TEMA proiectului:

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CARBUNCUL

2021
 CUPRINS

Pag.
ARGUMENT ................................................................................................................... .............4
Capitolul I. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PIELII ................................................... .............5
Capitolul II. PREZENTAREA TEORETICA A CARBUNCULULUI ..................... .............8
2.1. Definiție ............................................................................................................... .............8
2.2. Etiologie ............................................................................................................... .............8
2.3. Patogenie .............................................................................................................. ...........10
2.4. Diagnostic clinic .................................................................................................. ...........10
2.5. Diagnostic paraclinic ........................................................................................... ...........11
2.6. Diagnostic diferențial ........................................................................................... ...........11
2.7. Evoluție. Prognostic ............................................................................................. ...........11
2.8. Tratament ............................................................................................................. ...........11
a) Igienico-dietetic ............................................................................................. ...........12
b) Medical .......................................................................................................... ...........12
c) Chirurgical ..................................................................................................... ...........12
Capitolul III. INGRIJIRI GENERALE ....................................................................... ...........14
3.1. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative ....................................................... ...........14
3.2. Alimentația bolnavului ........................................................................................ ...........16
3.3. Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului ................................. ...........16
3.4. Recoltarea produselor biologice și patologice ..................................................... ...........18
3.5. Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor utilizate în diagnosticul și
tratamentul carbuncului ........................................................................................ ...........22
3.6. Pregătirea preoperatorie și îngrijirile postoperatorii ............................................ ...........30
3.7. Educație pentru sănătate. Profilaxia bolii ............................................................ ...........34
Capitolul IV. ÎNGRIJIRI SPECIFICE ......................................................................... ...........35
Cazul 1 – Plan de îngrijire ......................................................................................... ...........35
Cazul 2 – Plan de îngrijire ......................................................................................... ...........42
Cazul 3 – Plan de îngrijire ......................................................................................... ...........49
Capitolul V. NORME DE PROTECȚIE A MUNCII ȘI PSI ...................................... ...........58
CONCLUZII ................................................................................................................... ...........62
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................. ...........63
 ARGUMENT

În acest lucrare este prezentat tema ”Îngrijirea pacientului cu carbuncul”.

Carbunculul este o infec ie stafilococic , necrozant , a mai multor foliculi pilo i i a

glandelor sebacee adiacente.
Agentul etiologic este reprezentat de Stafilococul auriu, stafilococ saprofit pe
tegumentul integru dar care devine agresiv prin p trunderea în esuturi la nivelul unei por i de
intrare, de exemplu o escoria ie minim .
Cauzele favorizante ale apari iei furunculului antracoid sunt legate de o igien precar ,
de irita iile mecanice ale tegumentului i de unele afec iuni cum sunt diabetul zaharat,
alcoolismul i avitaminozele.
Principalele categorii de persoane la risc pentru aceast infec ie sunt persoanele de sex
masculin, v rstnicii, diabeticii, alcoolicii, ca ecticii, persoanele imunocompromise
(neoplazii), persoanele cu igien precar .
inând cont de faptul c un num r mare de persoane sunt susceptibile este important
s studiem modul în care acest afec iune se produce, modul în care se poate trata i modul în
care se poate preveni.
Tratamentul poate fi atât medicamentos cât i chirurgical, dar carbunculul las sechele
i poate da complica ii, motiv pentru care consider c este de preferat s o evit m, pe cât
posibil, printr-un comportament profilactic cât mai eficient.
Asistenta medical trebuie s cunoasca cat mai multe aspecte legate de afec iune,
nevoile afectate i necesit ile pacientului, pentru a putea întocmi un plan de nursing adecvat
i pentru a putea ajuta cât mai mult pacientul.
 CAPITOLUL I
ANATOMIA I FIZIOLOGIA PIELII

Pielea este organul cu cea mai mare întindere, acoperind suprafa a extern a
oganismului pe toat suprafa a sa. La gur , n ri, anus i orificiile genitale se continu cu
mucoase care c ptu esc aceste orificii. Structural, pielea este format din epiderm, derm i
hipoderm. Pielea este un organ elastic, impermeabil la unele substan e, gaze i
micororganisme. Are o întindere de aproximativ 1,5 m2 i o grosime variabil în func ie de
regiune.
Epidermul, aflat în contact cu mediul extern este alc tuit din esut epitelial
pluristratificat. Cele mai profunde straturi constutuie p tura germinativ , fiind alc tuit din
celule care se divid intens i care con in melanin (pigment fotoprotector care coloreaz
pielea, p rul i irisul). Melanina se formeaz în celule ale dermului (melanocite) care trimit
prelungiri în p tura germinativ , cedându-i pigmentul.
Stratul superficial al pielii (cornos) are celule turtite, cheratinizate, al c ror metabolism
a încetat. De aceea legaturile dintre celul sl besc, dup care ele se descuameaz i cad.
Epidermul nu este vascularizat.
Dermul, situat sub epiderm, este alc tuit din esut conjunctiv dens. Aici se g sesc
glande sebacee, canalele de excre ie ale glandelor sudoripare, foliculii pilo i, musculatura
firului de p r, vase de sânge i receptori nervo i.
Partea profund a dermului este format dintr-o retea de fibre de colagen i fibre
elastice ce con in capilare sangvine, limfatice i fibre nervoase. Dermul trimite spre epiderm
ni te proeminen e numite papile dermice care ridic epidermul, form nd creste papilare,
vizibile pe suprafa a degerelor, palmelor si talpilor. Dispozi ia papilelor este caracteristic
fiec rei persoane i prin imprimare formeaz amprentele digitale.
Hipodermul, situat în profunzime este alc tuit din tesut conjunctiv lax, in care se
gasesc adipocite, cu rol de depozitare a lipidelor si de termoreglare.
Grosimea pielii variaz între 1 i 4 mm, de la o regiune la alta, cea mai fin fiind
pielea pleoapelor i cea mai groas cea de pe palme, talpi, cap.
În zonele de flexie a membrelor se produc pliuri sau ”gropi”, în regiunea axilelor,
regiunea inghinal , în partea posterioar a genunchilor. În aceste zone pielea este foarte
sub ire, putând fi sediul unor procese inflamatorii.
Receptorii de la nivelul pielii sunt de mai multe tipuri: pentru durere, tactili i termici.
Receptorii pentru durere sunt reprezenta i de termina ii nervoase libere. Acestia sunt
deosebit de importan i deoarece durerea este un semnal de dispunc ionalitate, perceperea ei
informeaz organismul asupra degrad rii st rii de s n tate. Asemenea receptori r spund la
ac iuni cu caracter mecanic, termic i chimic.
Receptorii tactili sunt reprezenta i de corpusculii Meissner (pentru atingeri fine),
corpusculi Ruffini (pentru viteza de mi care), corpusculi Vater-Pacini (pentru modific ri de
presiune i pentru mi c ri rapide) i dicurile Merkel (pentru atingeri puternice).
Receptorii termici sunt reprezenta i de corpusculii Krause (pentru rece) i corpusculii
Ruffini (pentru cald), recep ionând varia iile temperaturii din mediu în raport cu temperatura
corpului.
Distribu ia receptorilo r nu este uniform , corpusculii tactili, de exemplu, predomin la
nivelul fe ei, buzelor i degetelor.
Pielea prezint dou tipuri de anexe: cornoase i glandulare.
Anexele cornoase (fanerele cutanate) sunt reprezentate de unghii, formate din celule
cheratinizate i de peri care sunt forma i din celule cheratinizate i care au melanin în
citoplasm .
5
 Anexele glandulare (glandele cutanate) sunt reprezentate de glandele sebacee (care
sunt acinoase), glandele sudoripare (care sunt tubulare) i glandele mamare (care sunt tubo-
acinoase), fiind glande sebacee modificate.
Pielea îndeplineste mai multe func ii: de protec ie, de depozitare, de sensibilitate, de
excre ie, de termoreglare, de absorb ie a substan elor, de sintez a unor substante.
Func ia de protec ie – stratul cornos reprezin o barier între mediul intern i cel
extern. În locurile unde pielea este supus la frec ri, stratul cornos se îngroa . Aceast
func ie de protec ie mai este asigurat i de melanin , care func ioneaz ca un ecran protector
împotriva ac iunii d un toare a razelor ultraviolete care stimuleaz sinteza de melanin ,
ducaând la bronzare. De asemenea func ia de protec ie este asigurat i de sebum i sudoare
care formeaz ”mantaua acid ” cu rol de ap rare împotriva bacteriilor i ciupercilor patogene.
Func ia de depozit se realizeaz in hipoderm unde se depoziteaz o important
cantitate de gr sime, constituind un esut adipos care reprezint o rezerv energetic a
rganismului în caz de nevoie. De asemenea, datorit faptului c pielea este puternic
vascularizat , formând la nivelul stratului papilar (derm) i în hipoderm re ele capilare, ea în
deplineste i func ia de depozit de sânge. La nevoie, acesta poate fi mobilizat i trimis în
circula ie (de exemplu: în timpul digestiei).
Func ia de sensibilitate termic , tactil i dureroas este important deoarece d
organismului semnale atunci când exist pericole în mediul ambiant.
Func ia de excre ie este asem n toare func iei de excre ie a rinichilor, prin sudoare
eliminându-se o parte a apei i unii produ i ai metabolismului. Dac prin arsuri se distruge
pielea pe mai mult de 30% din suprafa a corpului apar tulbur ri grave din cauza
autointoxic rii cu produ i de degradare metabolic .
Func ia de termoreglare se realizeaz în urma reac iilor de ardere celular din care
rezult nc ldur (termogeneza). Prin piele se pierde 85% din acest c ldur (termoliz ), proces
realizat prin diverse mecanisme fizice (iradiere, convec ie, conduc ie, evaporare). Stratul
adipos din hipoderm intervine i el în termoreglare (persoanele cu un strat adipos consistent
suport mai usor frigul).
Func ia de absorb ie a unor substan e permite administrarea unor medicamente sub
form de unguent, crem i gel. De i pielea este impermeabil pentru diferite substan e
chimice, totu i, în mic m sur , ea poate permite trecerea unor substan e, acest fapt având
importan in practica medical .
Func ia de sintez este important deoarece în piele se sintetizeaz cheratina i
melanina necesare în protec ie i de asemenea în epiderm se formeaz , sub ac iunea radia iei
ultraviolete, colecalciferolul, precursor al vitaminei D3, esen ial în absorb ia calciului în
oase. La nivelul pielii se sintetizeaz i histamina, o substan organic care intervine în
vasodilata ie.
Vasculariza ia pielii
Epidermul ca orice epiteliu nu este vascularizat, el fiind hr nit prin osmoz . În schimb,
dermul i hipodermul sunt bogat vascularizate printr-o re ea foarte sistematizat de arteriole
de calibru mediu apoi mic, capilare i venule.
În partea profund a hipodermului arterele formeaz o prim re ea paralel cu
suprafa a cutanat . De la aceasta pleac perpendicular ramuri care traverseaz hipodermul
dând colaterale care vascularizeaz lobulii adipo i i anexele: glandele sudoripare i foliculii
pilo i.
Aceste ramuri se reunesc în partea profund a dermului reticular pentru a forma a doua
re ea a c rei ramifica ii sunt paralele cu suprafa a cutanat . Din aceast a doua re ea pornesc
perpendicular arteriole, numite „arteriole în candelabru”, care dau ramuri pentru anexele
cutanate i dermul reticular i sfâr esc prin a se anastomoza într-o a treia re ea – re eaua
subpapilar , situat dedesubtul papilei dermice.

6
 Din aceast ultim re ea pleac arteriolele terminale care se îndreapt vertical spre
papile în vârful c rora se ramific în numeroase capilare dispuse în ans .
Inervatia pielii
Inerva ia se efectueaz prin nervi cerebrospinali centripe i (senzitivi) i prin filete
simpatice, centrifuge, cu ac iune mai ales vasomotorie i secretorie, care au termina iile în
mu chii netezi cutana i, în pere ii vaselor i în glandele sudoripare.
Spre deosebire de fibrele nervilor cerebrospinali care sunt mielinizate, cele simpatice
sunt amielinice. Venind din profunzimea hipodermului, urc sinuos spre derm, înso ind
pachetul vascular i luând parte la plexurile dermice i subpapilare; mici ramifica ii urc spre
epiderm, iar unele neurofibrile ajung pâna în apropierea stratului granulos. În afara
termina iilor libere epidermice, în derm i hipoderm se mai gasesc corpusculi senzoriali
specializa i: corpusculii Meissner, Ruffini, Vater-Pacini i Merkel.

Fig. 1. – Structura pielii

(sursa: https://liceunet.ro/manual-biologie-anatomie/analizatorii/pielea-structura-rol )

7
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA TEORETIC A CARBUNCULULUI

2.1. DEFINI IE
Carbunculul este o inflama ie supurativ necrozant , care cuprinde mai mul i foliculi
pilo i i glandele sebacee adiacente, cu formarea de infiltrat comun i necroz imens a pielii
i esutului celulo-adipos subcutanat.
Carbunculul este de fapt o aglomerare de furunculi ce realizeaz un placard cutanat
(aspect de fagure) i invadeaz hipodermul subiacent dezvoltând un flegmon masiv, întins, iar
esuturile din jur sunt dure, infiltrate.

Fig. 2. Carbunculul
(Sursa: www.umft.ro )

Fig.3. Carbunculul înainte (stânga) i dup (dreapta) drenarea colec iei purulente.
(Sursa: www.umft.ro )

2.2. ETIOLOGIE
Agentul etiologic preponderent este Stafilococul auriu, care pe un teren biologic
predispus, cu imunitate sc zut (obezitate, diabet zaharat), igien defectuoas , dezvolt un
proces masiv de necroz tisular cu tendin mare de difuziune. Infec ia acut se
8
realizeaz la nivelul foliculilor pilo i i al glandelor sebacee anexe, ap rând furunculi
multipli care conflueaz , realizând placardul caracteristic i penetreaz pân la fascia
subiacent . Aspectul local este acela al unui conglomerat de furuncule care dau na tere
carbunculului. Apare cu predilec ie la nivelul ul regiunii cervicale posterioare (cefei) i al
spatelui.
Stafilococul auriu este saprofit pe tegumentul normal i devine agresiv prin
p trunderea în esuturi la nivelul unei por i de intrare (escoria ie minim ). Infec ia masiv se
datoreaz secre iei de exotoxin necrozant , coagulaz i enzime fibrinolitice.
Stafilococul auriu este un tip de bacterie care se g se te pe piele, în nas, la axil , în
zona inghinal , dar i în alte p r i ale corpului. Stafilococul auriu este una dintre cele mai
frecvente infec ii bacteriene la om i reprezint , totodat , una dintre bacteriile care produce
mai multe afec iuni în organismul uman.
Stafilococul auriu se reg se te adesea, la nivelul pielii sau al mucoasei nazale la
persoanele s n toase i nu cauzeaz probleme serioase. Îns , dac bacteria p trunde în
sistemul circulator, în sistemul osos ori dac ajunge la pl mâni, inim sau la nivelul
articula iilor, infec iile cauzate de acesta pot avea urm ri grave. El supravie uie te la
temperaturi extreme, face fa acidului ga gastric i chiar i mediului salin. Aceste organisme pot
cre te aerob sau anaerob (facultativ) i la temperaturi cuprinse între 18 °C i 40° C.
Stafilococul auriu este contagios i se transmite cu u urin , prin atingerea persoanei
care poart bacteria. De regul , pielea func ioneaz precum o barier protectoare împotriva
infec iei, îns dac exist leziuni la nivelul pielii, stafilococul auriu poate
poat p trunde cu u urin
în esuturi sau sânge i poate cauza infec ii. Folosirea la comun a prosoapelor sau a lenjeriilor
le
de pat cu o persoan infectat favorizeaz infec ia cu stafilococul auriu.
Oricine poate dezvolta o infec ie cu stafilococ auriu, de i anumite categorii de
persoane prezint un risc mai mare, i anume: pacien ii cu afec iuni cronice, cum ar fi
diabetul,
abetul, cancerul, bolile vasculare, eczemele, bolil
bolile pulmonare, pacien ii imunodeprima i,
care au fost supu i unor proceduri medicale ori persoanele care care- i injecteaz droguri. De
asemenea, riscul unei infec ii stafilococice este mai mare pentru pacien ii din unit ile de
terapie intensiv , pentru cei care au fost supu i anumitor tipuri de interven ii chirurgicale i
pentru pacien ii care au dispozitive medicale inserate în corp cu
cum ar fi catetere.

Fig. 4. – Stafilococul auriu

(sursa: https://www.viata-medicala.ro/internationale/descoperire
medicala.ro/internationale/descoperire-o-noua-arma
arma-impotriva-
stafilococului-auriu-17616)

9
2.3. PATOGENIE
Patogeneza infec iilor stafilococice este complex i implic prezen a unor etape
discrete. Declan area unei infec ii stafilococice presupune urm toarele:
- Colonizarea epiteliilor sau mucoaselor;
- Invazia organismului gazd , prin dep irea barierelor epiteliale;
- Aderarea la nivelul matricei extracelulare;
- Evitarea i neutralizarea mecanismelor sistemului imunitar al gazdei;
- Distrugerea esuturilor invadate.
În mod normal, stafilococii nu au capacitatea de a str bate o barier epitelial intact –
mecanism al apararii nespecifice din organsim, de aceea invazia va fi favorizat atunci când
exista o leziune a epiteliului (solutie de continuitate, plaga), sau de prezen a orificiului unei
glande sau a foliculului pilos. Dupa ce a dep t bariera epitelial , stafilococul are capacitatea
de a recunoaste i adera la nivelul suprafe ei celulelor subiacente sau la nivelul matricei
extracelulare.
Stafilococul auriu este capabil de s produc o serie de substante nocive, care vor
distruge celulele gazda si care vor altera mediul intern, în beneficiul patogenului. Spre
exemplu: coagulaza (substanta secretata de stafilococ), leaga protrombina si transforma
fibrinogenul în fibrina, favorizand astfel, instalarea patogenului în esuturile care au protectie
imunitara sau antibiotica. De asemenea, este capabil de a secreta lipaze, ce-i asigur
supravie uirea în regiunile sebacee ale organismului gazda. Stafilococul auriu poate sintetiza
i elibera o serie de toxine membranar-active, care contribuie la afectarea i distrugerea
celulelor gazdei umane.
Dintre to i agen ii patogeni, Stafilococul auriu determin cel mai frecvent infec ii ale
pielii i esuturilor moi. Bolile sunt generate, în mod uzual, de anumite tulpini de Stafilococ
auriu care colonizeaz mucoasa nazal sau alte regiuni ale organismului uman. Pielea i
tesuturile moi subiacente pot fi invadate în mod direct sau infec ia se poate constitui ca un
proces secundar ce complic anumite leziuni deja existente la suprafata tegumentelor i
mucoaselor.
Stafilococii pot produce infec ii ale foliculilor pilo i, infec ii care pot fi banale sau
chiar amenin toare de via .
Dac infec ia afecteaz un numar extins de foliculi pilo i, atunci boala este denumit ,
carbuncul. Carbunculul reprezint o infec ie necrotic grav , înso it de febr ridicat i stare
de r u accentuat ; infec ia afecteaz mai ales b rba ii adul i de vârst medie, i se dispune cu
predilec ie la nivelul tegumentului cefei, umerilor, oldurilor i coapselor. Deoarece infec ia
este mult mai extins decât în cazul furunculului, boala se poate complica cu bacteriemie.
Pentru vindecare, se recomanda realizarea drenajului chirurgical i administrarea de
antibiotice pe cale sistemic .

2.4. DIAGNOSTIC CLINIC

Diagnosticul se stabile te în func ie de examenul clinic al pacien ilor dar în cazul
majorit ii infec iilor microbiene acesta nu poate fi stabilit cu precizie decât prin izolarea i
identificarea agentului patogen.
Se observ leziunea (placardul) care este foarte dureroas , cald la palpare, sensibil ,
proeminent la suprafata pielii i eritematoas .
Dup o senza ie de disconfort local (hiperestezie, prurit intens), apare un
placard ro u-violaceu, consistent cu semnele inflama iei acute, pe care dup 2-3 zile apar
furunculi în faze evolutive diferite. Placardul inflamator este dur i adesea cuprinde toat
ceafa sau în localiz rile din regiunea dorsal o suprafa cât o palm de adult. Durerile

10
spontane sunt intense, greu de suportat. Datorit poten ialului de difuziune, infec ia
cuprinde rapid zone întinse. Pe placardul populat cu furunculi apar cratere datorit
elimin rii burbioanelor, al turi de furunculi în formare. Din cratere care conflueaz se
scurge puroi abundent.
Semnele generale mai severe decât în cazul furuncului sunt: febr de tip septic,
frisoane, cefalee, insomnie, alterarea st rii generale.

2.5. DIAGNOSTIC PARACLINIC

Obiectivul principal al microbiologiei clinice const în eviden ierea cât mai rapid a
bacteriilor patogene. Investiga iile microbiologice nu pot aduce indica ii precise decât prin
efectuarea lor în condi ii corecte i uniforme:
• prelevarea produsului patologic trebuie practicat din leziune, în a a fel încât s
con in por iunile cele mai caracteristice.
• prelevarea trebuie s aib loc înaintea aplic rii oric rui tratament cu antibiotice sau
chimioterapice iar, în cazul în care a fost început, la 48 de ore dup întreruperea lui.
• este necesar s se recolteze cantit i suficiente din produsul patologic pentru a permite
o examinare complet .
• produsul patologic trebuie prelucrat cât mai repede sau p strat în condi ii de umiditate
i la temperatur sc zut .
În infec iile profunde localizate, tegumentul de înveli se dezinfecteaz i, dup
uscare, se punc ioneaz , recoltându-se puroiul din profunzime.
Se realizeaz un examen bacteriologic din colec ia purulent . Culturile sunt
identificate dup aspectul morfologic al coloniilor, dup colorabilitate, propriet i biochimice.
Se cerceteaz caracterele de patogenitate, antigenicitate i sensibilitatea la antibiotice în
compara ie cu o tulpin de referin .
Se recolteaz sânge pentru VSH i hemoleucogram , investiga ii care relev cre terea
VSH i leucocitoz .

2.6. DIAGNOSTIC DIFEREN IAL

Diagnosticul diferen ial în cazul furunculozei i carbunculului se face cu:
• Tricofi iile supurate,
• Acneea vulgar ,
• Pustulozele amicrobiene,
• Sifilidele secundare.

2.7. EVOLU IE. PROGNOSTIC

În func ie de starea de imunitate a organismului, carbunculul poate evolua spre
vindecare spontan (necroz – ulcera ie - cicatrizare) sau spre deces prin complica ii legate
de difuziunea i generalizarea infec iei. Complica iile carbunculului pot fi infec ioase
locale (celulita, limfandenita acut ) i generale (septicemia cu sau f r localiz ri
metastatice).

2.8. TRATAMENT

În cele mai multe cazuri tratamentul va fi chirurgical înso it de antibioterapie.

11
 a) Tratament igienico-dietetic

Se recomand o igien corporal riguroas , o alimenta ie bogat în vitamine, tratarea

corespunzatoare a ranilor minore aparute la nivel tegumentar, sp larea la o temperatura cat
mai ridicata a hainelor, prosoapelor, asternuturilor, corectarea anemiei feriprive.
Iat câteva m suri ce, corect aplicate, pot s amelioreze simptomatologia locala i pot
favoriza procesul de vindecare:
• Aplicarea local de comprese calde i introducerea zonei afectate în ap cald . Astfel
se va diminua durerea i se va favoriza acumularea puroiului spre suprafata zonei
tumefiate. Dup ce furunculele dezvolt zona superficial de puroi, prin contactul
repetat cu apa se grabe te fistulizarea. Aceasta se produce în aproximativ 10 zile de la
aparitia infectiei. Compresele calde se pot realiza prin introducerea unei buc ti de
material textil (de preferin bumbac - datorit propriet ilor absorbante) în ap cald
i apoi stoarcerea excesului de apa. Astfel compresa se aplica local, prin tamponare
delicat .
• Folosirea pentru igiena local a unui sapun antibacterian. Acesta este util în special
dup ce furunculele au fistulizat i puroiul a fost eliminat. De asemenea, se pot aplica
pe zona restant diverse unguente i creme cu propriet i antibacteriene i apoi un
bandaj steril. Zona infectat trebuie spalat de 2-3 ori/zi, dezinfectat corespunzator i
acoperit cu comprese calde pân se vindec .
• Nu se recomand în eparea furunculelor cu un ac sau agresarea lor în orice alt fel. De
obicei, astfel de proceduri nu fac decât s suprainfecteze zona, agravând afec iunea.

b) Tratament medical
Se recomand dezinfec ie local cu solu ie betadine sau alcool iodat 1%, unguente cu
antibiotice (neomicin , bacitracin , kanamicin , gentamicin , mupirocin, fucidine), comprese
antiinflamatorii cu rivanol i paste ichtiolate (ichtiol 10-20%) pentru a delimita procesul
inflamator.
În formele supurate este necesar dezinfec ia prin comprese cu solu ie cloramin B
pân la îndep rtarea crustelor i secre iilor, urmat de pansamente sterile absorbante cu scopul
de a împiedica îns mân area esuturilor învecinate. Pansamentele îmbibate cu puroi se distrug
prin incinerare. Se interzice baia la bolnavii cu leziuni supurate deschise.
Se asociaz :
• tratamente sistemice cu antibiotice;
• tratamentul terenului pentru a preveni recidiva leziunilor prin vitaminoterapie i
imunoterapie.
Tratament sistemic indicat în cazurile grave, febrile, cu impoten func ional
important : Oxacilin 3 g/zi la 6 ore per os asociat cu Gentamicin 80 mg la 8 ore, în
perfuzie iar dup retragerea semnelor locale i generale, doza ca fi de 2 g Oxacilin per os pe
zi iar Gentamicina se administreaz intramuscular 60 g pe zi.
In formele recidivante, se indic vaccinoterapie (vaccin i anatoxin stafilococic în
administr ri subcutanate bis pt mânale în doze progresiv crescânde; vaccin polimicrobian;
polidin; cantastim 1 f subcutanat/s pt mân cu efect de stimulare imunologic ).

c) Tratament chirurgical
Colec iile purulente se incizeaz i se asigur drenajul prin me are. esuturile
devitalizate se excizeaz .

12
 Se realizeaz incizie larg , în cruce, care caut s desfiin eze cât mai mult din
furuncule; lavaj cu antiseptice; me aj pentru drenaj.
Tratementul chirurgical se realizeaz sub anestezie local . Anestezia prin infiltra ie se
execut prin injectarea anestezicului (Novocain , Xilin ) local în zona în care urmeaz a fi
realizat interven ia chirurgical .
Incizia reprezint o metod chirurgical prin care se sec ioneaz esuturile cu scopul
de a evacua o colec ie patologic sau de a crea o cale de acces spre un organ int .
Instrumentarul necesar const din: bisturiu, foarfece, pense de hemostaz , sond
canelat , tuburi de dren, material moale.
Tehnica efectu rii inciziei unei colec ii superficiale: dup anestezie se vor imobiliza,
prin ap sare cu policele i indexul mâinii stângi, tegumentele de la nivelul viitoarei incizii,
apoi cu bisturiul aflat în mâna dreapt , se va efectua incizia dintr-o singur mi care, se vor
cerceta pere ii colec iei care dup evacuare va fi debridat . Se va recolta un e antion din
con inutul leziunii pentru examen bacteriologic i citostatic. Plaga va fi sp lat din abunden
cu ap oxigenat sau cloramin . La nevoie se va completa hemostaza i se va institui un
drenaj corespunz tor. Se aplic un pansament absorbant, steril i se imobilizeaz regiunea.
Drenajul reprezint o metod chirurgical prin care se evacuiaz la exterior anumite
colec ii cu lichide patologice (secre ii, puroi) din interiorul unor cavit i naturale sau
neoformate. Drenajul chirurgical poate avea dou scopuri:
• preventiv (profilactic), necesar când complica iile operatorii ridic problema unei
infec ii, hemoregii sau fistule;
• terapeutic (curativ), când se urm re te asigurarea evacu rii permanente a
colec iilor patologice.
Drenajul se realizeaz cu me e de tifon, pentru colec iile mici. Me ele se bazeaz pe
capacitatea mare de absorb ie i pe fenomenul de capilaritate pe care îl prezint . Durata
drenajului poate varia în limite largi, în func ie de evolu ia leziunii. Drenajul va fi suprimat
dup 48 ore de la dispari ia secre iilor sau când ele au c p tat un aspect seros.
Epitelizarea leziunilor ulcerate este favorizat de aplicarea de pansamente cu solu ii
antiseptice i antibiotice (acid boric, acid fusidic, mupirocin, polimixina, neomicina,
bacitracina).

13
 CAPITOLUL III
ÎNGRIJIRI GENERALE

3.1. SUPRAVEGHEREA FUNC IILOR VITALE I VEGETATIVE

Asistenta medical va supraveghea func iile vitale (puls, tensiunea arterial , respira ia
i temperatura), vegetative (cantitatea i aspectul scurgerilor, a hemoragiei, tulbur rile de
mic iune) i le va nota în foaia de observa ie a pacientului. Va urm ri felul i localizarea
durerilor, culoarea tegumentelor, faciesul, precum i unele tulbur ri psihice.

Respira ia – func ia i capacitatea vital a organismului de a asigura oxigenul necesar

metabolismului celular i eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.
Factorii care influenteaz respira ia:
• Biologici: vârsta, sexul, statura, somnul, postura, alimenta ia, exerci iul fizic.
• Psihologici: emo iile.
• Sociologici: mediul ambiant, climatul, locul de munc .
Calit ile respira iei:
• Frecven a: reprezint num rul respira iilor pe minut - adult: 16-18 R/min;
• Amplitudinea: este dat de volumul de aer ce p trunde i se elimin din pl mâni la
fiecare respira ie. În func ie de aplitudine respira ia poate fi profund i
superficial .
• Ritmul: reprezint pauzele dintre respira ii.
• Simetria: ambele hemitorace prezint aceea i mi care de ridicare i coborâre în
timpul inspira iei i expira iei.
Asistenta medical num r respira iile f r a anun a în prealabil pacientul, când acesta
se relaxeaz sau în timpul somnului; observ folosirea mu chilor accesori respiratori; observ
aspectul unghilor mâini.

Temperatura reprezint necesitatea men inerii constante a temperaturii corpului între

36 C i 37 C, datorit procesului de termoreglare.
Termogeneza este rezultatul proceselor de oxidare a factorilor de nutri ie ce au loc în
special în mu chi i ficat.
Termoliza este procesul de eliminare a c ldurii realizat prin piele, p mâni i rinichi.
Pierderile se realizeaza prin:
• evaporare;
• radia ie;
• conduc ie;
• convec ie.
M surarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului în cavit i închise sau
semiînchise, care sunt: axil , cavitatea bucal , rect, vagin.
Asistenta medical are obliga ia de a masura temperatura de cel pu in dou ori pe zi:
diminea a i seara; va nota valorile ob inute în foaia de observa ie; va raporta medicului
modific rile intervenite.

Tensiunea arterial reprezint presiunea exercitat de sangele circulant asupra

pere ilor arteriali.
Factorii ce determin tensiunea arterial sunt:
• debitul cardiac;
14
 • for a de contrac ie a inimii;
• elasticitatea i calibrul vaselor;
• vâscozitatea sângelui.
Tensiunea maxim este ob inut în timpul sistolei ventriculare, iar cea minima în
timpul diastolei.
Valorile tensiunii arteriale normale: tensiunea maxim (mm Hg) = 115-140; tensiunea
minim (mm Hg) = 75-90.
Tehnica de m surare a tensiunii arteriale:
• Se pozi ioneaz man eta tensiometrului la nivelul 1/3 inferioare a bra ului, se
deceleaz pulsul la nivelul arterei brahiale i se aplic membrana stetoscopului.
Apoi se închide ventilul i se comprim man eta prin introducerea aerului cu
ajutorul pompei pân la ob inerea unei tensiuni superioare celei din arter .
• Se decomprim u or prin deschiderea ventilului i urm re te cadranul
manometrului pentru vizualizarea primelor oscila ii, ascultând totodat prima
bataie, ceea ce reprezinta tensiunea maxim . Se urm resc oscila iile i b t ile pân
la încetarea lor complet , ultima bataie reprezentând tensiunea minim .
• Se deschide complet ventilul i se decomprim aerul.
Asistenta medical va nota tensiunea arterial în foaia de observa ie; va cunoa te
semnele hiper i hipotensiunii i metodele de interven ie în aceste cazuri; va raporta medicului
orice schimbare semnificativ ; va îndemna pacientul s se relaxeze timp de 10-15 minute
înainte de m surarea tensiunii pentru a nu se înregistra valori eronate.

Pulsul - reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan osos i

este sincron cu sistola ventricular . Pulsul ia na tere din conflictul existent între sangele aflat
în sistemul arterial i cel împins în timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizeaz prin
destinderea ritmic a arterei.
Calit ile pulsului:
• Frecven a - reprezint num rul de pulsa ii pe minut - adult: 60-80 P/min;
• Ritmul - pauzele trebuie sa fie egale între pulsa ii.
• Amplitudinea - este determinat de cantitatea de sânge existent în vase.
• Tensiunea - este determinat de for a necesar în comprimarea arterei pentru ca
unda pulsatil s dispar .
• Celeritatea - reprezint viteza de ridicare i coborâre a undei pulsatile.
Pulsul poate fi masurat în orice arter accesibil palpa iei:
• radial ;
• temporal ;
• carotidian ;
• humeral ;
• femural ;
• pedioas ;
• poplitee;
• apical: la vârful apexului în spa iul V intercostal.

15
 Fig. 5. Locurile de masurare ale pulsului.
(sursa: http://www.scoalasanitarasv.ro/)

3.2. ALIMENTA IA BOLNAVULUI

Pacientul cu carbuncul trebuie s aib o alimenta ie cât mai bogat în fructe i legume,
atât crude, ca atare sau sub form de sucuri, cât i gatite pentru un aport cât mai bun de
vitamine, avitaminoza fiind una din cauzele favorizante în apari ia carbunculului.
De asemenea se recomand consumul de carne slab de pui i pe te pentru un aport
crescut de proteine.
Ceaiurile cu efect asupra vindec rii furunculelor pot fi de asemenea recomandate:
urzic , p p die, m ce , cru in, frunze de Senna i anason verde – în p r i egale – se pun dou
linguri e din acest amestec într-o cea c cu ap fierbinte i se las acoperit timp de 20 de
minute.

3.3. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR I HIDRATAREA

OGRANISMULUI
Administrarea medicamentelor presupune pentru asistenta medical o foarte mare
responsabilitate. Gre elile provenind din nerespectarea dozelor, a cailor de administrare,
administrarea unor medicamente alterate sau schimb rile de medicamente pot da na tere
unor accidente grave, chiar fatale. Din acest motiv la administrarea medicamentelor asistenta
medical va tine seama de anumite reguli generale:
• Respectarea întocmai a medicamentului prescris. Asistenta nu are voie sa schimbe
(tratamentul) medicamentul prescris cu un alt medicament cu efect asem n tor, f r
aprobarea prealabil a medicului. Nu pot fi înlocuite intre ele nici m car preparatele
identice, care circul sub diferite denumiri.
• Identificarea medicamentelor administrate. Asistenta medical va verifica eticheta de
pe medicamente la preluarea acestora, apoi înainte de administrare la scoaterea sau
v rsarea lor din ambalajul respectiv. In afar de verificarea scriptic de pe etichete
asistenta trebuie sa recunoasc medicamentele dup ambalare, consistent , mod de
cristalizare, culoare, miros, fluiditate. Orice gre eal poate fi înl turat dac asistenta

16
 cunoa te bine medicamentele cu care lucreaz i nu administreaz nici un fel de
medicament asupra c ruia are cea mai mica îndoial .
• Verificarea calit ii medicamentului administrat. Decolorarea sau supra colorarea,
precipitate, sedimente sau flacoane în solu ii, lichefierea medicamentelor solide,
tulburarea sau opalescenta lor denot o alterare a lor. Medicamentele alterate nu vor fi
administrate bolnavilor. Prin alterare unele medicamente î i pierd din eficacitate,
altele îns se transform în produse toxice, d un toare organismului.
• Respectarea c ilor de administrare. Efectul unor medicamente este legat de calea de
administrare. Intensitatea efectului depinde de calea prin care a fost administrat
medicamentul. Nerespectarea cailor de administrare duce la periclitarea efectului
medicamentelor, la efecte nedorite, contrarii precum i la complica ii locale la locul
injec iilor.
• Respectarea dozajului prescris. Odat cu identificarea medicamentelor se vor verifica
i dozele prescrise. Dozele notate în foile de observa ie trebuie sa corespund cu cele
din condicile de predare i cu adnot rile asistentei de la vizit . Orice lips de
concordant va fi raportat medicului pentru a preciza doza real necesar .
• Respectarea orarului de administrare. Medicamentele vor fi administrate în ritmul
prescris. Nerespectarea orarului poate duce la fenomene cumulative i de intoxica ii
grave sau la ineficacitatea tratamentului. Medicamentele se descompun sau se elimina
în organism în anumite limite de timp. Administrarea la intervale mai scurte decât
timpul lor de eliminare duce la cumulare de la doze terapeutice la doze toxice sau
chiar letale.
• Respectarea somnului bolnavului. Bolnavii nu vor fi destepta i din somnul fiziologic
niciodat pentru administrarea medicamentelor simptomatice, precum i pentru
majoritatea celor patogenice. Stabilirea orarului de administrare a medicamentelor
care necesita o concentra ie continu în sânge, trebuie f cut astfel încât, dup
posibilit i, s fie respectat somnul de noapte i de dup masa.
• Evitarea incompatibilit ii dintre medicamente. Numeroase medicamente devin
ineficace sau chiar d un toare prin degradare, precipitare dac se amesteca cu altele.
• Administrarea imediat a medicamentelor deschise. Medicamentele injectabile nu se
p streaz în stare deschis . Fiolele, odat deschise, vor fi injectate
imediat.(medicamentele sunt sterile; contactul solu iilor cu aerul poate s scad
eficacitatea medicamentului).
• Respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor. Asistenta va p stra
o ordine precisa în administrarea diferitelor medicamente. Medica ia va începe cu
administrarea tabletelor, solu iilor i pic turilor, va continua cu injec iile i la sfâr it
ovulele vaginale i supozitoarele.
• Servirea bolnavului spitalizat cu doze unice de medicamente. Bolnavul va primi
deodat numai o doz unic pe care o va lua în prezenta asistentei.
• Prevenirea infec iilor intraspitalicesti. La administrarea parenteral a medicamentelor
se vor p stra condi ii riguroase ale asepsiei. Pentru medicamentele injectabile va
utiliza seringi i ace sterile, separate pentru fiecare injec ie chiar la acela i bolnav.
• L murirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise. Asistenta medical va
explica bolnavului ce anume a teapt medicul de la aceste medicamente i în cât timp
se va instala efectul lor. Va preveni bolnavul asupra eventualelor manifest ri
secundare care se pot ivi în urma utiliz rii medicamentelor.
• Raportarea imediata c tre medic a gre elilor de administrare a medicamentelor.
Orice gre eal de administrare se raporteaz imediat medicului care luând cuno tin

17
 de gre eala comis , poate lua m suri pentru a preveni complica iile. Neraportarea în
timp a gre elilor poate atrage consecin e grave sau chiar fatale.
• Prevenirea erorilor în administrarea medica iei. Înaintea administr rii oric rei
medica ii aceasta trebuie comparat cu medica ia prescris de medic din foaia de
observa ie. Se va verifica mental regula celor cinci “P”:
pacientul potrivit;
medicamentul potrivit;
doza potrivit ;
calea de administrare potrivit ;
timpul (ora) de administrare potrivit.

Hidratarea organismului. Necesit ile de ap ale organismului sunt, în medie, de

2000-2500 ml/zi. Hidratarea organismului se va realiza pe cale oral care este calea
fiziologic de administrare a lichidelor. Hidratarea pe cale oral declan eaz reflex func ia
normal a tubului digestiv i a glandelor anexe, func ie necesar absorb iei lichidelor.
Se renun la calea oral de administrare atunci cand pacientul prezint v rs turi,
stenoz piloric i esofagian , negativism total. În aceste cazuri se procedeaz la hidratarea
pacientulului pe cale parenteral , i anume prin perfuzie intravenoas în scopul reechilibr rii
hidroelectrolitice, hidroionice si volemice a organismului.
Toate fluidele administrare intravenos trebuie etichetate cu data, ora i medica ia
ad ugat i doza.
Se vor evita:
• sursele de contaminare a perfuziei prin manevre necorespunz toare, ataît
înaintea mont rii, cât i în timpul perfuziei
• Hiperhidratarea
• Embolia gazoas prin p trunderea aerului în curentul circulator
• Rev rsarea lichidului în tesuturile perivenoase care poate da nastere la flebite
i necroze
• Coagularea sângelui pe ac sau canul care se previne prin perfuzarea lichidului
cu solu ie de heparin .

3.4. RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE I PATOLOGICE

a) Recoltarea secre iilor purulente
Recoltarea secre iilor purulente dintr-o leziune se efectueaz pentru a se identifica
prin intermediul examenelor de laborator microorganismele ce provoac procesul infec ios.
Loc de elec ie
Secre iile purulente se recolteaz de pe suprafa a tegumentelor din pl gi supurate,
ulcera ii, organe genitale, conjunctivo-oculare, cavitate bucal i conduct auditiv.
Scop
• Explorator: depistarea florei microbiene i efectuarea antibiogramei (stabilirea
sensibilit ii germenilor fa de antibiotice)
• Terapeutic: evacuarea i tratarea secre iilor purulente
• Stabilirea diagnosticului i evaluarea tratamentului.
Materiale necesare
• Pense
• Comprese sterile
• Solu ii dezinfectante (betadin )
• M nu i sterile

18
 • Recipiente, eprubete sterile pentru colectarea secre iilor
• Tampoane sterile
• Pipeta
• Tava medical
• Recipiente pentru colectarea de eurilor
Preg tirea mediului
• se asigur intimitatea pacientului
• se izoleaz patul cu paravan.
Pregatirea pacientului
• se explic procedura i necesitatea tehnicii
• se ob ine consim mântul i colaborarea pacientului
• se încurajeaz pacientul
• se pozi ioneaz pacientul în func ie de locul leziunii (plag chirurgical cu
supura ie parietal , pl gi septice, abces, flegmon deschis, vezicule, pustule).
Tehnica
• asistenta se spal pe mâini i se dezinfecteaz ;
• îmbrac m nu ile sterile;
• se cur i se dezinfecteaz suprafa a din jur cu comprese sterile;
• se cur prin absorb ie cu comprese sterile suprafa a;
• recoltarea secre iilor din ulcera ie, flegmon deschis: se recolteaz exsudatul sau
puroiul prin aspira ie cu pipeta, cu tampon steril sau cu o ansa sterilizat , se
dezinfecteaz zona i se panseaz ;
• recoltarea secre iilor din papul , abces, flegmon: se punc ioneaz leziunea cu un
ac steril de unic folosin montat la o sering , se mi c acul pân când se ob ine
lichidul (puroi, serozitate etc); se pune materialul recoltat în eprubet , se
dezinfecteaz zona punc ionat i se panseaz ;
• în func ie de modul de recoltare: realiza i 2-3 frotiuri în care s întinde i uniform
secre ia sau introduce i produsul recoltat într-o eprubet steril ;
• probele se eticheteaz i se trimit la laborator.
Reorganizarea locului de munc
• Colecta i materialele folosite în containere speciale, conform PU;
• Sp la i-v mâinile dup îndep rtarea m nu ilor;
• Nota i procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei care a
efectuat tehnica.
Accidente / Incidente
• suprainfectare cu al i germeni
• produsul nu e trimis în timp util la laborator
• durere, sângerare.
Recomand ri
• se lucreaz cu blânde e
• se respect cu stricte e asepsia i antisepsia
• se trimite în timp util probele la laborator.

b) Recoltarea sângelui cu sistem Vacutainer

Recoltarea sângelui venos prin sistem Vacutainer se realizeaz prin punc ie venoas .
Sistemul Vacutainer reprezint o metoda de recoltare de sânge pentru analize de
laborator care asigura confortul bolnavului, calitatea probei recoltate si securitatea
personalului medical.

19
 Vacutainer® este o marc înregistrat a Becton Dickinson, care fabric i vinde ast zi
tuburile.
Materiale necesare:
• ac de punc ie cu infiletare
• tub holter la care se ata eaz acul de punc ie
• Vacutainere (cu dopuri de diverse culori în func ie de analiz )
• tampoane de vat
• alcool
• tavi renal
• garou
• plasturi.
Culori Vacutainere:
• ro u i portocaliu – utilizate la recolt ri biochimice
• bleu – pentru teste de coagulare, fibrinogen, Tq - con ine citrat de sodiu
• verde – pentru recolt ri biochimice - con ine heparin
• mov – pentru determin ri hematologice - con ine solu ie EDTA
• negru – pentru VSH
• gri – glicemie.
Ordinea recomandat pentru utilizarea vacutainerelor la recoltarea de sînge venos la
acela i pacient este:
1. flaconul pentru hemocultur
2. Vacutainer pentru coagulare cu citrat (dop albastru)
3. Vacutainer pentru ser (dop ro u)
4. Vacutainer cu heparin (dop verde)
5. Vacutainer cu EDTA pentru hemogram (dop mov)
6. Vacutainer pentru VSH (dop negru).

Fig. 6. Vacutainere, holder, ac pentru holder

(sursa: https://paginadenursing.ro/recoltarea-sangelui-venos-prin-sistem-vacutainer/)

În cazul în care nu se recolteaz hemocultura, ordinea este:

1. Vacutainer pentru ser (dop ro u)

20
2. Vacutainer pentru coagulare cu citrat (dop albastru)
3. Vacutainer cu heparin (cu dop verde)
4. Vacutainer cu EDTA pentru hemogram (dop mov)
5. Vacutainer pentru VSH (dop negru).
Preg tirea pacientului:
• se anun cu 24 de ore înainte pentru analizele care vor fi recoltate a jeun
(diminea a, pe nemâncate). Pacientul nu trebuie s m nânce înaintea recolt rilor
• uneori se poate impune un regim dietetic, repaus la pat, medica ie special
• se explic necesitatea tehnicii
• se instruie te pacientul privind comportamentul acestuia din timpul recolt rii.
• se solicit colaborarea si se ob ine consim mântul
• se îndep rteaz lenjeria de pe regiunea aleas pentru punc ie.
• hainele nu trebuie s împiedice circula ia de întoarcere.
• se a az pacientul cu bra ul în extensie, sprijinit pe o pern .
Stabilirea locului punc iei venoase:
• se alege bra ul pentru punc ie.
• es examineaz calitatea i starea vaselor de la plica cotului.
• se stabile te locul de execu ie al punc iei venoase.
Tehnica:
• asistenta se spal i se dezinfecteaz pe mâini.
• îmbrac m nu ile de protec ie.
• se îndeparteaz capacul acului dublu (obligatoriu desigilarea acului se face în
prezenta pacientului, dup ce i s-a ar tat faptul ca este steril/sigilat)
• ia tubul holder la care ata eaz acul de punc ie prin înfiletare;
• se aplic garoul la 5-8 cm deasupra locului punc iei;
• se examineaz calitatea venelor i se palpeaz locul punc iei;
• dac venele nu sunt vizibile i nici nu se simt la palpare, ruga i pacientul s
închid i s deschid pumnul de mai multe ori;
• o alta variant este s se desfac garoul i pacientul s stea cu mâinile coborâte
sub nivelul inimii pentru ca venele s devin turgescente; aplicarea de comprese
calde ar putea da de asemenea rezultate;
• aplicarea garoului pentru alegerea preliminar a venei nu trebuie s depasea c 1
minut;
• se dezinfecteaz cu tampon cu alcool prin mi care circular de la centru spre
exterior;
• se cere bolnavului s închid i s deschid pumnul de câteva ori i s r mân cu
el închis;
• se ancoreaz vena cu degetul mare sau cu indexul pozi ionat la 2,5-5,0 cm de
locul punc iei;
• se punc ioneaz vena la un unghi de inser ie de aproximativ 10-30 grade în
condi ii de asepsie perfect , pe direc ia axului longitudinal, împingând acul
infiletat pe holder 1-1,5 cm în lumenul venei;
• recoltarea sângelui se face prin împingerea tubului în holder în a a fel încât
diafragma gumat a dopului s fie str puns ;
• dupa ce începe s curg sângele în Vacutainer, se cere pacientului s desfac
pumnul;
• acul dublu str punge diafragma de cauciuc a capacului tubului. se are în vedere
ca tubul s fie centrat în holder pentru ca acul s în epe zona central a capacului;

21
 • sângele este atras de vacuumul din Vacutainer i curge cu vitez proprie. se las
tubul s se umple pân când vacuumul este epuizat i curgerea sângelui se
opre te;
• când tubul este plin, se extrage din holder prin apasare pe bordura holderului cu
degetul mare;
• se introduce un nou vacutainer prin mi care de împingere-rotatie, daca este
necesar;
• când se introduce ultimul vacutainer si incepe sa fie umplut cu sange, se desface
garoul;
• dup recoltare tubul se înclin sau se r stoarn pentru omogenizarea cu
aditivul (atentie!nu se agit energic tuburile deoarece sângele poate hemoliza);
• se introduc câte Vacutainere sunt necesare, în ordinea corect ;
• dup recoltare, se aplic un tampon cu alcool la locul punc iei i se retrage brusc
acul;
• se men ine tamponul cca. 5 minute f r a se îndoi bra ul, pentru a se preveni
extravazarea sângelui în esuturile din jur;
• se eticheteaz corespunz tor tuburile i se trimit la laborator.
Reorganizarea locului de munc :
• colecta i materialele folosite în containere speciale
• acul se arunc necapi onat
• sp la i-v mâinile dup îndep rtarea m nu ilor
• nota i procedura în foaia de observa ie: nume, prenumele asistentei care a
efectuat recoltarea, data i ora.
Observa ii:
• VSH se recolteaz f r staz venoas .
• Vacutainerele cu aditivi (cele cu capac albastru, mov, negru, verde, gri) se agita
pentru amestecarea sângelui cu anticoagulan ii / aditivii respectivi; agitarea se
face prin r sturnare blând i completa (la 180 de grade) a tubului de 8-10 ori. O
agitare energic produce hemoliza, iar proba de sânge va fi improprie pentru
analiz .
• în timpul recolt rii i dup recoltare, observa i starea pacientului (facies,
tegumente, puls, starea general ).
Accidente/ incidente:
• hematom;
• perforarea venei;
• ame eli;
• paloare accentuat ;
• lipotimie;
• colaps.

3.5. PREG TIREA PACIENTULUI I EFECTUAREA TEHNICILOR

UTILIZATE ÎN DIAGNOSTICUL I TRATAMENTUL
CARBUNCULUI

În cadrul îngrijirii pacientului asistenta medical trebuie sa efectueze anumite tehnici /

proceduri care in de investiga iile necesare diagnosticului i de efectuarea tratamentului.
Aceste tehnici necesita, de cele mai multe ori, o preg tire prealabil a pacientului.

22
 a) Incizia
Defini ie: Incizia reprezint sec ionarea esuturilor superficiale sau profunde cu
ajutorul unui instrument t ios (bisturiu), pentru a crea o cale direct de acces chirurgical
pentru descoperirea unor elemente anatomice (artere, vene, nervi, tendoane, mu chi),
abordarea unui organ intern, evacuarea unui abces, extirparea unui corp str in, îndep rtarea
unei tumori, efectuarea unei biopsii sau pentru excizia esuturilor cicatriciale sau
necrozate.
Indica ii: abcesul cald, abcesul perianal, abcesul ischiorectal, abcesul sânului, boala
pilonidal , hidrosadenita, carbunculul (furunculul antracoid), panari iile, flegmonul,
hematoame.
Contraindica ii: furunculul, tulbur ri de coagulare, tratament cronic cu
anticoagulante orale, instabilitatea func iilor vitale.
Materiale necesare: bisturiu, foarfeci drepte sau curbe, sond canelat , pense
chirurgicale, pense hemostatice Pean, dep rt toare, tuburi de dren / me e, solu ii antiseptice,
comprese sterile.
Tehnica:
Verific m identitatea pacientului c ruia urmeaz s -i fie efectuat incizia i îl
pozi ion m în diverse pozi ii (decubit dorsal, lateral, ventral, pozi ie ginecologic ) pentru a
oferi o expunere i o luminozitate optim regiunii.
Asepsia câmpului operator:
• raderea p rului din regiunea respectiv ;
• badijonarea cu solu ii antiseptice a tegumentului;
• izolarea regiunii cu câmpuri sterile.
Anestezia:
• local sau loco-regional cu Xilin 1%;
• pentru leziunile mai extinse sau mai profunde se prefer rahianestezia sau
anestezia general .
Chirurgul se plaseaz de partea leziunii cu unul sau dou ajutoare în fa .
Amplasarea inciziei:
• Incizia trebuie s fie perpendicular pe suprafa a dermului, trasarea fiind
continu , dintr-o singur mi care, plan cu plan i pe aceea i linie.
• Inciziile sunt superficiale, când intereseaz straturile de înveli cutaneo-gr sos i
profunde, când intereseaz planurile subiacente musculo-aponevrotice,
tendinoase, vasculare, nervoase i viscerale ale organelor parenchimatoase
sau cavitare.
• Incizia poate fi trasat simplu (liniar, curb) sau mai complex (sub forma
literei U, Z, D, T, circular sau în form de cruce) având grij s nu
devasculariz m dermul pentru a preîntâmpina necroza lui. Prelungirea sau
completarea inciziei se face atunci când intraoperator ne d m seama c nu
mai corespunde scopului urm rit.
• Incizia, suficient de larg , va fi plasat în punctul cel mai decliv al zonei de
maxim fluctuen pentru a avea un drenaj eficient al colec iilor purulente.
• Lungimea inciziei este propor ional cu leziunea abordat i cu segmentul
anatomic suferind pentru a ob ine o vizibilitate bun i siguran în plag .
Manipularea bisturiului:
• Bisturiul se ine în mâna dreapt , în diferite pozi ii pentru a avea comoditate
i siguran maxim .
• Cu cealalt mân se fixeaz i se întinde tegumentul regiunii respective.

23
 • Totdeauna incizia începe cu bisturiul orientat perpendicular pe planul
tegumentului, apoi se continu sub un unghi de 30o, cu indexul ap sând dosul
lamei, sec ionând tegumentul pân la esutul subcutanat, exercitând o ap sare
uniform , iar la finalul inciziei lama ia din nou o pozi ie vertical .
• Pentru incizii largi, bisturiul va fi manevrat ca un cu it, cu mânerul
bisturiului în palm i indexul pe dosul lamei.
• Pentru incizii mici, bisturiul va fi inut ca un creion, sprijinindu-ne cu
marginea cubital a mâinii pe tegumentul pacientului. Cealalt mân întinde
tegmentul ce va fi incizat între police i index.
• Pentru incizia unor colec ii bisturiul poate fi manevrat ca un pumnal pentru
în epare i t iere, cu t i ul în sus sau pentru a evita lezarea unor elemente
anatomice subiacente.
• Inciziile profunde în apropierea viscerelor sau a vaselor se fac plan cu plan pe o
sond canelat .
• În cazul abceselor se efectueaz i debridare instrumental sau prin digitoclazie
pentru a goli toat cavitatea.
• În cazul cavit ilor mari tunelizate subcutanat, se practic i o contraincizie i
drenaj în punctul cel mai decliv.
• În cazul abceselor perianale incizia este orientat radiar spre orificiul anal.
• În cazul carbunculului incizia se face sub form de cruce cu excizia
esuturilor necrozate.
• Incizia pentru panari iile degetelor se face pe fa a lateral , la limita dintre
tegumentul palmar i dorsal, linia de incizie fiind întrerupt în dreptul
articula iilor.
Hemostaza se realizeaz cu electrocauterul sau prin ligaturi.
Pansamentul pl gii se realizeaz la sfâr it.
Incidente i accidente :
• Lipotimia
• ocul anafilactic la substan ele anestezice
• Reluarea inciziei nu va putea fi efectuat pe acela i traseu i astfel
vindecarea va evolua cu o cicatrice mai groas .
• Vom evita inciziile care ncruci eaz pliurile de flexiune cutanat ,
respectând func ionalitatea regiunii pentru a crea o cicatrice estetic , evitând
cicatricea vicioas , retractil , cu pozi ii vicioase ale unor segmente importante
(palm , degete, etc.).
• Hemoragia care necesit o hemostaz complet i minu ioas .
• Lezarea vaselor, nervilor, tendoanelor din spa iile subiacente.
• Devitalizarea sau necroza tegumentului i esutului subcutanat.
• Inciziile mici, insuficiente, cu evacuarea incomplet a colec iilor purulente vor
duce la recidiv precoce.

b) Pansamentul – îngrijirea pl gilor

Pansamentul reprezint actul chirurgical prin care se aseptizeaz i se protejeaz o
plag fa de ac iunea agresiv a diversilor agen i, înlesnind o bun cicatrizare.
Scop
• protejaz plaga de factori nocivi (mecanici, termici, climaterici i infectio i ai
mediului înconjurator);
• asigur o bun absor ie a secre iilor, un repaus perfect al regiunii lezate;
• favorizeaz cicatrizarea.

24
Tipuri de pansamente
• Pansamentul protector pentru pl gi care nu secret , nu prezint tub de dren
(plaga operatorie, locul unei injec ii sau punc ii, locul unde este montat un cateter
venos) pentru a realiza protec ia fa de mediul înconjurator.
• Pansamentul absorbant pentru plagi drenate sau secretante cu un strat de
comprese i un strat de vat .
• Pansamentul ocluziv pentru pl gi înso ite de leziuni osoase peste care se aplica
aparatul gipsat pentru imobilizare.
• Pansamentul compresiv pentru pl gi sângerande în scop hemostatic, pentru
imobilizarea unei articulatii in caz de entorsa sau pentru reducerea unei cavitati
superficiale dup punc ionare.
• Pansamentul umed are ca obiectiv diminuarea edemului inflamator,
contraindicate în pl gi care secret .
Reguli pentru efectuarea unui pansament corect
• S fie f cut în condi ii aseptice
Folosi i materiale de protectie i instrumente sterile;
Sp la i i dezinfectati mâinile, îmbr ca i m nusi sterile;
Servi i materialele folosind pense i nu introduceti în casoleta sau în trusa de
instrumente pensa cu care a i lucrat în plag ; nu folositi acelea i instrumente la
al i pacien i.
Aseptizarea pl gii trebuie s se fac cu antiseptice pe baz de iod, apa oxigenat ,
rivanol etc.
• S fie absorbant
Asigura i absorb ia secre iilor pentru a favoriza cicatrizarea, utilizând
comprese de tifon i vat hidrofil pentru absorb ia secre iilor.
• S fie protector
Acoperi i plaga cu comprese sterile i vat asfel încât ca dimensiunile lor
s depa easc marginile pl gii cu cel putin 1-2 cm;
Dac plaga este expusa microbilor ,protejati plaga cu un start mai gros de
tifon si vat .
• Sa fie atraumatic
Actiona i cu blânde e, r bdare, la recomandarea medicului administra i un
calmant dac trebuie;
Sp lati plaga prin turnare si absorbiti surplusul de lichid si secretiile prin
tamponare.
Nu fixa i pansamentul prea strâns pentru a nu jena circula ia i a nu
produce durere, dar suficient de strâns pentru a fi men inut fix.
• S fie schimbat la timp
Verificati indica ia medical cu privire la schimbarea pansamentului;
Schimbarea pansamentului se va efectua în func ie de aspectul pl gii: în
cazul pl gilor infiltrate, pansamentul se schimb zilnic sau ori de câte ori
este nevoie.
Anunta i medicul i controla i plaga dac pacientul acuz durere sau
prezint febr fara alta cauz , schimbati pansamentul cu aceasta ocazie.
Materiale necesare
• substantele antiseptice pentru cur irea i dezinfec ia pl gii – apa oxigenat ,
rivanol, cloramin , betadin ; i a tegumentelor din jur: alcool iodat 2%, tinctura
de iod.

25
• casoleta cu materialele care realizeaz protec ia pl gii i care sunt u oare, se pot
steriliza, nu sunt iritante pentru tegumente, sunt absorbante: compresele din tifon
sterile; tampoane din tifon/ vat , me e, fe e de tifon.
• materiale de fixare: leucoplast (se aplic pe tegument ras i degresat; este
impermeabil pentru aer), fe i de tifon diferite m rimi (realizeaz „înf area”
chirurgical ).
• cutie cu instrumentar chirurgical steril: pense, foarfec .
• t vi renal , m nu i sterile, m nu i de protec ie.
• alez , mu ama
• seringi sterile
Preg tirea pacientului
• Pregatirea psihic : se anun a bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii, se ob ine
consim mântul;
• Pregatirea fizic : se aseaza în pozitie confortabila sezanda sau in decubit dorsal,
in functie de regiunea unde este plaga.
Tehnica
• pansamentul este efectuat de dou persoane (medic-asistent medical /dou
asistente medicale) – o persoan serve te, iar cealalt efectueaz tehnica;
• se spal mainile i se îmbrac m nu ile sterile/de protec ie
• examinarea pl gii i a tegumentelor din jur. Daca plaga a fost pansat se desface
fa a si se ridic pansamentul vechi cu mult blandete, pentru a nu produce dureri
prin dezlipire brutal ; dac nu se desprinde se înmoaie cu ap oxigenat sau ser
fiziologic i apoi se ridic pansamentul cu ajutorul pensei de lucru.
• Crearea câmpului operator
degresa i tegumentele din jurul pl gii pentru a îndep rta urmele de adeziv de
la pansamentul vechi sau sebumul folosind un tampon steril
dezinfectati tegumentele s n toase din jurul pl gii cu o solutie antiseptic –
alcool iodat 1%; tinctura de iod sau alcool de 70o (începand dinspre plaga spre
periferie, schimba i tamponul frecvent). Aceste dezinfectante nu trebuie s
intre în plag , deoarece sunt foarte iritante.
• Tratarea plagii
actiona i în func ie de recomandarea medicului, de natura si evolutia pl gii;
spalati plaga cu un jet slab de solutie antiseptic dac prezinta secretii,
tampona i cu comprese sterile uscate, îndepartati tubul de dren, firele si ajutati
medicul daca este o plaga recent .
Fiecare compres utilizat se arunc în t vi a renal .
se folosesc dou pense anatomice din trusa steril de instrumente pentru
îndepartarea pansamentului vechi
cu o pensa porttampon se ia o compres steril i cu ajutorul celei de-a doua
se efectueaz un tampon care se înbib cu apa oxigenat , turnand-o din sticl
se toarna în plag apa oxigenat , avand rol dezinfectant hemostatic i de
îndep rtare a impuritatilor si secretiilor (prin efervescenta produsa). Se
tamponeaz spuma cu un tampon de tifon steril. Cura area se poate repeta
turnând ser fiziologic i tamponând. Plaga trebuie s fie pe cât de posibil
curat , f r secre ii. Pentru acest lucru se face cura are repetat , în func ie de
necesit i.
dup toaleta pl gii, se cura a din nou marginile pl gii periferic, de cateva ori,
la fiecare stergere folosind un alt tampon (cel utilizat fiind aruncat în t vita
renal ).

26
 se sterg marginile pl gii cu un tampon uscat steril.
aplicati medicamente conform prescriptiei medicale.
• Acoperirea – protec ia pl gii
Aplicati 2-3 comprese sterile care s dep easc marginile pl gii cu 1-2 cm;
Nu aplica i un strat prea gros pentru a asigura o bun capilaritate a plagilor
care secret .
• Fixarea pansamentului
Alege i o metoda de fixare adecvata regiunii prin înfa are, bandajare sau
cu substan e adezive – leucoplast, fa în func ie de regiune;
Verifica i pansamentul pentru a nu jena circula ia de întoarcere sau dac
asigur repausul în cazul în care este limitata miscarea;
Verifica i daca pansamentul jeneaz mi carea.
La Tehnica pansamentului trebuie s se in cont de urmatoarele reguli:
• s se lucreze în condi ii de asepsie perfecta
• pansamentul s asigure o bun absorb ie a secre iilor
• pansamentul s protejeze de factorii nocivi-termici, infec io i, mecanici, din
mediul înconjur tor
• s se aseptizeze plaga cu antiseptice potrivite.
Complica ii
• hemoragie;
• durere vie în interiorul pl gii sau la distan . Este datorat intercept rii unor
termina ii nervoase;
• edemul traumatic;
• supura ia pl gii;
• cangrena.

c) Perfuzia intravenoas
Perfuzia este o metod de tratament care const în introducerea, în organismul unui
pacient pe cale parenteral , a unei cantit i de sânge sau de diferite solu ii medicamentoase,
în scop terapeutic.
Perfuzia se efectueaz într-un ritm lent (pic tur cu pic tur ), pentru a nu
dezechilibra mecanismele de reglare, tensiunea arterial sau schimburile de ap i s ruri
minerale dintre sânge i esuturi.
Perfuziile venoase permit administrarea de:
• medicamente
• solu ii electrolitice (sodiu, potasiu etc.)
• solu ii glucozate („seruri”)
• de derivate de sânge
• de produse de hr nire artificial (pe baz de glucide, de lipide i de acizi
amina i).
Scop
• hidratarea i mineralizarea organismului;
• administrarea medicamentelor la care se urm re te efectul prelungit;
• depurativ, diluând i favorizând excre ia din organism a produ ilor toxici;
• completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenteral ;
• alimentarea pe cale parenteral .
Materiale necesare
Necesarul de materiale pentru perfuzia intravenoas depinde de:
• rata de administrare;

27
 • tipul terapiei;
• specificul solutiei care trebuie administrata intravenos.
Exist dou tipuri de filtre de picurare pentru perfuzoare care trebuie alese în func ie
de ce se indic la administrare.
Perfuzoarele cu macropicur tor sunt folosite pentru administrarea rapid a unor
cantit i mari de solu ie prin faptul c permite formarea pic turilor mari.
Perfuzoarele cu micropicur tor se folosesc pentru uzul pediatric i la adul i care
necesit administrarea unor cantit i mici de solu ie într-un timp mai îndelungat, sub un
control atent al ratei i cantit ii de administrare.
Administrarea intravenoas prin ata area unei linii venoase secundare la una primar ,
deja existent , permite administrarea alternativ sau concomitent a dou solu ii.
Perfuzoarele care au filtru de aer se folosesc pentru solu iile din sticle, cele f r filtru
de aer se folosesc pentru solu iile din pungi de plastic sau la flacoanele care au ele ata ate
filtru de aer.
Materiale necesare pentru perfuzia intravenoas
• solu ia de administrare intravenoas
• paduri alcoolizate
• perfuzor
• stativ
• medicamentele prescrise dac trebuie administrate în perfuzie
• mânu i
• tavi sau c rucior de lucru.
Pregatirea materialelor
• se verific data de expirare a solu iilor de administrat, volumul i tipul solu iilor
• se examineaz solu iile (de plastic sau de sticl ), s nu fie perforate sau sparte
• se examineaz solu iile pentru a verifica aspectul lor (sa nu fie tulburi, precipitate
etc).
Pregatirea pacientului
• procedura trebuie explicat pacientului în detaliu pentru a reduce teama i
anxietatea. Astfel, se va explica pacientului c va r mâne la locul punc ion rii un
cateter de plastic la care se va ata a un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor
solu ii indicate de medic. Se vor explica avantajele tehnicii i anume faptul c
aceasta îl scute te de în eparea repetat pentru administrarea tratamentului;
• i se va explica, de asemenea, c durata i tipul tratamentului vor fi indicate de
medic;
• se aduce la cuno tin pacientului orice modificare survenit în schema de
tratament;
• de-a lungul tratamentului pacientul trebuie înv at s anun e orice modificare în
rata de administrare potrivit de asistenta (daca perfuzia se opre te sau merge
mult mai rapid), dac începe s -l doar .De asemenea, i se va preciza c nu va
trebuie s loveasc sau sa bruscheze locul unde branula este inserat ;
• se va explica tehnica îndep rt rii branulei, cât timp se va ine compresie la locul
de inser ie cât i faptul c va fi apt s î i foloseasc mâna respectiv la fel de bine
ca înainte de montarea branulei.
Tehnica perfuziei
• se spal mâinile bine;
• se pun mânu ile;
• se aga solu ia în stativ;

28
 • se înl tur capacul sau dopul protector i se dezinfecteaz cu un pad alcoolizat
por iunea unde va fi introdus perfuzorul;
• se introduce cu seringa steril un alt medicament în solu ia perfuzabil dac acest
lucru este indicat i se va eticheta flaconul specificând medica ia introdus ;
• se desface perfuzorul i se introduce în solu ie având grij s nu atingem cap tul
pentru a îl p stra steril;
• se clampeaz perfuzorul i apoi se preseaz camera de umplere pân când se
umple jum tate;
• se declampeaz perfuzorul i se gole te de aer l sând lichidul s curg în t vi
pân când nu mai este nici o bul de aer;
• dac solu ia este în flacon de sticl , va trebui s se deschid filtrul de aer pentru
ca ea s curg ;
• dac solu ia este în pung de plastic. nu este nevoie s se deschid filtrul de aer;
• se deta eaz capacul protector al celuilalt cap t al perfuzorului i se ata eaz
perfuzorul la branul ;
• se eticheteaz flaconul de solu ie cu data si ora administr rii;
• Se supravegheaz func iile vitale ale pacientului i se observ starea general , se
verific periodic debitul perfuziei.
Administrarea medicamentului în solu ia de perfuzat deja montat în stativ
• Se închide clema sistemului de perfuzie;
• Se dezinfecteaz dopul pungii;
• Se în eap cu acul ata at la sering steril i se injecteaz medicamentul în
pung ;
• Se rote te u or punga pentru amestecarea medicamentului cu solu ia de perfuzat;
• Se deschide clema i se ajusteaz ritmul de curgere conform recomand rilor;
• Se eticheteaz punga cu solu ie perfuzabil , notând solu ia medicamentoas
introdus .
• Se supravegheaz pacientul i se observ starea general ;
• Se verific periodic debitul perfuziei.
Reorganizarea locului de munc
• Se colecteaz selectiv de eurilor conform precau ilor universale P.U.
• Se noteaz tehnica în foaia de observa ii – data, ora administr rii, medicamentul
ad ugat, doza, solu ia perfuzabil , ritmul de administrare, numele asistenului
medical care a efectuat tehnica.
Calculare ritm curgere perfuzie
Calculul ritmului de administrare pentru solu iile perfuzabile (rata de flux):
Formula 1: total solu ie/total ore = ml/or
Formula 2: ml/or x factor picurator = pic turi/or
Formula 3: total solu ie x factor picurator/nr.ore x 60min = pic turi/min
Unde factor picurator:
Picurator copii =micro= 60pic/ml
Picurator adul i =macro= 15pic/ml
Picurator sânge =10picaturi/ml
Complica ii
Complica iile care pot surveni în cadrul terapiei intravenoase pe cateter
periferic trebuie avute în vedere, prevenite, iar, dac apar, cunoscute metodele de ac ionare
în aceste situa ii. Aceste complica ii sunt:
• flebitele
• extravazarea solu iilor

29
 • impermeabilitatea cateterului
• hematom
• sec ionarea cateterului
• spasme venoase
• reac ii vasovagale
• tromboze
• infec ii sistemice (septicemie)
• reac ii alergice
• înc rcare circulatorie
• embolie.

3.6. PREG TIREA PREOPERATORIE I ÎNGRIJIRILE

POSTOPERATORII
a) Preg tirea preoperatorie
Preg tirea preoperatorie general const în:
• examenul clinic i paraclinic
• preg tirea psihic a pacientului
• îngrijiri igienice
• urm rirea func ional , vital i vegetativ
• observarea schimb rii în starea bolnavului
• regimul dietetic preoperator.
Examenul clinic
Acesta este efectuat de c tre medicul chirurg, ajutat de cadrul mediu sanitar i pune în
eviden starea fiziologic a bolnavului dând totodat posibilitatea depist rii unor deficien e
ale organismului i ale unor boli înso itoare. El este completat de examin ri paraclinice.
Preg tirea psihic
• Bolnavul este informat despre necesitatea interven iei chirurgicale, riscul,
eventualele complica ii;
• Se fixeaz data interven iei;
• Se suprim tot ceea ce ar putea produce bolnavului stare de nelini te. Bolnavului
i se creeaz o stare de confort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant pl cut.
• I se asigura leg tura cu apar in torii.
• Teama de spital, de anestezie sau de opera ie fac ca pacien ii s fie anxio i i
deprima i. Asistentul medical trebuie s fie empatic în comunicarea cu pacientul
pentru a reduce disconfortul psihic creat de teama de opera ie sau de anestezie.
• Se ob ine consim mântul scris al pacientului cu privire la interven ie.
Consim mântul este responsabilitatea medicului care efectueaz interven ia, iar
asistenta medical trebuie s se asigure c pacientul a în eles informa iile primite.
• La indica ia medicului, se pot administra sedative în seara dinaintea interven iei
pentru diminuarea anxiet ii i pentru o odihn adecvat .
Îngrijiri igienice
• Daca starea bolnavului o permite, bolnavul va fi îndrumat, ajutat s fac du ,
urmat de igiena cavit ii bucale, îngrijirea p rului, t ierea unghiilor.
• În cazul bolnavilor nedeplasabili, toaleta va fi f cut la pat.
Urm rirea func iilor vitale i investiga iile paraclinice înainte de opera ie
• m surarea i notarea temperaturii;
• m surarea i notarea pulsului;

30
• observarea i notarea respira iei;
• m surarea i notarea tensiunii arteriale;
• eviden a diurezei;
• observarea scaunului;
• se cânt re te pacientul (necesar pentru dozarea medica iei);
• se verific obligatoriu pentru toate interven iile chirurgicale: grup
sanguin, hemoleucograma, glicemie, uree, creatinin , probe hepatice, factori de
coagulare, sumar de urin ;
• se efectueaz electrocardiogram i radiografie toracic ;
• se ata eaz toate rezultatele la foaie de observa ie al pacientului.
Preg tirea preoperatorie din preziua opera iei
Preg tirea general
• asigurarea repausului fizic, psihic i intelectual;
• asigurarea alimenta iei necesare, alimente u or digerabile;
• începând cu ora 21 în seara dinaintea opera iei se va sista aportul de alimente i
lichide;
• se interzice fumatul sau consumul de b uturi alcoolice în preziua opera iei;
• se va efectua evacuarea intestinului, clisma evacuatorie (dac nu sunt
contraindica ii) în seara dinaintea interven iei sau i în diminea a interven iei
dac aceasta se efectueaz la nivelul tubului digestiv;
• asigurarea igienei corporale. Se va efectua baie sau du pe regiuni la pat.
Preg tirea local
• se cur pielea pe regiuni. Dac în zona în care se va interveni chirurgical este
piele cu p r, se rade cu grij o suprafa larg (20-25cm), evitându-se s se
produc mici leziuni (pot fi poart de intrare pentru germeni, sau zon dureroas
la efectuarea dezinfec iei);
• nu se vor folosi creme depilatoare deoarece pot produce irita ii locale;
• se degreseaz pielea cu comprese sterile;
• se dezinfecteaz pielea cu un antiseptic (alcool, tinctura de iod);
• se acoper câmpul operator, la indica ia medicului.
Preg tirea preoperatorie din diminea a interven iei
• se întrerupe alimenta ia i hidratarea. Bolnavul nu m nânc cel pu in 12 ore
înaintea interven iei chirurgicale;
• se supravegheaz func iile vitale;
• se comunic medicului eventualele modific ri patologice ale func iilor
vitale, tuse, menstrua ie, etc.
• îmbr carea se face cu c ma de noapte (pentru femei) sau pijama (pentru
b rba i)
• protezele dentare mobile vor fi scoase, învelite într-o bucat de tifon i puse în
noptiera bolnavului;
• bijuteriile vor fi predate familiei sau administra iei spitalului;
• îndep rtarea lacului de pe unghii i a rujului de pe buze (prezen a lor face dificil
depistarea semnelor de cianoz la nivelul extremit ilor);
• se vor îndep rta lentilele de contact (dac este cazul);
• se va cere pacientului s î i goleasc vezica urinar . Bolnavul va avea o mic iune
voluntar sau se efectueaz sondaj vezical;

31
 • se transport pacientul la sala de opera ie cu un mijloc adecvat de transport,
înso it de asistenta medical i de toate documentele administrative (foaie de
observa ie, investiga ii, consim mânt).
• transportul c tre sala de opera ie nu va fi f cut mai devreme pentru a se evita
stresarea pacientului.

b) Îngrijirile postoperatorii
Supravegherea i îngrijirea postoperatorie începe din momentul termin rii
interven iei chirurgicale.
Pacientul este adus în camer de c tre medicul anestezist i asistenta de anestezie.
• Transportul pacientului se va face cu patul rulant;
• Pacientul va fi acoperit;
• Asistenta medical va verifica tuburile de dren, sondele i perfuziile, pentru ca
acestea s nu fie comprimate sau deplasate pe parcursul transportului;
• Se vor urm ri func iile vitale: respira ie, puls, aspectul fe ei (cianoz );
• Instalarea pacientului operat se va face într-o camer cu temperatur între 18-
20 grade C (c ldura excesiv favorizeaz deshidratarea i hipotermia).
• Transferul pe pat va fi efectuat de c tre trei persoane ale c ror mi c ri trebuie
s fie sincrone.
• Camera trebuie s fie prev zut cu instala ie de oxigen i aparatur de aspira ie.
• Pozi ia pacientului în pat este variabil în func ie de tipul interven iei
chirurgicale. Pozi ia uzual este cea de decubit dorsal, îns se poate pozi iona i
în decubit lateral drept sau stâng (pentru drenajul c ilor respiratorii) sau în
semi ezând Fowler, cu genunchii flecta i (obezi, cardiaci, opera ii torace).
Supravegherea pacientului operat este sarcina fundamental a asistentei medicale. Se
efectueaz în vederea prevenirii i depist rii precoce a complica iilor postoperatorii.
Aspectul general al operatului
• colora ia pielii i unghiilor (paloare, cianoz ),
• starea extremit ilor (r cirea nasului, urechilor, membrelor),
• starea mucoaselor (limb uscat , sabural – indic starea de hidratare),
• starea de calm sau agita ie (exprim de multe ori o complica ie chirurgical , cum
ar fi hemoragia intern , peritonita postoperatorie, etc).
Parametri fiziologici
• tensiunea arterial (T.A.) – se m soar ori de câte ori este necesar i se noteaz în
foaia de reanimare;
• pulsul – se urm re te frecven a, ritmicitatea i se noteaz . Orice modificare
(bradicardie, tahicardie) se va aduce la cuno tin a medicului.
• respira ia, tusea sau expectora ia;
• temperatura – se va m sura diminea a i seara i se va nota. Se poate combate
frisonul prin înc lzirea pacientului cu p turi de înc lzire. Se supravegheaz
semnele de hipotermie (respira ie rar , reac ii lente, T.A. i puls sc zute).
Pierderile lichidiene sau sanguine
• urina – reluarea emisiei de urin în prima parte a zilei este un semn bun. Ini ial,
urina nu este abundent , dar în decurs de dou zile revine la normal. Se anun
medicul dac pacientul nu urineaz (anurie sau glob vezical). Dac pacientul nu
urineaz spontan în primele 6-8 ore postoperator, se efectueaz sondajul vezical.
• scaunul – se reia în urm toarele 2-3 zile i e precedat de eliminare de gaze. Dac
nu apar gazele, se poate folosi tubul de gaze, iar în cazul în care scaunul nu e

32
 spontan, se poate face clisma evacuatoare. Masajul abdominal sau supozitoarele
cu glicerin pot fi de ajutor.
• transpira ia – în cazul în care este abundent , poate antrena pierderi de ap
importante.
• vomismentele – cantitatea, aspectul i caracterul (bilinoas , alimentar ,
sanguinolent );
• pierderile prin drenaj – se verific i se noteaz aspectul pentru fiecare dren în
parte.
Supravegherea pl gii operatorii
• pansamentul s fie curat. Acesta se schimb la nevoie sau dac apar semne locale
de infec ie a pl gii;
• se supravegheaz racordul drenului la punga colectoare; se noteaz
caracteristicile lichidului de drenaj.
Alte semne clinice
• sunt urm rite de c tre medic: starea abdomenului, starea aparatului respirator.
Examene complementare
• radiografii pulmonare, teste de coagulare, hemogram i hematocrit, examenul
de urin (concentra ia de uree i electroli i), examenul lichidului de drenaj.
Îngrijirea pacientului operat
• Prezen a asistentei medicale la trezirea pacientului este necesar , deoarece în
starea de semicon tien , operatul tinde s trag de pansamente, tuburi de dren
sau sonde;
• Dac pacientul dore te s bea ap , asistenta medical îi ofer 1-2 linguri e de ap
(dac nu a vomat în ultimele 2 ore);
• Va men ine pacientul în decubit dorsal în primele ore i îi va asigura confortul,
verificând perna i lenjeria de pat.
• Va urm ri ca atmosfera din jurul bolnavului s fie calm ;
• Va încuraja pacientul s se mi te pentru a se preg ti de ridicatul din pat precoce
în prima zi a opera iei (exceptând cazul în care e contraindicat);
Primele zile post-operatorii
• Lupta împotriva durerii (analgezice);
• Lupta împotriva insomniei (hipnotice, asigurarea unui climat de lini te);
• Lupta împotriva anxiet ii (suport moral i psihologic, încurajare);
• Lupta împotriva complica iilor pulmonare (profilaxie prin dezinfec ie
nazofaringian , aerosoli, produse fluidizante ale secre iilor bron ice);
• Lupta împotriva distensiei digestive (tubul de gaze, clisme evacuatoare, purgative
u oare);
• Lupta împotriva stazei venoase (mi c ri active ale membrelor inferioare,
repetate de mai multe ori pe zi – flexie, extensie genunchi, mi c ri de pedalare,
mi c ri articula ie old. Ridicarea precoce din pat este metoda cea mai
eficient pentru prevenirea complica iilor venoase).
Mobilizarea pacientului operat
• În afara contraindica iilor, to i opera ii se vor ridica din pat în seara zilei
interven iei sau a doua zi diminea .
• Înainte de a ridica pacientul din pat, se verific prezen a edemelor ale membrelor
inferioare i se m soar tensiunea arterial (atât culcat, cât i în ortostatism).
• Ridicarea din pat se face treptat: întâi la marginea patului, apoi sprijinit de
asistenta medical . Se va ine cont i de toleran a pacientului, dac dore te s mai
mearg sau nu.

33
 • Starea general nu este o piedic pentru mobilizarea precoce, ci dimpotriv .
Persoanele cu stare de sl biciune, obezitate, flebite, trebuie s fie mobilizate cât
mai precoce. Acela i lucru este valabil i legat de natura sau complexitatea
opera iei.
• Prevenirea complica iilor de decubit trebuie s fie avut în vedere (prevenirea
escarelor – masaj, lenjerie curat , uscat , f r cute, schimbarea pozi iei la fiecare
dou ore, men inerea curat i uscat a pielii).
Alimenta ia i hidratarea
• Rehidratarea (administrare hidric , electrolitic i caloric pentru acoperirea
necesit ilor organismului);
• Necesit ile de ap ale organismului sunt, în medie, de 2000-2500 ml/zi. Aceast
cantitate va fi furnizat sub form de b uturi (ceai, ap - în prima zi 300 ml, a
doua zi 500 ml, 1000 ml a treia zi) i perfuzii (pentru completarea necesit ilor
zilnice).
• Eficacitatea rehidrat rii va fi controlat prin canitatea de urin eliminat .
• Alimenta ia – Se va ine cont de urm toarele principii: bolnavul va mânca dup
ce a avut scaun precoce sau dup emisia de gaze i nu va consuma fructe sau
glucide în exces.
• În ziua opera iei, pacientul va bea cu linguri a, rehidratarea fiind realizat cu
perfuzii.
• Dup 24 de ore – ceai, supe strecurate, iar a treia zi iaurturi i piureuri.
• Dup reluarea tranzitului, carne de pui, pe te alb i se revine treptat la alimenta ia
obi nuit .
• În cazul aliment rii prin sond , se vor folosi solu ii nutritive ce ajung pân la
3000 kcal. Dup administrarea alimentelor pe sond , se va introduce ap pentru
cur area sondei i completarea necesarului de ap .

3.7. EDUCA IE PENTRU S N TATE. PROFILAXIA BOLII

Asistenta medical va explica pacien ilor c prevenirea piodermitelor impune în

principal igien corporal riguroas , izolarea purt torilor de infec ii cutanate, implicit
dezinfec ia lenjeriei purtat de ace tia i a obiectelor cu care vin în contact, aseptizarea altor
afec iuni cutanate cu caracter pruriginos i zemuinde, ca i a pl gilor traumatice, t ierea scurt
a unghiilor, adev rate rezervoare de microbi, evitarea scobitului în nas i a smulgerii perilor
din vestibulul nazal; dezinfectarea cu alcool sanitar sau fenosept diluat cu ap 1/3 a marginilor
unghiilor dup lucrul menajer sau dup efectuarea manichiurii.
Tot ca o m sur de prevenire trebuie privit i corectarea unor factori favorizan i de
teren cum sunt diabetul i st rile de debilitate.
În cazul apari iei unei foliculite sau chiar furuncul, leziunile nu se storc, nu se sparg,
taie sau înteap deoarece aceasta cre te riscul de diseminare a infec iei i de asemenea riscul
de suprainfectare. Se dezinfecteaz local, se aplic tratamentul, iar hainele contaminate se
spal la temperaturi înalte apoi se calc .

34
 CAPITOLUL IV
ÎNGRIJIRI SPECIFICE
CAZUL 1 – PLAN DE ÎNGRIJIRE

CULEGEREA DATELOR:

DATE FIXE:
Nume i prenume: A.V.
V rsta : 33 ani
Sex: M
Domiciliu : Re i a, jud. Caras-Severin
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Abces cutanat, carbuncul
ISTORICUL BOLII:
Perioada de internare: 10.05.2021 - 11.05.2021
Simptomatologia a debutat în urm cu aproximativ 7 zile.
Examenul obiectiv local eviden iaz la nivelul coapsei stângi o tumefac ie de aproximativ 3
cm în diametru, intens dureroas , cu tegument supraiacent cald, eritematos, temperatur
38,5oC.
Se intervine chirurgical sub anestezie local i se practic incizie, debridare, toalet , me aj
hemostatic.
MANIFEST RI DE DEPENDEN :
Durere pulsatil , edem i eritem la nivelul unei tumefac ii fluctuente la nivelul coapsei stângi,
fa a intern , 1/3 superioar , temperatur 38,5oC.
PROBLEMELE PACIENTULUI:
Disconfort, febra, durere, alterarea st rii generale.

35
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

10.05.2021

Nevoia Diagnostic de Interven ii

Obiective Evaluare
deficitar îngrijire Autonome Delegate
Nevoia de a se Sc derea capacit ii Pacientul s se G sirea unei pozi ii Seara pacientul se
mi ca i a avea o de a se mi ca din poat mi ca în voie. antalgice în pat. simte mai bine,
bun postur cauza durerii, Pacientul s nu durerea s-a
manifestat prin prezinte durere. Administrare de diminuat.
adinamism. Algocalmin 3 f/zi
Nevoia de a- i Deficit în Sc derea Se aplic comprese (1 f la 8 ore), i.m. Seara pacientul are
men ine temperatura men inerea temperaturii pe gât i în zona Administrare de temperatura sc zut
în limite normale temperaturii în pacientului pan la inghinal . Oxacilin 3 g/zi , cu 1oC.
limite normale limita normal . per os (Oxacilin
manifestat prin 500 mg, 1+1/2 tb la
hipertermie. 6 h).
Nevoia de a dormi Deficit de somn Pacientul s poat Se asigur condi ii Gentamicin 80 mg Pacientul se
i a se odihni cauzat de durere la dormi, s se poat de mediu care s 3 f/zi, i.v. (1 f la 8 odihne te, dar nu
nivelul pl gii. odihni. favorizeze somnul ore) doarme.
(întuneric,
temperatur 20oC,
lini te)
Nevoia de a fi curat Atingerea Tegumente normale, Se verific plaga Aplicare pri ni cu
i îngrijit, de a integrit ii epitelizarea operatorie i Rivanol.
proteja tegumentele tegumetelor datorat tegumentului. pansamentul.
i mucoasele apari iei Se face toaleta
carbunculului i local .
interven iei Se schimb
chirurgicale, pansamentul la
manifestat prin nevoie.
plaga operatorie.

36
 Deficit de
autoîngrijire din
cauza durerii,
manifestat prin
imposibilitatea de a
se sp la în zona
afectat .
Nevoia de a evita Anxietate Pacientul s nu mai I se explic Pacientul se
pericolele determinat de fie anxios. pacientului scopul linisteste i întelege
apari ia i evolu ia interven iei rolul tratamentului.
bolii. chirurgicale i
modul în care se va
vindeca plaga.
Nevoia de a înv a Deficit de informa ii Pacientul s înve e I se explic Pacientul întelege
cum s - i p streze în ceea ce prive te modul în care poate pacientul importan a importan a igienei
s n tatea modul de apari ie al s previn unei igiene personale i a
bolii i prevenirea reîmboln virea. riguroase, regimului alimentar
acesteia. importan a unei echilibrat.
alimenta ii
echilibrate.

37
 11.05.2021

Nevoia Diagnostic de Interven ii

Obiective Evaluare
deficitar îngrijire Autonome Delegate
Nevoia de a se Sc derea capacit ii Pacientul s se G sirea unei pozi ii Seara pacientul se
mi ca i a avea o de a se mi ca din poat mi ca în voie. antalgice în pat. simte mai bine,
bun postur cauza durerii, Pacientul s nu durerea s-a
manifestat prin prezinte durere. Administrare de diminuat.
adinamism. Algocalmin 3 f/zi
Nevoia de a- i Deficit în Sc derea Se aplic comprese (1 f la 8 ore), i.m. Seara pacientul are
men ine temperatura men inerea temperaturii pe gât i în zona Administrare de temperatura de
în limite normale temperaturii în pacientului pan la inghinal . Oxacilin 3 g/zi , 36,8oC.
limite normale limita normal . per os (Oxacilin
manifestat prin 500 mg, 1+1/2 tb la
hipertermie. 6 h).
Nevoia de a dormi Deficit de somn Pacientul s poat Se asigur condi ii Gentamicin 80 mg Pacientul se
i a se odihni cauzat de durere la dormi, s se poat de mediu care s 3 f/zi, i.v. (1 f la 8 odihne te, doarme.
nivelul pl gii. odihni. favorizeze somnul ore)
(întuneric,
temperatur 20oC,
lini te)
Nevoia de a fi curat Atingerea Tegumente normale, Se verific plaga Aplicare pri ni cu Plaga operatorie are
i îngrijit, de a integrit ii epitelizarea operatorie i Rivanol. aspect bun, nu
proteja tegumentele tegumetelor datorat tegumentului. pansamentul. prezint semne de
i mucoasele apari iei Se face toaleta infec ie.
carbunculului i local .
interven iei Se schimb
chirurgicale, pansamentul la
manifestat prin nevoie.
plaga operatorie.
Deficit de
autoîngrijire din
cauza durerii,

38
 manifestat prin
imposibilitatea de a
se sp la în zona
afectat .

SUPRAVEGHEREA FUNC IILOR VITALE

Tensiune
Data Puls Respira ie Temperatur Diurez Scaun
arterial
10.05.2021 145/95 mmHg 90 b/min 18 r/min 38,5oC – 37,5 oC 1400 ml normal ( )
11.05.2021 135/85 mmHg 80 b/min 17 r/min 37,5oC – 36,8 oC 1500 ml normal ( )

EXAMENE DE LABORATOR

10.05.2021

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

sistem Vacutainer cu eprubet
VSH 20 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
sistem Vacutainer cu eprubet
Hemoleucogram 12000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov
Cultur produs din colec ie
aspira ie cu sering steril pozitiv – Stafilococ auriu negativ
purulent

11.05.2021

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

sistem Vacutainer cu eprubet
VSH 18 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
sistem Vacutainer cu eprubet
Hemoleucogram 10000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov
39
 ALIMENTA IA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

fructe, legume, sup de pui, carne de pui,
10-11.05.2021 carne de porc gras
pe te

INVESTIGA II PARACLINICE

Preg tirea pentru

Data Examene curente Îngrijiri dup examen
examen
se explic necesitatea recol rii,
se supravegheaz pacientul i
se ob ine consim mântul i
recoltare sânge venos prin se observ faciesul, culoarea
colaborarea pacientului, se
punc ie venoas cu sistem tegumentelor, se men ine
a eaz pacientul în pozi ie
Vacutainer tamponul pe locul punc iei far
semi ezut cu bra ul în extensie
10.05.2021 a flecta bra ul.
sprijinit pe o pern .
se explic necesitatea recol rii,
recoltare puroi din colec ia se ob ine consim mântul i
se aplic un pansament pe plag
purulent cu sering steril colaborarea pacientului, se
a eaz pacientul în pozi ia ezut
se explic necesitatea recol rii,
se supravegheaz pacientul i
se ob ine consim mântul i
recoltare sânge venos prin se observ faciesul, culoarea
colaborarea pacientului, se
11.05.2021 punc ie venoas cu sistem tegumentelor, se men ine
a eaz pacientul în pozi ie
Vacutainer tamponul pe locul punc iei far
semi ezut cu bra ul în extensie
a flecta bra ul.
sprijinit pe o pern .

40
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare

Algocalmin fiola 2 ml i.m., 1 f la 8 ore
10.05.2021 Oxacilin tablete 500 mg per os, 1+1/2 tb la 6 ore
Gentamicin flacon 80 mg i.v. 1 f la 8 ore
Algocalmin fiola 2 ml i.m., 1 f la 8 ore
11.05.2021 Oxacilin tablete 500 mg per os, 1+1/2 tb la 6 ore
Gentamicin flacon 80 mg i.v. 1 f la 8 ore

41
CAZUL 2 – PLAN DE ÎNGRIJIRE

CULEGEREA DATELOR:

DATE FIXE:
Nume i prenume: G.I.
V rsta : 29 ani
Sex: M
Domiciliu : Re ita, jud. Caras-Severin
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Abces cutanat, carbuncul
ISTORICUL BOLII:
Perioada de internare: 05.03.2021 - 06.03.2021
Simptomatologia a debutat în urm cu aproximativ 6 zile.
Examenul obiectiv local eviden iaz la nivelul fe ei posterioare a gâtului, zona cervical o
tumefac ie de aproximativ 4 cm în diametru, intens dureroas , cu tegument supraiacent cald,
eritematos, cu furuncule în diferite faze de evolu ie, temperatur 39oC.
Se intervine chirurgical sub anestezie local i se practic incizie, debridare, toalet , me aj
hemostatic.
MANIFEST RI DE DEPENDEN :
Durere pulsatil , edem i eritem la nivelul unei tumefac ii fluctuente la nivelul fe ei posterioare a
gâtului, zona cervical , temperatur 39oC.
PROBLEMELE PACIENTULUI:
Disconfort, febra, durere, alterarea st rii generale.

42
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

05.03.2021

Nevoia Diagnostic de Interven ii

Obiective Evaluare
deficitar îngrijire Autonome Delegate
Nevoia de a se Sc derea capacit ii Pacientul s se G sirea unei pozi ii Seara pacientul se
mi ca i a avea o de a se mi ca din poat mi ca în voie. antalgice în pat. simte mai bine,
bun postur cauza durerii, Pacientul s nu durerea s-a
manifestat prin prezinte durere. Administrare de diminuat.
adinamism. Algocalmin 3 f/zi
Nevoia de a- i Deficit în Sc derea Se aplic comprese (1 f la 8 ore), i.m. Seara pacientul are
men ine temperatura men inerea temperaturii pe gât i în zona Administrare de temperatura sc zut
în limite normale temperaturii în pacientului pan la inghinal . Oxacilin 3 g/zi , cu 1oC.
limite normale limita normal . per os (Oxacilin
manifestat prin 500 mg, 1+1/2 tb la
hipertermie. 6 h).
Nevoia de a dormi Deficit de somn Pacientul s poat Se asigur condi ii Gentamicin 80 mg Pacientul se
i a se odihni cauzat de durere la dormi, s se poat de mediu care s 3 f/zi, i.v. (1 f la 8 odihne te, dar nu
nivelul pl gii. odihni. favorizeze somnul ore) doarme.
(întuneric,
temperatur 20oC,
lini te)
Nevoia de a fi curat Atingerea Tegumente normale, Se verific plaga Aplicare pri ni cu
i îngrijit, de a integrit ii epitelizarea operatorie i Rivanol.
proteja tegumentele tegumetelor datorat tegumentului. pansamentul.
i mucoasele apari iei Se face toaleta
carbunculului i local .
interven iei Se schimb
chirurgicale, pansamentul la
manifestat prin nevoie.
plaga operatorie.

43
 Deficit de
autoîngrijire din
cauza durerii,
manifestat prin
imposibilitatea de a
se sp la în zona
afectat .
Nevoia de a evita Anxietate Pacientul s nu mai I se explic Pacientul se
pericolele determinat de fie anxios. pacientului scopul linisteste i întelege
apari ia i evolu ia interven iei rolul tratamentului.
bolii. chirurgicale i
modul în care se va
vindeca plaga.
Nevoia de a înv a Deficit de informa ii Pacientul s înve e I se explic Pacientul întelege
cum s - i p streze în ceea ce prive te modul în care poate pacientul importan a importan a igienei
s n tatea modul de apari ie al s previn unei igiene personale i a
bolii i prevenirea reîmboln virea. riguroase, regimului alimentar
acesteia. importan a unei echilibrat.
alimenta ii
echilibrate.

44
 06.03.2021

Nevoia Diagnostic de Interven ii

Obiective Evaluare
deficitar îngrijire Autonome Delegate
Nevoia de a se Sc derea capacit ii Pacientul s se G sirea unei pozi ii Seara pacientul se
mi ca i a avea o de a se mi ca din poat mi ca în voie. antalgice în pat. simte mai bine,
bun postur cauza durerii, Pacientul s nu durerea s-a
manifestat prin prezinte durere. Administrare de diminuat.
adinamism. Algocalmin 3 f/zi
Nevoia de a- i Deficit în Sc derea Se aplic comprese (1 f la 8 ore), i.m. Seara pacientul are
men ine temperatura men inerea temperaturii pe gât i în zona Administrare de temperatura de
în limite normale temperaturii în pacientului pan la inghinal . Oxacilin 3 g/zi , 37oC.
limite normale limita normal . per os (Oxacilin
manifestat prin 500 mg, 1+1/2 tb la
hipertermie. 6 h).
Nevoia de a dormi Deficit de somn Pacientul s poat Se asigur condi ii Gentamicin 80 mg Pacientul se
i a se odihni cauzat de durere la dormi, s se poat de mediu care s 3 f/zi, i.v. (1 f la 8 odihne te, doarme.
nivelul pl gii. odihni. favorizeze somnul ore)
(întuneric,
temperatur 20oC,
lini te)
Nevoia de a fi curat Atingerea Tegumente normale, Se verific plaga Aplicare pri ni cu Plaga operatorie are
i îngrijit, de a integrit ii epitelizarea operatorie i Rivanol. aspect bun, nu
proteja tegumentele tegumetelor datorat tegumentului. pansamentul. prezint semne de
i mucoasele apari iei Se face toaleta infec ie.
carbunculului i local .
interven iei Se schimb
chirurgicale, pansamentul la
manifestat prin nevoie.
plaga operatorie.
Deficit de
autoîngrijire din
cauza durerii,

45
 manifestat prin
imposibilitatea de a
se sp la în zona
afectat .

SUPRAVEGHEREA FUNC IILOR VITALE

Tensiune
Data Puls Respira ie Temperatur Diurez Scaun
arterial
10.05.2021 150/95 mmHg 100 b/min 20 r/min 39oC – 38 oC 1300 ml normal ( )
11.05.2021 140/85 mmHg 85 b/min 18 r/min 38oC – 37 oC 1400 ml normal ( )

EXAMENE DE LABORATOR

05.03.2021

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

sistem Vacutainer cu eprubet
VSH 20 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
sistem Vacutainer cu eprubet
Hemoleucogram 14000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov
Cultur produs din colec ie
aspira ie cu sering steril pozitiv – Stafilococ auriu negativ
purulent

06.03.2021

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

sistem Vacutainer cu eprubet
VSH 15 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
sistem Vacutainer cu eprubet
Hemoleucogram 10000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov
46
 ALIMENTA IA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

fructe, legume, sup de pui, carne de pui,
05-06.03.2021 carne de porc gras
pe te

INVESTIGA II PARACLINICE

Preg tirea pentru

Data Examene curente Îngrijiri dup examen
examen
se explic necesitatea recol rii,
se supravegheaz pacientul i
se ob ine consim mântul i
recoltare sânge venos prin se observ faciesul, culoarea
colaborarea pacientului, se
punc ie venoas cu sistem tegumentelor, se men ine
a eaz pacientul în pozi ie
Vacutainer tamponul pe locul punc iei far
semi ezut cu bra ul în extensie
05.03.2021 a flecta bra ul.
sprijinit pe o pern .
se explic necesitatea recol rii,
recoltare puroi din colec ia se ob ine consim mântul i
se aplic un pansament pe plag
purulent cu sering steril colaborarea pacientului, se
a eaz pacientul în pozi ia ezut
se explic necesitatea recol rii,
se supravegheaz pacientul i
se ob ine consim mântul i
recoltare sânge venos prin se observ faciesul, culoarea
colaborarea pacientului, se
06.03.2021 punc ie venoas cu sistem tegumentelor, se men ine
a eaz pacientul în pozi ie
Vacutainer tamponul pe locul punc iei far
semi ezut cu bra ul în extensie
a flecta bra ul.
sprijinit pe o pern .

47
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare

Algocalmin fiola 2 ml i.m., 1 f la 8 ore
05.03.2021 Oxacilin tablete 500 mg per os, 1+1/2 tb la 6 ore
Gentamicin flacon 80 mg i.v. 1 f la 8 ore
Algocalmin fiola 2 ml i.m., 1 f la 8 ore
06.03.2021 Oxacilin tablete 500 mg per os, 1+1/2 tb la 6 ore
Gentamicin flacon 80 mg i.v. 1 f la 8 ore

48
CAZUL 3 – PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR:

DATE FIXE:
Nume i prenume: D.F.
V rsta : 35 ani
Sex: M
Domiciliu : Re i a, jud. Caras-Severin
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Abces cutanat, carbuncul
ISTORICUL BOLII:
Perioada de internare: 20.06.2021 - 22.06.2021
Simptomatologia a debutat în urm cu aproximativ 7 zile.
Examenul obiectiv local eviden iaz în zona dorsal , la nivelul omoplatului drept o tumefac ie de
aproximativ 4,5 cm în diametru, intens dureroas , cu tegument supraiacent cald, eritematos, cu
furuncule în diferite faze de evolu ie, temperatur 39,5oC.
Se intervine chirurgical sub anestezie local i se practic incizie, debridare, toalet , me aj
hemostatic.
MANIFEST RI DE DEPENDEN :
Durere pulsatil , edem i eritem la nivelul unei tumefac ii fluctuente la nivelul nivelul
omoplatului drept, temperatur 39,5oC.
PROBLEMELE PACIENTULUI:
Disconfort, febra, durere, alterarea st rii generale.

49
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

20.06.2021

Nevoia Diagnostic de Interven ii

Obiective Evaluare
deficitar îngrijire Autonome Delegate
Nevoia de a se Sc derea capacit ii Pacientul s se G sirea unei pozi ii Seara pacientul se
mi ca i a avea o de a se mi ca din poat mi ca în voie. antalgice în pat. simte mai bine,
bun postur cauza durerii, Pacientul s nu durerea s-a
manifestat prin prezinte durere. Administrare de diminuat.
adinamism. Algocalmin 3 f/zi
Nevoia de a- i Deficit în Sc derea Se aplic comprese (1 f la 8 ore), i.m. Seara pacientul are
men ine temperatura men inerea temperaturii pe gât i în zona Administrare de temperatura sc zut
în limite normale temperaturii în pacientului pan la inghinal . Oxacilin 3 g/zi , cu 1oC.
limite normale limita normal . per os (Oxacilin
manifestat prin 500 mg, 1+1/2 tb la
hipertermie. 6 h).
Nevoia de a dormi Deficit de somn Pacientul s poat Se asigur condi ii Gentamicin 80 mg Pacientul se
i a se odihni cauzat de durere la dormi, s se poat de mediu care s 3 f/zi, i.v. (1 f la 8 odihne te, dar nu
nivelul pl gii. odihni. favorizeze somnul ore) doarme.
(întuneric,
temperatur 20oC,
lini te)
Nevoia de a fi curat Atingerea Tegumente normale, Se verific plaga Aplicare pri ni cu
i îngrijit, de a integrit ii epitelizarea operatorie i Rivanol.
proteja tegumentele tegumetelor datorat tegumentului. pansamentul.
i mucoasele apari iei Se face toaleta
carbunculului i local .
interven iei Se schimb
chirurgicale, pansamentul la
manifestat prin nevoie.
plaga operatorie.

50
 Deficit de
autoîngrijire din
cauza durerii,
manifestat prin
imposibilitatea de a
se sp la în zona
afectat .
Nevoia de a evita Anxietate Pacientul s nu mai I se explic Pacientul este în
pericolele determinat de fie anxios. pacientului scopul continuare anxios.
apari ia i evolu ia interven iei
bolii. chirurgicale i
modul în care se va
vindeca plaga.
Nevoia de a înv a Deficit de informa ii Pacientul s înve e I se explic Pacientul întelege
cum s - i p streze în ceea ce prive te modul în care poate pacientul importan a importan a igienei
s n tatea modul de apari ie al s previn unei igiene personale i a
bolii i prevenirea reîmboln virea. riguroase, regimului alimentar
acesteia. importan a unei echilibrat.
alimenta ii
echilibrate.

51
 21.06.2021

Nevoia Diagnostic de Interven ii

Obiective Evaluare
deficitar îngrijire Autonome Delegate
Nevoia de a se Sc derea capacit ii Pacientul s se G sirea unei pozi ii Seara pacientul se
mi ca i a avea o de a se mi ca din poat mi ca în voie. antalgice în pat. simte mai bine,
bun postur cauza durerii, Pacientul s nu durerea s-a
manifestat prin prezinte durere. Administrare de diminuat.
adinamism. Algocalmin 3 f/zi
Nevoia de a- i Deficit în Sc derea Se aplic comprese (1 f la 8 ore), i.m. Seara pacientul are
men ine temperatura men inerea temperaturii pe gât i în zona Administrare de temperatura sc zut
în limite normale temperaturii în pacientului pan la inghinal . Oxacilin 3 g/zi , cu 1oC.
limite normale limita normal . per os (Oxacilin
manifestat prin 500 mg, 1+1/2 tb la
hipertermie. 6 h).
Nevoia de a dormi Deficit de somn Pacientul s poat Se asigur condi ii Gentamicin 80 mg Pacientul se
i a se odihni cauzat de durere la dormi, s se poat de mediu care s 3 f/zi, i.v. (1 f la 8 odihne te, doarme.
nivelul pl gii. odihni. favorizeze somnul ore)
(întuneric,
temperatur 20oC,
lini te)
Nevoia de a fi curat Atingerea Tegumente normale, Se verific plaga Aplicare pri ni cu
i îngrijit, de a integrit ii epitelizarea operatorie i Rivanol.
proteja tegumentele tegumetelor datorat tegumentului. pansamentul.
i mucoasele apari iei Se face toaleta
carbunculului i local .
interven iei Se schimb
chirurgicale, pansamentul la
manifestat prin nevoie.
plaga operatorie.
Deficit de
autoîngrijire din
cauza durerii,

52
 manifestat prin
imposibilitatea de a
se sp la în zona
afectat .
Nevoia de a evita Anxietate Pacientul s nu mai I se explic Pacientul se
pericolele determinat de fie anxios. pacientului modul în linisteste i întelege
evolu ia bolii. care se va vindeca rolul tratamentului.
plaga.

22.06.2021

Nevoia Diagnostic de Interven ii

Obiective Evaluare
deficitar îngrijire Autonome Delegate
Nevoia de a se Sc derea capacit ii Pacientul s se G sirea unei pozi ii Administrare de Seara pacientul se
mi ca i a avea o de a se mi ca din poat mi ca în voie. antalgice în pat. Algocalmin 3 f/zi simte mai bine,
bun postur cauza durerii, Pacientul s nu (1 f la 8 ore), i.m. durerea s-a
manifestat prin prezinte durere. Administrare de diminuat.
adinamism. Oxacilin 3 g/zi ,
Nevoia de a- i Deficit în Sc derea Se aplic comprese per os (Oxacilin Seara pacientul are
men ine temperatura men inerea temperaturii pe gât i în zona 500 mg, 1+1/2 tb la temperatura de
în limite normale temperaturii în pacientului pan la inghinal . 6 h). 36,5oC.
limite normale limita normal . Gentamicin 80 mg
manifestat prin 3 f/zi, i.v. (1 f la 8
hipertermie. ore)
Nevoia de a fi curat Atingerea Tegumente normale, Se verific plaga Aplicare pri ni cu Plaga operatorie are
i îngrijit, de a integrit ii epitelizarea operatorie i Rivanol. aspect bun, nu
proteja tegumentele tegumetelor datorat tegumentului. pansamentul. prezint semne de
i mucoasele apari iei Se face toaleta infec ie.
carbunculului i local .
interven iei Se schimb
chirurgicale, pansamentul la
manifestat prin nevoie.

53
 plaga operatorie.
Deficit de
autoîngrijire din
cauza durerii,
manifestat prin
imposibilitatea de a
se sp la în zona
afectat .

SUPRAVEGHEREA FUNC IILOR VITALE

Tensiune
Data Puls Respira ie Temperatur Diurez Scaun
arterial
20.06.2021 150/90 mmHg 100 b/min 20 r/min 39oC – 38 oC 1300 ml normal ( )
21.06.2021 140/85 mmHg 90 b/min 18 r/min 38oC – 37 oC 1400 ml normal ( )
22.06.2021 135/80 mmHg 80 b/min 18/r/min 37 oC – 36,5 oC 1450 ml normal ( )

EXAMENE DE LABORATOR

20.06.2021

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

sistem Vacutainer cu eprubet
VSH 25 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
sistem Vacutainer cu eprubet
Hemoleucogram 15000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov
Cultur produs din colec ie
aspira ie cu sering steril pozitiv – Stafilococ auriu negativ
purulent

54
 21.06.2021

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

sistem Vacutainer cu eprubet
VSH 20 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
sistem Vacutainer cu eprubet
Hemoleucogram 12000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov

22.06.2021

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

sistem Vacutainer cu eprubet
VSH 15 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
sistem Vacutainer cu eprubet
Hemoleucogram 10000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov

ALIMENTA IA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

fructe, legume, sup de pui, carne de pui,
20-22.06.2021 carne de porc gras
pe te

55
 INVESTIGA II PARACLINICE

Preg tirea pentru

Data Examene curente Îngrijiri dup examen
examen
se explic necesitatea recol rii,
se supravegheaz pacientul i
se ob ine consim mântul i
recoltare sânge venos prin se observ faciesul, culoarea
colaborarea pacientului, se
punc ie venoas cu sistem tegumentelor, se men ine
a eaz pacientul în pozi ie
Vacutainer tamponul pe locul punc iei far
semi ezut cu bra ul în extensie
20.06.2021 a flecta bra ul.
sprijinit pe o pern .
se explic necesitatea recol rii,
recoltare puroi din colec ia se ob ine consim mântul i
se aplic un pansament pe plag
purulent cu sering steril colaborarea pacientului, se
a eaz pacientul în pozi ia ezut
se explic necesitatea recol rii,
Se supravegheaz pacientul i
se ob ine consim mântul i
recoltare sânge venos prin se observ faciesul, culoarea
colaborarea pacientului, se
21.06.2021 punc ie venoas cu sistem tegumentelor, se men ine
a eaz pacientul în pozi ie
Vacutainer tamponul pe locul punc iei far
semi ezut cu bra ul în extensie
a flecta bra ul.
sprijinit pe o pern .
se explic necesitatea recol rii,
Se supravegheaz pacientul i
se ob ine consim mântul i
recoltare sânge venos prin se observ faciesul, culoarea
colaborarea pacientului, se
22.06.2021 punc ie venoas cu sistem tegumentelor, se men ine
a eaz pacientul în pozi ie
Vacutainer tamponul pe locul punc iei far
semi ezut cu bra ul în extensie
a flecta bra ul.
sprijinit pe o pern .

56
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare

Algocalmin fiola 2 ml i.m., 1 f la 8 ore
20.06.2021 Oxacilin tablete 500 mg per os, 1+1/2 tb la 6 ore
Gentamicin flacon 80 mg i.v. 1 f la 8 ore
Algocalmin fiola 2 ml i.m., 1 f la 8 ore
21.06.2021 Oxacilin tablete 500 mg per os, 1+1/2 tb la 6 ore
Gentamicin flacon 80 mg i.v. 1 f la 8 ore
Algocalmin fiola 2 ml i.m., 1 f la 8 ore
22.06.2021 Oxacilin tablete 500 mg per os, 1+1/2 tb la 6 ore
Gentamicin flacon 80 mg i.v. 1 f la 8 ore

57
 CAPITOLUL V
NORME DE PROTEC IE A MUNCII I P.S.I.

PRECAU IUNI UNIVERSALE

Scop: prevenirea transmiterii infec iilor cu cale de transmitere sanguin , la locul de

munc al personalului.
Conceptul de precau iuni universale se refer la:
• m surile care se aplic în vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV i al i agen i
microbieni cu cale de transmitere sanguin , în timpul actului medical.
• sângele, alte fluide biologice i esuturile tuturor pacien ilor se consider a fi poten ial
infectate cu HIV, HBV, HCV i al i agen i microbieni cu cale de transmitere parenteral
(sanguin )
• to i pacientii sunt considera i potential infecta i cu HIV, HBV, HCV sau cu al i agen i
microbieni cu cale de transmitere sanguin , deoarece cei mai multi dintre purt torii de
HIV, HBV, HCV i al i agen i microbieni sunt asimptomatici i nu- i cunosc propria stare
de portaj.
Reguli de baz în aplicarea Precau iunilor Universale:
• Consider to i pacien ii potential infecta i;
• Consider ca sângele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu HIV, HBV,
HCV
• Consider c acele i alte obiecte folosite în practica medical sunt contaminate dup
utilizare.
• Contactul tegumentelor i mucoaselor cu urm toarele produse trebuie considerat la risc:
• sânge;
• lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid
cefalo-rahidian;
• sperm , secretii vaginale;
• esuturi;
• orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge;
Aplicarea precau iunilor universale se refer la: utilizarea echipamentului de protec ie
adecvat, complet, corect. "Echipament de protec ie": barier între lucr tor i sursa de infec ie,
utilizat în timpul activit ilor care presupun risc de infec ie.
Categorii de bariere utilizate pentru aplicarea precau iunilor universale:
• M nu i
Trebuie utilizate în urmatoarele situa ii:
- anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice contaminate, alte
lichide biologice cu urme vizibile de sânge, esuturi umane;
- abord venos sau arterial;
- recoltare de LCR;
- contact cu pacien i care sângereaz , au pl gi deschise, escare de decubit, alte
leziuni cutanate;
- manipularea, dup utilizare a instrumentarului contaminat, în vederea cur irii,
decontamin rii.

58
 Felul m nu ilor
- de uz unic, sterile:
o chirurgie
o examinare intern
o interven ii care implic un contact cu regiuni ale corpului în mod
normal sterile; uneori sunt necesare m nu i duble;
o abord vascular prin punc ie;
o tegument pacient cu solu ii de continuitate;
o manipularea unor materiale poten ial contaminate;
- nesterile, curate:
o examin ri curente, care implic un contact cu mucoasele, daca nu
exist o recomandare contrar ;
o manipularea de materiale contaminate;
o cura enie, îndep rtare de produse biologice contaminate;
o de uz general, menaj, de cauciuc;
o activit i de între inere, care implic un contact cu sânge i alte
produse biologice considerate a fi contaminate:
o colectare materiale contaminate, cura ire i decontaminare
instrumentar, material moale, suprafe e contaminate.
o manipularea de materiale contaminate;
o cur enie, îndepartare de produse biologice.
Mod de folosire:
- schimbare dup fiecare pacient;
- dup folosire se spal mai întâi mâinile cu m nu i, dup care acestea se
îndep rteaz , prinzând marginea primei prin exterior aruncând-o în
containerul pentru colectare i apoi prinzând-o pe cealalt , cu mana liber prin
interior, sco and-o cu grij i aruncând-o în acela i container aflat la
îndeman ;
- dup îndep rtarea m nu ilor mâinile se spal din nou, 10-15 secunde, chiar
dac m nu ile nu prezint semne vizibile de deteriorare în timpul activit ii
încheiate; m nu ile de unic utilizare nu se reutilizeaz , deci nu se cur ,
dezinfecteaz ;
- m nu ile de uz general se pot decontamina i reutiliza, dac nu prezint
semne de deteriorare (perforare, îmb trânire cauciuc, etc.)
• Halate obi nuite
în timpul tuturor activit ilor din unit ile medicale.
• or uri, bluze impermeabile - completeaz portul halatelor atunci când se anticipeaz
producerea de stropi, pic turi, jeturi cu produse biologice poten ial contaminate, protejând
tegumentele personalului medical din:
sec ii cu profil chirurgical;
laboratoare;
servicii de anatomie patologic , medicin legal ;
unele activitat i administrative;
servicii de urgen .
• Masca protejeaz :
tegumentele;

59
 mucoasele bucal , nazal , ale personalului medical.
• Protectoare faciale, protejeaz :
tegumentele;
mucoasele bucal , nazal , ocular .
• Ochelari
• Ecran protector, etc.
• Echipamente de resuscitare, protejeaz mucoasa bucal în timpul instituirii respira iei
artificiale.
• Bonete - simple (textile), sau impermeabile
• Cizme de cauciuc.

Sp larea mâinilor i a altor p r i ale tegumentelor

• Importan a: cel mai important i uneori singurul mod de prevenire a contamin rii, a
disemin rii agen ilor microbieni.
• Când?
la intrarea în serviciu i la p r sirea locului de munca;
la intrarea i la ie irea din salonul de bolnavi;
înainte i dup examinarea fiec rui bolnav; aten ie bolnavii cu mare receptivitate;
înainte i dup aplicarea unui tratament;
înainte i dup efectuarea de investiga ii i proceduri invazive;
dup scoaterea m nu ilor de protec ie;
dup scoaterea m tii folosit la locul de munc ;
înainte de prepararea i distribuirea alimentelor i a medicamentelor administrate
per os;
dup folosirea batistei;
dup folosirea toaletei;
dup trecerea mâinii prin p r;
dup activit i administrative, gospod re ti.
• Cum?
îndep rtarea bijuteriilor (inele, br ari), ceasurilor;
unghii îngrijite, t iate scurt;
utilizare de ap curent i s pun pentru sp larea obi nuit ;
dou s puniri consecutive;
în cazuri de urgen este permis utilizarea de antiseptice ca înlocuitor al
sp latului, dar nu ca rutin ;
în unele situa ii sp larea este completat de dezinfec ia mâinilor:
- dup manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagio i i a celor cu
imunodepresie sever ;
- înainte i dup efectuarea tratamentelor parenterale (în abordurile
vasculare i efectuarea de punc ii lombare este obligatoriu portul
m nu ilor), schimbarea pansamentelor (aten ie – m nu i), termometrizare
intrarectal , clisme, toaleta lehuzei (aten ie – m nu i);
- dup efectuarea toaletei bolnavului la internare;
- dup manipularea i transportul cadavrelor;
- înainte i dup efectuarea examenelor i tratamentelor oftalmologice, orl,
stomatologice i în general înainte i dup orice fel de manevr care

60
 implic abordarea sau producerea unor solu ii de continuitate (aten ie-
m nu i).
sp larea, dezinfec ia mâinilor i portul m nu ilor: tergerea, uscarea este
obligatorie cu hârtie prosop sau prosop de unic întrebuin are.

NORME P.S.I.

Saloanele pentru bolnavi nu vor fi înc rcate peste capacitate iar c ile de evacuare din
spitale, policlinici etc. vor fi p strate în permanen libere.
Se vor stabili din timp m suri i mijloace de evacuare pentru bolnavi sau alte persoane
care nu se pot evacua singure (t rgi, co uri pentru copii etc.).
În saloane, pe coridoare, case de sc ri etc. se va asigura func ionarea în cele mai bune
condi ii a iluminatului de siguran .
În unit ile spitalice ti se vor prevedea, de regul , instala ii de înc lzire central ; unde nu
este posibil acest lucru, se vor folosi sobe cu acumulare de c ldur care vor avea afi at programul
de func ionare, persoanele care r spund de aprinderea, supravegherea i stingerea focului etc..
În saloane i în s li de opera ii buteliile de oxigen (sau alte gaze) vor fi acoperite cu huse
de pânz alb sau albastr . Închiderea i deschiderea robinetelor se face numai de personal
instruit.
Pentru prevenirea exploziilor pe timpul anesteziilor generale se va asigura protec ia prin
conectarea aparatelor, anestezi tilor i a mesei de opera ie la priza de împ mântare. Aparatele de
anestezie vor avea vaporizatoare etalonate de c tre personal calificat.
Pardoseala s lilor de opera ie va fi confec ionat din material care nu produce scântei;
aparatele medicale, c rucioarele, m su ele mobile etc. vor avea ro i sau dopuri de cauciuc.
În înc perile laboratoarelor i în sec iile de cercetare se va controla periodic etan eitatea
recipien ilor cu substan e inflamabile.
Mesele de laborator vor fi folosite numai pentru opera ii care nu produc degaj ri de
substan e inflamabile. Lucr rile cu substan e toxice i cu acizi concentra i vor fi executate
exclusiv sub ni , al c rei tiraj va fi controlat în prealabil.
Toate lucr rile de laborator se vor executa cu foarte mare precau ie i cu o temeinic
documentare prealabil .
Re eaua de gaze a laboratorului va avea un ventil central care s permit oprirea gazelor
pentru întreg laboratorul.
În cl dirile pentru s n tate în care sunt spitalizate persoane care nu se pot deplasa singure,
se interzic sc ri cu rampe curbe sau cu trepte balansate, iar sc ri deschise se admit doar între dou
niveluri succesive.
Casele de sc ri ale cl dirilor pentru s n tate vor fi, pe cât posibil, iluminate natural.
În cl dirile pentru s n tate etajate, se recomand dispunerea înc perilor pentru bolnavi
transportabili cu targa sau c ruciorul, la primele niveluri supraterane.
Cl dirile pentru s n tate cu locuri de spitalizare, vor avea asigurate condi ii de acces ale
autospecialelor pompierilor cel pu in la dou fa ade.

61
 CONCLUZII

Carbunculul este o piodermit care afecteaz foliculii pilo i si glandele sebacee anexe.
Carbunculul este de fapt o aglomerare de furunculi ce realizeaz un placard cutanat cu aspect de
fagure i invadeaz hipodermul subiacent dezvoltând un flegmon masiv, întins, iar esuturile din
jur sunt dure, infiltrate.
Carbunculul reprezint o infec ie necrotic grav , înso it de febr ridicat i stare de r u
accentuat ; infec ia afecteaz mai ales b rba ii adul i de vârst medie, i se dispune cu predilec ie
la nivelul tegumentului cefei, umerilor, oldurilor i coapselor. Deoarece infec ia este mult mai
extins decât în cazul furunculului, boala se poate complica cu bacteriemie. Pentru vindecare, se
recomanda realizarea drenajului chirurgical i administrarea de antibiotice pe cale sistemic -
Oxacilin asociat cu Gentamicina. Cand antibioterapia nu este suficient , se apeleaz la
chirurgie.
Agentul etiologic preponderent este Stafilococul auriu, care pe un teren biologic
predispus, cu imunitate sc zut (obezitate, diabet zaharat), igien defectuoas , dezvolt un
proces masiv de necroz tisular cu tendin mare de difuziune. Infec ia acut se
realizeaz la nivelul foliculilor pilo i i al glandelor sebacee anexe, ap rând furunculi
multipli care conflueaz , realizând placardul caracteristic i penetreaz pân la fascia
subiacent . Aspectul local este acela al unui conglomerat de furuncule care dau na tere
carbunculului.
Stafilococul auriu este saprofit pe tegumentul normal i devine agresiv prin p trunderea în
esuturi la nivelul unei por i de intrare (escoria ie minim ). Stafilococul auriu este contagios i se
transmite cu u urin , prin atingerea persoanei care poart bacteria. De regul , pielea
func ioneaz precum o barier protectoare împotriva infec iei, îns dac exist leziuni la nivelul
pielii, stafilococul auriu poate p trunde cu u urin în esuturi sau sânge i poate cauza infec ii.
Folosirea la comun a prosoapelor sau a lenjeriilor de pat cu o persoan infectat favorizeaz
infec ia cu stafilococul auriu.
Oricine poate dezvolta o infec ie cu stafilococ auriu, de i anumite categorii de persoane
prezint un risc mai mare, i anume: pacien ii cu afec iuni cronice, cum ar fi diabetul, cancerul,
bolile vasculare, eczemele, bolile pulmonare, pacien ii imunodeprima i, care au fost supu i unor
proceduri medicale ori persoanele care- i injecteaz droguri. De asemenea, riscul unei infec ii
stafilococice este mai mare pentru pacien ii din unit ile de terapie intensiv , pentru cei care au
fost supu i anumitor tipuri de interven ii chirurgicale i pentru pacien ii care au dispozitive
medicale inserate în corp cum ar fi catetere.
În func ie de starea de imunitate a organismului, carbunculul poate evolua spre
vindecare spontan (necroz – ulcera ie - cicatrizare) sau spre deces prin complica ii legate
de difuziunea i generalizarea infec iei. Complica iile carbunculului pot fi infec ioase
locale (celulita, limfandenita acut ) i generale (septicemia cu sau f r localiz ri
metastatice).
Asistenta medical joac un rol important în îngrijirea pacien ilor cu carbuncul, deoarece
ea este cea care, cu tact si rabdare, va explica pacientilor c cea mai bun cale este profilaxia
acestei boli printr-o igien riguroas si un regim de viat echilibrat.

62
 BIBLIOGRAFIE

1. E. Miftode, Boli Infectioase, Ed. Junimea, 2008

2. Costea Ghe., Ghid terapeutic i clinic de dermato-venerologie, Ed. Facla, 1981
3. Maier N., Patologie cutanat - Vol. II- Dermatologie Special , Ed. Casa C r ii de tiin , 1999
4. Rogozea L.,Oglind T. Îngrijirea pacien ilor - vol II, Ed. Romprint, 2004
5. Titirc L., Ghid de nursing, Ed. Via a Medical Româneasc , Bucure ti, 1997
6. Titirc L., Tehnici de evaluare i îngrijiri acordate de asisten i medicali, Ed. Via a Medical
Româneasc Bucure ti, 2000
7. Titirc L., Breviar de explor ri func ionale i de îngrijiri speciale acordate bolnavilor, Ed.
Via a Medical Româneasc , 1994
8. Titirc L., Manual de îngrijiri speciale acordate de asisten ii medicali, Ed. Via a Medical
Româneasc , 2001
9. Vasile D.,Grigoriu M., Chirurgie i specialit i înrudite, Ed. Didactic i Pedagogic , 1993
10. Struciov V., Chirurgie generala, Ed. Lumina, 1992
11. Patricia Cristodor, Carte de înv tur întru ale dermatologiei - vol. II, Ed. Victor Babe ,
2020
12. Pelmu Giersch S., Toma F.A, Biologie – Manual pentru clasa a XI-a, Ed. CD Press, 2006
13. Petricu I.C, Voiculescu I.C, Anatomia i fiziologia omului, Ed. Medical , 1967

1. Frunculul - link: https://www.romedic.ro/furunculul

2. Furunculoza la adulti - link: http://www.skinsight.com/adult/furunculosisBoil.htm
3. Foliculita, furunculul, carbunculul -
link: http://dermatology.about.com/od/infectionbacteria/a/foll_fur_carbun.htm
4. Diferen a dintre un furuncul i un carbuncul, link: http://www.wisegeek.com/what-is-the-
difference-between-a-furuncle-and-a-carbuncle.htm
5. Abcesele cutanate - link: http://www.uptodate.com/contents/skin-abscesses-furuncles-and-
carbuncles
6. Proceduri de practic pentru asisten ii medicali generali ti - link: https://www.oamr.ro

63