul de frecvent ne ciocnim cu
neregularități și încălcări destul de majore.
Fauna este asociată cu un proces care mereu este în mișcare, în continuă schimbare, anume din
acest motiv majoritatea articolelor prevăzute în legi nu corespund cu realitatea curentă. Dar, la drept
vorbind, fauna Republici Moldova este tratată destul de des în articole științifice, cărți, suporturi de
curs.
Suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării. În cadrul lucrării am efectuat o analiză
aprofundată asupra acestei teme și urmează să mă axez pe un set de metode de cercetare, acestea sunt:
- Metoda de analiză a literaturii de specialitate;
- Metoda de studiu a rezultatelor de experiență existentă;
- Metoda observării unor elemente distinct asupra acestui proces;
- Metoda comparației unde se va pune accent pe mai multe elemente.
Noutatea științifică a rezultatelor obținute. Rezultatele studiului reprezintă o abordare
complexă, în premieră, care completează cadrul științific dedicat domeniului de protecție și combatere
a faunei în Republica Moldova. Cercetarea realizată aprofundează aspectele ce țin de fauna din
Republica Moldova și anume modul de protecție a acesteia, deoarece este un sector destul de fraged,
conturând trăsăturile specifice de influență a diverselor acte normative asupra combaterii și diminuării
riscului de distrugre a acesteia.
Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării. Importanța și valoarea lucrării rezidă din
cercetarea științifică a domeniului faunei în legislația Republicii Moldova reprezentând studiu
aprofundat monografic în care, pentru prima dată, în doctrina națională, a fost efectuată o analiză a
acestui subiect tratat detaliat și multilateral a domeniului ce ține de reglementarea juridică a acestui
domeniu atât de sensibil.

5
 Această lucrare constituie una dintre primele încercări de investigare științifică a aspectelor atât
pozitive cât și negative, în urma implementării diverselor reforme în domeniul mediului, diverse
reglementări legislative reformei în domeniul pensionării diferitor categorii de persoane.
Sumarul compartimentelor tezei. Structura lucrării include: introducerea, două capitole,
concluzii și recomandări, fiind astfel redactată încât să instituie relații de cauzalitate între subiectele
tratate.
Primul capitol va cuprinde două subcapitole în care se va reflecta caracteristica generală a
faunei din Republica Moldova, la fel cele mai elocvente noțiuni ce se referă la domeniul de referință,
evoluția cadrului normativ, cât și trecerea în revistă a celor mai importante momente ale reformei
sistemului de pensionare prin prisma a două acte normative de utilitate majoră pentru sistemul public
de pensionare.
Capitolul doi va cuprinde la fel două subcapitole în care se va anexa informația referitoare la
legislația națională și internațională la care se face referire directă a celor mai importante acte
normative deoarece dacă ne referim la domeniul mediului, din care face parte nemijlocit tema de
referință, atunci sunt foarte multe acte normative, am selectat doar cele mai importante pentru a face
referire directă la acestea. Precum și identificarea unor mecanisme prin care se poate într-o oarecare
măsură de stopat sau redus acțiunile ilicite la care este supusă fauna din Republica Moldova.

6
 CAPITOLUL 1. CONTEXTUL GENERAL CE VIZEAZĂ FAUNA ȘI
MODALITĂȚILE EI DE PROTECȚIE

1.1 Aspecte generale privind protecția faunei în Republica Moldova

Vorbind despre protecția faunei din Republica Moldova ne referim nemijlocit la mediul
înconjurător. Ne referim deci la câteva dintre noțiunile de bază care au importanță teoretică în contextul
dat, și anume:
- Faună - totalitatea speciilor de animale dintr-o anumită regiune (țară, continent etc.) sau
dintr-o anumită epocă geologică. Fauna Munților Carpați. Faună alpină. Faună marină 1;
- Protecție - faptul de a proteja, de a ocroti, de a apăra; ansamblu de măsuri care
protejează; persoană, instituție etc. care protejează; dispozitiv, sistem tehnic etc. care servește la
protejare 2;
- Conservare - ansamblu de măsuri necesare pentru menţinerea sau restabilirea habitatelor
şi a populaţiilor speciilor din fauna şi flora sălbatică într-o stare favorabilă; 3
- Diversitatea biologică - variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre
altele, a ecosistemelor terestre, marine şi a altor ecosisteme acvatice şi a complexelor ecologice din
care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii şi a ecosistemelor 4;
- Colecţii de animale din fauna sălbatică - serii de animale vii sau împăiate şi preparate,
adunate, dispuse şi păstrate în grădini zoologice sau muzee, care reprezintă valori ştiinţifice, artistice
etc.5;
- Autoritate ştiinţifică CITES - instituţie, desemnată în calitate de autoritate ştiinţifică
naţională prin Legea nr. 1246-XIV din 28 septembrie 2000 pentru aderarea Republicii Moldova la
Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie
(CITES), în conformitate cu dispoziţiile art. IX alin.1) lit. b) din Convenţia privind comerţul
internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES) din 3 martie 1973 6;
- Organ de gestiune CITES - autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale
şi cu protecţia mediului, desemnată în calitate de autoritate administrativă naţională prin Legea nr.
1246-XIV din 28 septembrie 2000 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind comerţul
1
[online]: https://www.dex.md/definitie/faun%C4%83/898849 (accesat pe 03.04.2020).
2
[online]:https://www.dex.md/definitie/protec%C8%9Bie (accesat pe 03.04.2020).
3
Dicționar de terminologie [online]: http://www.mediu.gov.md/ro/content/dic%C8%9Bionar-de-terminologie (accesat pe
03.04.2020).
4
Conferința ONU cu privire la Mediu și Dezvoltare (Earth Summit), din 1992.
5
Idem, Dicționar de terminologie.
6
Idem, Dicționar de terminologie.
7
internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), în conformitate cu
dispoziţiile art. IX alin. 1) lit. a) din Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de
faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES) din 3 martie 19737;
- Cartea Roşie - document oficial care include lista speciilor de plante şi animale
dispărute, critic periclitate, periclitate, vulnerabile, rare şi nedeterminate de pe teritoriul Republicii
Moldova, informaţia generală privind statutul, starea, arealul, precum şi metodele de protecţie,
conservare şi răspîndire a acestora8.
Menționăm că lumea animală, ca un component de bază al biocenozelor naturale, joacă un rol
important în menţinerea echilibrului ecologic. Un şir de specii de animale servesc drept surse pentru
obţinerea unor materii prime industriale, medicinale, produselor alimentare şi altor valori materiale,
necesare pentru satisfacerea populaţiei şi ale economiei naţionale, alte specii sunt utilizate în scopuri
ştiinţifice, cultural-educative şi estetice.
În continuare vă aducem la cunoștință câteva date importante și utile despre fauna Republicii
Moldova și modul ei de protecție9:
- Lumea animală depinde implicit de caracterul florei care îi oferă hrană, adăpost și siguranță.
Fauna Moldovei cuprinde circa 17 mii de specii animale dintre care 16,5 mii sunt nevertebrate
și 460 vertebrate. Fauna vertebratelor include 72 specii de mamifere răspândite în spațiul
Republicii Moldova, animale superioare din clasa principală a vertebratelor terestre (rozătoare,
chiroptere, carnivore, insectivore, paricopitate, logomorfe), care se disting prin diversitatea lor
determinată de poziția geografică a teritoriului situat la interferența a trei zone biogeografice.
281 specii de păsări populează toate ecosistemele silvice, acva-palustre, de stepă, cât și
agrocenozele și localitățile. 14 specii de reptile populează ecosistemele silvice, pietrofite și
oazele 90 biocenotice. 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești le putem întâlni în diverse
bazine acvatice și ecotonurile cu habitate umede.
- În pădurile Moldovei se pot întâlni unele specii de animale ca: cerbul, căpriorul, mistrețul,
vulpea, bursucul, veveriță, jderul de copac sau pisica sălbatică și specii de păsări ca șoricarul,
privighetoarea, mierla. În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: șoarecele
de câmp, hârciogul, iepurele, popândăul, de păsări: ciocârlia, prepelița, potârnichea; lacurile și
bălțile sunt populate mai ales de lișițe, găinușe, gâște, rațe sălbatice și lebede. În mediul acvatic
și anume în râurile și lacurile din țară se întâlnesc următoarele specii de pești: carasul, crapul,
7
Dicționar de terminologie [online]: http://www.mediu.gov.md/ro/content/dic%C8%9Bionar-de-terminologie (accesat pe
03.04.2020).
8
Idem, Dicționar de terminologie.
9
Anuarul IPM - 2018 „Protecția mediului în Republica Moldova”, Chișinău: Editura Pontos, 2019, p. 90.
8
 plătica, știuca, șalăul, bibanul, somnul, sângerul, novacul, cosașul și alte specii mai puțin
numeroase și importante economic. Cea mai mare parte a nevertebratelor o alcătuiesc insectele
peste 10 000 de specii din 28 de ordine. Cele mai diversificate ordine sunt Coleopterele, peste 2
mii de specii: rădașca (Lucanus cervus, 75 mm), gândacul rinocer (Oryctes nasicornis, 41 mm),
croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo, 56 mm) etc., și lepidopterele cu peste 800 de
specii: fluturele ochi de păun mare (anvergura aripilor →150 mm), fluturele cap de mort
(anvergura →120 mm). În entomofauna republicii se mai întâlnesc efemeroptere, libelule,
ortoptere, blatoide, dermoptere, isoptere, himenoptere, neuroptere, diptere ș.a. Saturnia pyri este
cel mai mare lepidopter din Moldova. Arahnofauna este slab reflectată în publicații științifice,
cei mai studiați fiind păianjenii, peste 300 de specii și acarienii din sistemele agricole. Din
crustacee se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind filopodele,
copepodele, podocopidele și amfipodele. Moluștele sunt reprezentate de gasteropode - 60 de
specii acvatice și 70 terestre (Helix pomatia, Carychium minimum) și bivalve - 30 de specii
(Anodonta cygnea, Adacna vitrea).
La fel fauna Republicii Moldova a avut de suferit în timp, deoarece unii din factorii care au
jucat un rol important în distrugerea acesteia a fost și factorii antropici și cei climatici. Marea
majoritate a speciilor faunistice au devenit relative rare sau sunt pe cale de dispariție și au nevoie de
măsuri speciale de protecție.
Drept urmare, în a treia ediție a Cărții Roșii sunt înscrise 30 specii de mamifere, mai vulnerabile
și periclitate sunt liliecii (cu 16 specii); 62 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate sunt cele
răpitoare (15 specii); 9 specii de reptile; 9 specii de amfibieni; 23 specii de pești; 1 specie de chișcar;
80 specii de insecte; 1 crustaceu și 3 specii de moluște.10

1.2 Măsuri de protecție a faunei

Pentru a putea înțelege mai bine măsurile de protecție trebuie să începem mai întâi de la
valoarea lumii animale. Așadar, lumea animală contribuie prin11:
- Formarea rocilor;
- Formarea solurilor cu contribuția resturilor organice pe care le atacă viermii, insectele și
unele mamifere, inclusiv cu aportul acestora la afânarea și aerarea solurilor;
- Polenizarea și răspândirea plantelor cu ajutorul păsărilor, insectelor, etc. Sau prin
transportarea semințelor de către animalele erbivore;
10
Cartea Roșie a Republicii Moldova, Chișinău:Editura Știința, 2015.
11
[online]: https://prezi.com/vz3rgp8g3hy5/degradarea-lumii-animale-masuri-de-protectie/ (accesat pe 01.05.2020).
9
 - Crearea peisajelor naturale, căci nu ne putem imagina cum v-a arăta o pădure fără faună.
La fel ne referim la cauzele care duc la degradarea faunei în Republica Moldova, și anume
influența omului asupra faunei:
- Domesticirea animalelor;
- Extinderea arealului de răspândire;
- Reducerea numerică a animalelor;
Și alte genuri de cauze, cum ar fi:
- Pierderea habitatului sau modificarea lui;
- Poluarea aerului, solului, apei;
- Impactul speciilor introduse deliberat, care modifică ecosistemul;
- Comercializarea faunei și a florei;
- Deficitul de hrană;
- Lipsa locurilor de reproducere.
Acțiunile omului asupra faunei a condus la distrugerea acesteia și anume vorbim de două feluri
de acțiuni12:
- Acțiuni directe (prin exterminarea fizică) – vânatul comercial;
- Acțiuni indirecte (modificarea condițiilor de mediu) – extinderea suprafețelor cultivate,
desecarea mlaștinilor, poluarea mediului, construcția obiectelor hidrotenice.
Toate aceste acțiuni, atât ale omului cât și a naturii, duc nemijlocit la distrugerea parțială sau
definitivă a unor specii de animale, în continuare enumerăm măsurile de asigurare a protecție faunei,
dintre care13:
- Prevederea măsurilor de protecție a animalelor în proiectele de amenajare a teritoriului,
de irigație, de construcție și în alte proiecte;
- Neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal;
- Protecția și ameliorarea habitatului, condițiilor de reproducere și căilor de migrație a
animalelor;
- Încasarea amenzilor și despăgubirilor pentru pagubelor cauzate animalelor și habitatelor
lor;
- Crearea ariilor protejate de stat;
- Educația ecologică a populației.

12
[online] : https://prezi.com/rw5cd3lllsnq/degradarea-lumii-animale-masuri-de-protectie/ (accesat pe 01.05.2020).
13
Negulescu M., Protecţia mediului înconjurător, ET, Bucureşti, 1995.
10
 Comunitatea internațională, pentru conservarea și valorificarea biodiversității, acționează în
patru direcții prioritare14:
- Protecția habitatelor prin instituirea de zone protejate (parcuri naționale, rezervații
naturale);
- Protecția unor specii concrete;
- Conservarea speciilor în grădini botanice sau bănci de gene;
- Diminuarea procesului de poluare și contaminare a biosferei.

14
[online] : https://prezi.com/rw5cd3lllsnq/degradarea-lumii-animale-masuri-de-protectie/ (accesat pe 01.05.2020).
11
 CAPITOLUL 2. CADRUL INSTITUȚIONAL-JURIDIC

2.1 Legislația națională și internațională în domeniul protecției faunei

Pe teritoriul Republicii Moldovei vânătoarea se practică din cele mai vechi timpuri. Urme ale
vânătorilor și ale oaselor animalelor vânate în aşezămintele din epoca de piatră, inscripţiile pe pietre de
înmormântare sau picturile cu animale din peşteri ne arată încă o data în plus ca oamenii s-au
îndeletnicit cu vânatul de mii de ani.
Vânatul, astăzi, în Republica Moldova este un bun public, indiferent de forma de proprietate
asupra terenurilor în care acesta î-şi exercită funcţiile sale ecobiologice. Este protejat de Stat prin setul
de legi şi acte normative. Dobândirea vânatului se permite numai în limitele termenilor stabiliţi prin
Lege pentru fiecare specie de vânat prin eliberarea autorizaţiilor speciale de către autorităţile de resort.
Ne referim și la legislația de protecție a mediului deoarece protecția faunei face parte nemijlocit
din acest compartiment.
Caracterul suficient de detaliat al mai multor legi de mediu are un impact pozitiv asupra
funcţionării eficiente a sistemului de reglementare. Alte legi sunt destul de declarative şi necesită
elaborarea unor acte normative detaliate. Cu toate acestea, cerinţele specificate în aceste legi adesea nu
sunt respectate, lipsind mecanismele de implementare a lor15.
Mai întâi de toate ne referim la cadrul normativ național, aici specificăm că majoritatea actelor
normative au fost elaborate între anii 1995-1999:
- Legea privind protecţia mediului înconjurător (1993)16 – această lege într-o oarecare măsură
duce la protecția mediului înconjurător și inclusiv a faunei Republicii Moldova, astfel în
prevederile legii putem să observăm că nu se admite poluarea solului, aruncarea deșeurilor în
locuri neautorizate, la fel folosirea substanțelor toxice este strict interzis.
- Legea privind expertiza ecologică (1996) 17– această lege le oferă posibilitatea cetățenilor de a
solicita informații de la agenții economici de care au nevoie, însă se menționează că cetățenii nu
sunt cointeresați de a-ți exercita drepturile sale constituționale și de aceea observăm niște
elemente nefaste ce au loc în întreg mediul înconjurător.

15
[online]: https://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/epr/epr_studies/moldova%20II%20m.pdf (accesat la 23.04.2020).
16
Legea privind protecția mediului înconjurător, nr. 1515 din 16.06.1993. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.
10 din 30.10.1993.
17
Legea privind expertiza ecologică, nr. 851 din 29.05.1996. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 52-53 din
08.08.1996.
12
- Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (1998)18 – prezenta lege stabileşte bazele
juridice ale creării şi funcţionării fondului ariilor naturale protejate de stat, principiile,
mecanismul şi modul lui de conservare, precum şi atribuţiile autorităţilor publice centrale şi
locale, ale organizaţiilor neguvernamentale şi ale cetăţenilor în acest domeniu.
- Legea regnului animal (1995)19 – prezenta lege reglementează relaţiile în domeniul protecţiei şi
folosirii animalelor sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibii, peşti, insecte, crustacee,
moluşte etc.), denumite în continuare animale, care vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în
atmosferă sau în sol, populează permanent sau temporar teritoriul republicii. Lumea animală, ca
un component de bază al biocenozelor naturale, joacă un rol important în menţinerea
echilibrului ecologic. Un şir de specii de animale servesc drept surse pentru obţinerea unor
materii prime industriale, medicinale, produselor alimentare şi altor valori materiale, necesare
pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale, alte specii sunt utilizate în
scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi estetice.
- Legea regnului vegetal20 - având în vedere tendinţa Republicii Moldova spre integrare
europeană și importanţa adoptării şi a implementării unui cadru regulatoriu ecologic pentru
aplicarea Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene L 206 din 22 iulie 1992, și a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9
decembrie 1996 privind protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice prin controlul comerţului cu
acestea, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 61 din 3 martie 1997. La fel se
stabileşte cadrul legal în domeniul conservării, protecţiei, restabilirii şi folosinţei obiectelor
regnului vegetal, precum şi competenţele autorităţilor publice de toate nivelurile şi ale
instituţiilor ştiinţifice din domeniu.
- Regulamentul privind înfiinţarea, înregistrarea, completarea, păstrarea, exportul şi importul
colecţiilor de animale şi plante din flora şi fauna sălbatică (2003)21 – regulamentul are drept
scop coordonarea activităţilor şi instituirea controlului asupra înfiinţării, înregistrării,
completării, păstrării, exportului şi importului colecţiilor de animale şi plante din flora şi fauna
sălbatică de importanţă ştiinţifică, culturală, educaţională şi estetică.

18
Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, nr. 1538 din 25.02.1998. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 66-68 din 16.07.1998.
19
Legea regnului animal, nr. 439 din 27.04.1995. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 62-63 din 09.11.1995.
20
Legea regnului vegetal, nr. 239 din 08.11.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 40-41 din 26.02.2008.
21
Hotărârea Guvernului privind înfiinţarea, înregistrarea, completarea, păstrarea, exportul şi importul colecţiilor de animale
şi plante din flora şi fauna sălbatică, nr. 1107 din 11.09.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 204-207 din
26.09.2003.
13
- Regulamentul privind fondurile ecologice22 - reglementează activitatea de constituire şi
funcţionare a fondurilor ecologice şi este elaborat în baza Legii privind protecţia mediului
înconjurător nr. 1515-XII din 16 iunie 1993 şi Legii pentru modificarea şi completarea Legii
privind protecţia mediului înconjurător nr. 1539-XIII din 25 februarie 1998. Scopul creării
fondurilor ecologice este colectarea de resurse suplimentare pentru finanţarea măsurilor de
protecţie a mediului şi reconstrucţie a ecosistemelor.
- Strategia naţională şi Planul de Acţiuni în domeniul conservării diversităţii biologice 23 –
reflectă starea actuală a diversităţii biologice a Republicii Moldova, tendinţele modificării
componentelor biodiversităţii, scopul şi obiectivele activităţilor destinate protecţiei
biodiversităţii. Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentru prima
dată în contextul adoptării unui nou instrument internaţional de mediu, în cadrul Summitului
Pămîntului UNCED din 1992 de la Rio de Janeiro. Acesta semnifică diversitatea vieţii de pe
pământ şi implică patru niveluri de abordare: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor,
diversitatea genetică şi diversitatea etnoculturală.
- Codul Contravențional24 - prezentul cod este lege a Republicii Moldova care cuprinde norme de
drept ce stabilesc principiile şi dispoziţiile generale şi speciale în materie contravenţională,
determină faptele ce constituie contravenţii şi prevede procesul contravenţional şi sancţiunile
contravenţionale. Ne referim la capitolul IX Contravenții în domeniul protecției mediului.
- Codul Penal25 - Legea penală apără, împotriva infracţiunilor, persoana, drepturile şi libertăţile
acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orânduirea constituţională, suveranitatea,
independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea şi securitatea omenirii,
precum şi întreaga ordine de drept. Ne referim deci nemijlocit la articolele unde se pedepsește
acțiunile împotriva faunei, și anume: art. 136. Ecocidul (închisoare de la 10 la 15 ani) și art.
234. Îndeletnicirea ilegală cu pescuitul, vânatul sau cu alte exploatări ale apelor (se pedepsește
cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în
folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an, iar persoana

22
Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice, nr. 988 din 21.09.1998. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 92-93 din 08.10.1998.
23
Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii
2015-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, nr. 274 din 18.05.2015. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 131-138 din 29.05.2015.
24
Codul Contravențional al Republicii Moldova, nr. 218 din 24.10.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.
78-84 din 17.03.2017.
25
Codul Penal al Republicii Moldova, nr. 985 din 18.04.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 72-74 din
14.04.2009.
14
 juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unități convenționale cu
privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate).
Făcând referire la cooperarea internațională, Republica Moldova s-a decis de a adera la Uniunea
europeană, astfel pentru a putea ca să pretindă la susținere în domeniul de referință este obligată să
respecte acquis-ul european.
- Concepţia politicii de mediu a Republicii Moldova 26(2001) – pune accent pe: elaborarea unei
concepții privind relațiile internaționale în domeniul mediului și semnarea unor protocoale
bilaterale de colaborare cu România, Ucraina, Belarus şi Federaţia Rusă. Concepţia politicii de
mediu a Republicii Moldova a fost elaborată pentru a racorda obiectivele majore ale politicii
ecologice la schimbările social-economice din ţară, la programele şi tendinţele regionale şi
globale în domeniu, pentru a se preveni degradarea mediului.
- Convenţia privind conservarea diversităţii speciilor migratoare de animale sălbatice - țara a
ratificat Convenţia privind conservarea diversităţii speciilor migratoare de animale sălbatice
precum şi Acordul privind conservarea liliecilor din Europa şi Acordul privind conservarea
păsărilor migratoare de apă afro-euro-asiatice - în 2000. În ţară există 21 specii de lilieci
datorită creării unor zone de protecţie a habitatelor naturale ale acestor specii rare. În fiecare an
la Secretariatul Convenţiei este trimis un comunicat naţional cu privire la speciile de lilieci din
Europa. Fondul Ecologic Naţional susţine financiar activitatea ONG-urilor în domeniul
protecţiei liliecilor.27
- Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de
28
dispariție - Statele contractante, recunoscînd că fauna și flora salbatică constituie, prin
frumusețea și varietatea lor, un element de neînlocuit al sistemelor naturale, care trebuie să fie
protejate de către generațiile prezente și viitoare, conștiente de valoarea estetică, științifică,
culturală, recreativă și economică mereu crescândă a faunei și florei sălbatice, recunoscând că
popoarele și statele sunt și ar trebui să fie cei mai buni protectori ai faunei și florei lor sălbatice,
recunoscând, în plus, că cooperarea internațională este esențială pentru protecția anumitor specii
ale faunei și florei sălbatice împotriva unei exploatări excesive, ca urmare a comerțului
internațional, convinse că trebuie luate măsuri urgente în acest scop

26
Hotărârea Parlamentului privind aprobarea Concepției politicii de mediu a Republicii Moldova, nr. 605 din 02.11.2001.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 9-10 din 15.01.2002.
27
[online]: https://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/epr/epr_studies/moldova%20II%20m.pdf (accesat la 23.04.2020).
28
[online]: http://media.tvrinfo.ro/other/201203/conventia-privind-comertul-international-cu-specii-salbatice-de-fauna-si-
flora-pe-cale-de-disparitie_95122600.pdf (accesat la 25.04.2020).
15
- Convenţia de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa
(1993)- de atunci a fost creată o bază de date conţinând informaţii relevante referitor la zonele
supuse activităţilor de conservare, speciile rare din Moldova au fost incluse în lista speciilor rare
a Convenţiei, experţii naţionali au luat parte la elaborarea unui plan de acţiuni pentru
conservarea speciilor incluse în Convenţie, ţara devenind membru permanent al Comitetului
Convenţiei.29
Cadrul instituțional la fel joacă un rol important în protecția și reglementarea domeniului
menționat, de aceea ne referim la următoarele autorități:
30
- Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului – este autoritatea de stat principală
abilitată cu cooperarea internaţională pe probleme de mediu. Ministerul joacă un rol activ în
procesele “Un mediu pentru Europa” şi “Mediul şi sănătatea” desfăşurate la nivel european. La
fel ministerul cooperează cu Fondul Global pentru Mediu (GEF) (în 2004 ţara a devenit
membru alternant în cadrul Consiliului GEF), Comitetul UNECE pentru Politica de Mediu,
Organizaţia Meteorologică Mondială, Comisia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă
(UNCSD) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
- Agenția de Mediu 31– Agenţia de Mediu este autoritate administrativă subordonată Ministerului
Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, responsabilă de implementarea politicii statului
în domeniile de activitate ce îi sunt încredinţate. Creată în baza Hotărîrii Guvernului nr. 549 din
13.06.2018 cu privire la constituirea, organizarea și funcționarea Agenției de Mediu.
- Inspectoratul Ecologic de Stat32 – astfel participă la elaborarea şi promovarea programelor şi
planurilor naţionale de acţiuni în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale;
conlucrează cu organele administraţiei publice centrale şi locale la elaborarea şi implementarea
programelor şi planurilor naţionale şi locale de acţiuni în domeniul protecţiei mediului;
participă la elaborarea şi avizarea proiectelor de acte legislative şi normative privind protecţia
mediului şi utilizarea resurselor naturale; elaborează documente instructive privind
mecanismele şi instrumentele de promovare şi implementare a programelor şi planurilor de
acţiuni în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale;

29
Convenția privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, din 19.09.1979. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, nr. 62 din 25.03.1993.
30
[online]: http://www.madrm.gov.md/ (accesat la 25.04.2020).
31
[online]: https://date.gov.md/ckan/ru/organization/about/2898-agentia-de-mediu (accesat la 25.04.2020).
32
[online]: http://ies.gov.md/ (accesat la 25.04.2020).
16
 Odată cu extinderea Uniunii Europene s-a oferit posibilitatea de dezvoltare a relațiilor tot mai
strânse cu țările învecinate. Planul de Acţiuni UE-Moldova este un document care cuprinde obiective
strategice şi acţiuni concrete pentru atingerea lor. (vezi anexa Nr. 1)

2.2 Mecanisme de asigurare a respectării legislației

Menționăm în continuare mecanismele principale de asigurare a respectării legislației în

domeniul de referință, pot fi menționate următoarele33:
- expertiza ecologică;
- sistemul autorizaţiilor de mediu;
- controlul respectării cerinţelor;
- instrumentele de constrângere;
- instrumentele de promovare.
În mod normal, aceste elemente trebuie să constituie verigi ale unui singur proces de
reglementare. Un asemenea mod de organizare este capabil să semnaleze apariţia unor posibile
disfuncţionalităţi şi permite ajustarea întregului sistem de reglementare, în caz de necesitate. Pentru ca
acest proces să funcţioneze în mod adecvat, factorii cheie sunt capacitatea de planificare strategică a
autorităţii de control ecologic şi capacitatea ei de a-şi evalua performanţele. Analiza care urmează mai
jos se bazează în mare parte pe informaţia (uneori incompletă sau contradictorie) obţinută chiar de la
autoritatea de control din Moldova.
Controlul ecologic - are drept scop - protecția mediului efectuat întru preîntâmpinarea și
înlăturarea încălcărilor legislației ecologice. Inspectoratul pentru Protecția Mediului are misiunea
implementării politicii statului în domeniul protecției mediului și folosirii raționale a resurselor
naturale, exercitarea controlului și supravegherii de stat, prevenirea și contracararea încălcărilor din
domeniul de activitate.34
Menționăm că cetățenii au dreptul să solicite și să primească de la organele de stat pentru
protecția mediului înconjurător informații referitor la măsurile realizate privind protecția și folosirea
rațională a resurselor naturale.
Analizând activitatea Inspectoratului pentru Protecția Mediului și a subdiviziunilor sale pentru
anul 2018 au întreprins 971 raiduri, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, Agenției Moldsilva
și Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova. Pentru încălcările regulilor de protecție a resurselor
piscicole, regulilor de pescuit și a prevederilor actelor normative privind folosirea și protecția fondului
33
Studiu de performanţe în domeniul protecţiei mediului, Națiunile Unite: New York și Geneva, 2005.
34
Anuarul IPM - 2018 „Protecția mediului în Republica Moldova”, Chișinău: Editura Pontos, 2019, p. 102.
17
cinegetic, conform articolelor 114 și 128 din Codul Contravențional al Republicii Moldova au fost
încheiate 481 procese-verbale cu aplicarea amenzilor în sumă de 448 350 lei. Au fost ridicate de la
contravenienți 22 arme de vânătoare și 73 unelte interzise pentru pescuit.(vezi anexa Nr. 2)
Astfel în continuare vorbim nemijlocit despre activitățile pe care le-a desfășurat Inspectoratul
pentru Protecția Mediului pentru anul 2018, anume la elementele ce se referă la fauna Republicii
Moldova.(vezi anexa Nr. 3)
Republica Moldova la fel face parte din 1993 la Convenția Espoo privind evaluarea impactului
asupra mediului în context transfrontalier (în vigoare din 1997) ceea ce o obligă să înştiinţeze ţările
vecine referitor la toate proiectele economice de anvergură care ar putea avea un impact ecologic
transfrontalier considerabil.
Instrumentele de constrângere. Sunt puse la dispoziția Inspectoratului pentru Protecția
Mediului împuterniciri serioase în ceea ce priveşte impunerea cerinţelor legale, având la dispoziţie un
şir de instrumente de constrângere, inclusiv:

- Prescripţii obligatorii de lichidare a faptelor de nerespectare a legislaţiei ecologice;

- Amenzi pentru nerespectarea cerinţelor legale;

- Iniţierea proceselor judiciare pentru compensarea prejudiciilor;

- Sistarea funcţionării instalaţiei.

Referitor la tipul de sancțiune care urmează să fie aplicată, aceasta depinde în mare măsură de
caracterul şi de nivelul încălcării. Dacă în timpul unei inspecţii a fost depistată o încălcare, aceasta nu
implică, de obicei, aplicarea imediată a sancţiunilor. Dacă delictul este nesemnificativ şi poate fi
remediat uşor, inspectorul întocmeşte un raport de inspectare, indicând măsurile necesare pentru
corectarea situaţiei, şi le explică persoanelor termenii răspunderii personale pentru neîndeplinirea lor.
În cazul unor încălcări mai serioase, este întocmit un proces verbal în care se indică natura
încălcării legislaţiei şi sancţiunile respective, care mai apoi este expediat la o instanţă judecătorească
care urmează să aplice penalizarea respectivă.
În Moldova nu există practica urmăririi penale pentru încălcări ale normelor ecologice.
Instrumentele de constrângere folosite cel mai frecvent sunt procesele verbale cu privire la încălcare, cu
stabilirea amenzilor respective (în 2004 au fost eliberate 11 513 procese verbale). Cel mai rar aplicate
au fost hotărârile de sistare a activităţii (86 cazuri în 1998, 149 în 2004). Amenzile pentru încălcarea
legislaţiei în domeniul resurselor acvatice sunt aplicate direct de IES, conform modificărilor din 2001
ale Codului Contravențional.
18
 Amenzile pentru toate celelalte tipuri de încălcări ecologice trebuie să fie stabilite de către
instanţa de judecată, în baza procesului verbal privind încălcarea dată de Inspectorat. Daunele pentru
prejudiciile aduse mediului de asemenea pot fi stabilite doar de către instanţa de judecată.
Susţinerea şi promovarea respectării legislaţiei de mediu. IES nu dispune de un program
special de susţinere a respectării legislaţiei, care se referă la persoanele fizice sau la persoanele juridice.
Se consideră că obţinerea informaţiei privind noile cerinţe de reglementare în domeniul mediului este o
obligaţie a fiecăruia dintre noi.
Un rol important îl joacă publicațiile editate în acest sens de IES și MERN (de exemplu,
culegeri de legi şi acte normative din domeniul mediului, instrucţiuni privind evaluarea de mediu şi
ghiduri pentru inspectorii ecologici). La fel s-a dorit foarte mult ca să existe o informare în masa atât a
persoanelor fizice cât și a sectorului industrial, dar din motivul lipsei de resurse suficiente acest lucru
nu s-a produs.
IES cooperează cu ONG-urile de mediu35. Activităţile comune includ nu numai organizarea
acţiunilor de sădire a copacilor, de curăţare a spaţiilor verzi şi a malurilor râurilor de gunoaie, dar şi
consultaţii publice oficiale şi neoficiale cu privire la noile proiecte de dezvoltare care stârnesc
îngrijorarea publicului (de exemplu, staţiile de alimentare cu benzină, incineratoarele de deşeuri
periculoase). Toate acestea duc la un mediu sănătos care la rândul său duce la o faună prosperă, fără
răufăcători care distrug fauna și flora Republicii Moldova.
Cartea Roșie a Republicii Moldova. Un alt mod de protecție și respectare a legislației în
domeniul faunei în Republica Moldova, ne referim la două aspecte, acestea fiind cele mai relevante. În
primul rând, toate aceste fapte pun în pericol plante sau animale care sunt incluse fie în Cartea roșie a
Moldovei, fie într-un act internaţional similar acesteia (CITES).
Cartea roșie36 este un document oficial care include lista speciilor de plante și animale dispărute,
critic periclitate, vulnerabile, rare și nedeterminate de pe teritoriul Republicii Moldova, informaţia
generală privind statutul, starea, arealul, precum și metodele de protecţie, conservare și răspândire a
acestora. Colectarea plantelor sau capturarea animalelor presupune luarea lor din mediul de abitaţie
indiferent de scopul acestor acţiuni (colecţionare, folosire în scopuri decorative, comercializare etc.).
Distrugerea poate avea loc prin omorârea, vătămarea animalelor sau nimicirea și vătămarea plantelor.
Alte acţiuni sau inacţiuni ce pot cauza reducerea numărului acestor plante și animale sau
dispariţia lor pot fi distrugerea mediului de abitaţie a acestora, crearea unor obstacole (inclusiv prin
construirea obiectelor social utile) pentru accesul la locurile de dobândire a hranei, înfăptuirea unor
35
[online]: https://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/epr/epr_studies/moldova%20II%20m.pdf (accesat la 27.04.2020).
36
Cartea Roșie a Republicii Moldova, Chișinău:Editura Știința, 2015.
19
lucrări care au ca rezultat acțiuni negative (producerea de zgomot etc.) asupra animalelor sau plantelor,
distrugerea vizuinilor, cuiburilor, alterarea mediului tradiţional de înmulţire a plantelor (de exemplu,
prin păscutul animalelor în locurile de înmulţire).
Contravenţia dată poate fi comisă și în cadrul unor colectări sau capturări autorizate, dar în
cadrul cărora s-au depășit limitele admise (colectarea cu instrumente sau prin metode care nu asigură o
selectivitate, care nu reduce pericolul pentru mediul de abitare) sau cu încălcarea altor reguli (vârsta
plantelor sau a animalelor colectate/capturate).
Astfel conform Codului Contravențional ”Colectarea sau nimicirea plantelor, capturarea sau
nimicirea animalelor incluse în Cartea roșie a Republicii Moldova” și în anexele la Convenţia privind
comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariţie (CITES) (art. 140) - se
sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale.37
Permisele CITES şi acordurile de mediu38. Pentru importul/exportul şi tranzitul animalelor şi
plantelor din flora şi fauna sălbatică este necesar de obţinut la Organul de gestiune CITES următoarele
documente:
- Permisul/Certificatul CITES al Republicii Moldova;
- Acord de mediu pentru import sau export.
Permisele/Certificatele CITES şi Acordurile de mediu sunt necesare pentru importul şi exportul:
- animalelor şi plantelor vii din fauna şi flora sălbatică;
- pieilor şi produselor din rechin, crocodil, șopîrlă, şarpe, feline mari ( tigru, ghepard, leopard,
jaguar);
- preparatelor tradiţionale medicinii orientale, cu conţinut ale părţilor speciilor rare (ca exemplu
os de tigru, corn de rinocer, bilă de urs);
- produselor din os de elefant, carapace de broască ţestoasă şi corale;
- cochilelor melcilor şi produselor din ele;
- produselor din lemn negru, cactuşilor, orhideelor şi altor plante decorative;
- caviarului şi a cărnii de sturioni.
Listele speciilor de animale şi plante incluse în Anexele CITES sunt anexate la textul
Convenţiei şi se modifică fiecare 2 ani.
Persoanele care procură unele produse şi suvenire turistice, contribuie la dispariţia unor specii
periclitate. Animalele şi plantele, excluse din mediul natural, adeseori sunt ameninţate cu pierire la
37
Codul Contravențional al Republicii Moldova, nr. 218 din 24.10.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.
78-84 din 17.03.2017.
38
[online]: http://www.mediu.gov.md/ro/content/protec%C8%9Bia-%C8%99i-reglementarea-utiliz%C4%83rii-regnului-
vegetal-%C8%99i-celui-animal-resurselor-biologice (accesat pe 27.04.2020).
20
transportarea şi menţinerea inadecvată a acestora, iar speciile importate ilegal adeseori sunt infectate de
boli periculoase şi parazitare. Inspectorii vamali, la hotarele ţării, în lipsa documentele necesare au
împuterniciri de confiscare a orice animal sau plantă. Suplimentar la amendă contravenientul trebuie să
achite costul procedurilor legale, dar în cazul animalelor şi plantelor vii şi cheltuielile pentru
întreţinerea acestora şi reîntoarcerea în ţara exportatoare.
Inspectorii vamali, la hotarele ţării, în lipsa documentelor necesare au împuterniciri de
confiscare a orice animal sau plantă.
În scopul protecției și reglementării utilizării resurselor regnului animal și cel vegetal, a
resurselor biologice acvatice sunt eliberate următoarele acte permisive:
- Acord de mediu pentru exportul de animale sălbatice;
- Acord pentru exportul de plante;
- Acord pentru importul de animale sălbatice și/sau de plante;
- Autorizație pentru colectarea obiectelor regnului vegetal (plantelor spontane, inclusiv
medicinale naturale);
- Autorizaţie pentru dobândirea animalelor care nu constituie obiecte ale vânatului şi pescuitului
(melci, broaşte, șopârle, şerpi);
- Act permisiv eliberat pentru importul, exportul, reexportul și tranzitul obiectelor regnului
vegetal și animal, părților și produselor acestora, reglementate de Convenția privind comerțul
internațional cu speciile sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES).
Temei juridic pentru eliberarea actelor permisive pentru activitățile enumerate mai sus servesc
prevederile următoarelor acte normative:
- Legea regnului animal nr. 439-XIII din 27.04.95;
- Legea regnului vegetal nr. 239-XVI din 8.11.2007;
- Legea nr.1102 din 6 februarie 1997 cu privire la resursele naturale;
- Legea nr. 160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de
întreprinzător;
- Legea nr. 1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecția mediului înconjurător;
- Legea privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura nr.149 din 08.06.2006;
- Codul Contravențional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008;
- Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011;
- Codul silvic nr. 887 din 21 iunie 1996, etc.

21
 Pentru fiecare act permisiv sunt elaborate pașapoarte ecologice, care sunt plasate pe pagina web
a Agenției de Mediu la rubrica ,,Acte permisive”.
Totodată, în scopul facilitării procedurii de depunere a cererilor pentru obținerea actelor
permisive și pentru a putea face acest lucru de la distanță, în cadrul Agenției de Mediu a fost dezvoltat
Sistemul Informațional Automatizat pentru Gestionarea și Eliberarea Actelor Permisive – SIA GEAP și
sistemul electronic de eliberare a permisului pentru pescuit sportiv, amator și de agrement ,,e-Pescuit”.
La acest capitol putem să menționăm că sancţiunile împotriva contravenienţilor din domeniul
mediului încă nu sunt destul de eficiente. Ele trebuie să contribuie la o aplicare mai bună şi mai eficace
a legii. IES trebuie să obţină dreptul de a aplica direct, fără proceduri judecătoreşti, toate amenzile
pentru contravenţiile administrative (actualmente aceasta este posibil doar pentru încălcările din
domeniul folosirii resurselor acvatice). Cuantumul amenzilor trebuie majorat pentru a spori efectul lor
de descurajare a contravenţiilor. Costurile pentru repararea prejudiciului cauzat mediului trebuie
estimate iar mecanismele de compensare trebuie stabilite, prin lege. Toate aceste acţiuni trebuie
întreprinse în condiţiile unei transparenţe şi responsabilităţi sporite din partea IES. În acelaşi timp,
întreprinderilor trebuie să li se acorde dreptul de a face apel în instanţa judecătorească cu privire la
sancţiunile impuse.

22
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În concluzie dorim să menționăm că reglementarea juridică a protecției faunei în Republica

Moldova are atât avantaje certe, în special o bază strategică bine dezvoltată și desigur participanți ai
procesului dedicați, cât și dezavantaje vizibile. Însă problemele pe care le-am evidențiat mai sus nu pun
la îndoială aceste aspecte și nu necesită neapărat schimbări majore în legislație sau în modul de
regelementare a acesteia.
Menționăm că consolidarea instituțională și întărirea capacităților administrative, pentru ca țara
să poată avansa în domeniul implementării eficiente a politicilor și strategiilor în domeniul consolidării
faunei. Un moment care ne duce în impas este anume orientarea legislației spre abordarea separată a
compartimentelor de mediu. Considerăm că fauna este un element destul de important pentru mediul
înconjurător de aceea urmează să se elaboreze diferite acte legislative cu referire strictă la fauna
Republicii Moldova.
Ideea de bază se conturează anume în faptul că fiecare din aceste acte normative specific anume
domeniul propriu de reglementare, de aceea considerăm că se realizează o abordare integrată a
normelor de mediu care este dificil sau chiar imposibil de realizat o separare a acestora pe domenii de
competență.
La fel din textul acestei lucrări observăm necesitatea reglementării protecției mediului ambiant,
prin stabilirea unor limite și restricții clare și bine determinate, care să se combine cu realitatea de zi cu
zi.
Un alt moment ține și de relațiile dintre diferite sectoare și ramuri economice, ar fi foarte
oportun să se elaboreze o legislație eficientă care se va baza pe acquis-ul UE și mai ales dorința
autorităților de a se apropia de reglementările practicilor UE.
Deasemenea în continuare ne referim la recomandările spre îmbunătățirea juridică a protecției
faunei în Republica Moldova, și anume:
- Reeşind din Planul de Acţiuni UE – Moldova (2005), Guvernul trebuie să recunoască
protecţia mediului ca fiind o prioritate naţională. În acest scop, el trebuie să consolideze capacitatea
autorităţilor de mediu şi a organelor subordonate lor, la nivel central şi local astfel încât acestea să-şi
poată îndeplini funcţiile şi să facă faţă în mod adecvat priorităţilor politicii de mediu;
- Guvernul trebuie să consolideze Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului astfel încât acesta să-şi poată îndeplini funcţiile de bază;

23
 - Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului trebuie să folosească abordări
noi în elaborarea legislaţiei de mediu, inclusiv apropierea de elementele şi principiile de bază ale
legislaţiei cadru a UE, şi să găsească posibilităţi de a crea punţi între legile ecologice care tratează
separat fiecare compartiment al mediului;
- Ministerul trebuie să se preocupe de elaborarea unor ghiduri, materiale explicative,
coduri de bune practici şi alte materiale informative asupra unor metode de lucru potrivite.
- Să elaboreze legislaţia şi actele normative necesare implementării unui sistem de
autorizaţii integrate pentru întreprinderile care au un impact considerabil asupra mediului, urmând
abordarea folosită în Directiva UE;
- Programul Naţional Strategic de Acţiuni în domeniul Mediului Înconjurător trebuie
revăzut în întregime, pentru a se pune baza unui program integral de acţiuni eşalonat şi coordonat care
poate fi uşor realizat de ministere şi departamente în sectoarele lor respective. Politicile specifice bine
orientate trebuie să fie combinate cu acţiunile curente întreprinse pe sector.
- Persoanele responsabile de elaborarea legilor îşi vor îndrepta atenţia spre revizuirea
legislaţiei existente cu privire la protecţia mediului pentru a identifica dublările, lacunele şi
contradicţiile dintre ele, trebuie propuse amendamentele respective.
- Responsabilitatea administraţiei publice locale în domeniul protecţiei mediului trebuie
revăzută, clarificată, şi, respectiv, trebuie alocate resursele necesare.

24
 SURSE BIBLIOGRAFICE:

1. Negulescu M., Protecţia mediului înconjurător, ET, Bucureşti, 1995.

2. Cartea Roșie a Republicii Moldova, Chișinău:Editura Știința, 2015.
3. Legea privind protecția mediului înconjurător, nr. 1515 din 16.06.1993. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, nr. 10 din 30.10.1993.
4. Legea privind expertiza ecologică, nr. 851 din 29.05.1996. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 52-53 din 08.08.1996.
5. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, nr. 1538 din 25.02.1998. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 66-68 din 16.07.1998.
6. Legea regnului animal, nr. 439 din 27.04.1995. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr. 62-63 din 09.11.1995.
7. Legea regnului vegetal, nr. 239 din 08.11.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr. 40-41 din 26.02.2008.
8. Codul Contravențional al Republicii Moldova, nr. 218 din 24.10.2008. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 78-84 din 17.03.2017.
9. Codul Penal al Republicii Moldova, nr. 985 din 18.04.2002. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 72-74 din 14.04.2009.
10. Hotărârea Guvernului privind înfiinţarea, înregistrarea, completarea, păstrarea, exportul şi
importul colecţiilor de animale şi plante din flora şi fauna sălbatică, nr. 1107 din 11.09.2003.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 204-207 din 26.09.2003.
11. Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice, nr. 988
din 21.09.1998. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 92-93 din 08.10.1998.
12. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei privind diversitatea biologică a
Republicii Moldova pentru anii 2015-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea
acesteia, nr. 274 din 18.05.2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 131-138 din
29.05.2015.
13. Hotărârea Parlamentului privind aprobarea Concepției politicii de mediu a Republicii
Moldova, nr. 605 din 02.11.2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 9-10 din
15.01.2002.
14. Convenția privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, din
19.09.1979. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 62 din 25.03.1993.

25
15. Studiu de performanţe în domeniul protecţiei mediului, Națiunile Unite: New York și Geneva,
2005.
16. Anuarul IPM - 2018 „Protecția mediului în Republica Moldova”, Chișinău: Editura Pontos,
2019, p. 102.
17. [online]: https://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/epr/epr_studies/moldova%20II
%20m.pdf (accesat la 23.04.2020).
18. [online]: https://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/epr/epr_studies/moldova%20II
%20m.pdf (accesat la 23.04.2020).
19. [online]: http://media.tvrinfo.ro/other/201203/conventia-privind-comertul-international-cu-
specii-salbatice-de-fauna-si-flora-pe-cale-de-disparitie_95122600.pdf (accesat la 25.04.2020).
20. [online]: http://www.madrm.gov.md/ (accesat la 25.04.2020).
21. [online]: https://date.gov.md/ckan/ru/organization/about/2898-agentia-de-mediu (accesat la
25.04.2020).
22. [online]: http://ies.gov.md/ (accesat la 25.04.2020).
23. [online]: https://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/epr/epr_studies/moldova%20II
%20m.pdf (accesat la 27.04.2020).
24. [online]: http://www.mediu.gov.md/ro/content/protec%C8%9Bia-%C8%99i-reglementarea-
utiliz%C4%83rii-regnului-vegetal-%C8%99i-celui-animal-resurselor-biologice (accesat pe
27.04.2020).

26
 ANEXE

Anexa Nr.1

Sursa anexei: Planul de acțiuni UE-Moldova, 2005.

27
 Anexa Nr. 2

Sursa anexei: Anuarul IPM - 2018 „Protecția mediului în Republica Moldova”, Chișinău: Editura Pontos,
2019, p. 104.

28
 Anexa Nr. 3

Activitatea Inspectoratului pentru Protecția Mediului pentru anul 2018 (FAUNA)

Sursa anexei: Anuarul IPM - 2018 „Protecția mediului în Republica Moldova”, Chișinău: Editura Pontos,
2019, p. 104.

29