ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI

CU PPNEUMONIE CU PNEUMOCYSTIS
CARINII
.............................

Coordonator: ...........................
ANATOMIE - PLĂMÂNII
• Sunt organe pereche, situate în cavitatea toracică prin care se
realizează schimbul de gaze: O2 şi CO2.
• Plămânii reprezintă organele de schimb ale aparatului respirator.
Sunt doi plămâni, unul drept și altul stâng. Plămânul drept este
mai mare și are o greutate de 700 g, iar plămânul stâng este mai
mic și are o greutate de 600 g. Deci, in general, cei doi plămâni au
cca. 1300 g.
• Culoarea plămânului este roz-rosiatică la copil iar la adult este
albăstruie și cu zone negre datorită sedimentelor de praf. Este
moale, rezistent când este strâns și este elastic.
• Localizare - Plămânii sunt așezați în cavitatea toracică având
fiecare o cavitate pleurală proprie. Ei ocupă aproape întreaga
cavitate toracică, cu excepția porțiunii mijlocii numită mediastin
(spațiul dintre fețele mediale ale celor doi plămâni). În jos, plămânii
se întind până la diafragm, în sus depășesc prima pereche de coaste,
iar spe linia mediană se află de o parte și de alta a mediastinului.
ANATOMIE - PLĂMÂNII
PNEUMONIA CU PNEUMOCYSTIS CARINII
• Pneumonia cu Pneumocystis Carinii, denumită și pneumonie
interstițială plasmocelulară sau pneumocistoză, este o pneumonie
cu evoluție severă determinată de un microorganism cu aspect de
protozoar Pneumocystis Carinii, care apare îndeosebi la prematuri,
sugarii debilitati și la adulții cu stări de imunodepresie.

• Pneumonia cu Pneumocystis Carinii este determinată de

protozoarul Pneumocystis Carinii care este un parazit întâlnit la
animalele sălbatice și domestice ca rozătoare, câine, pisică, porc. Se
pare că există și purtători sănătoși printre adulți și copii.
PNEUMONIA CU PNEUMOCYSTIS CARINII
• La om, infecția cu Pneumocystis Carinii este mai răspândită la copiii
cu rezistență scăzută: nou-născuții imaturi, sugari, copii cu
imunodeficiențe congenitale sau boli cronice debilizante (boli de
sistem, leucenii), copii subnutriți.

• La adult boala apare sporadic la bolnavii cu leucemie, cu Hodgkin

sau cu alte limfoame, la cei care primesc medicații imunosupresive
(cure prelungite cu corticoizi, citostatice), la pacienții cu transplante
renale.
DIAGNOSTIC CLINIC
• Incubația este de 3-4 săptămâni (20-60 zile).
• Tabloul clinic este de pneumonie atipică, cu discrepanțe între leziunile
respiratorii și expresia lor insuficientă prin semne stetacustice.
• Boala apare pe un teren debilitat sau peste o boală debilitantă (limfoame,
leucoze, neoplasme), are o simptomatologie intricată cu modificările
patologice persistente.
• Debutul este de obicei insidios, progresiv, cu subfebrilitate sau febră,
scăderea apetitului, stagnarea sau scăderea ponerală. Treptat se instalează
semne de insuficiență respiratorie cu tahipnee (80-100 respirații/minut),
cianoză, accese de tuse, epuizarea copilului.
• La adult, manifestările clinice de debut sunt deseori marcate de gravitatea
simptomelor bolii maligne preexistente. Apare tusea, dispneea, cianoza,
febra. Radiologic se observă imagini infiltrative întinse sau reticulo-
modulare. Examenele gazometrice pun în evidență hipoxie și hipercapnie
moderată. La examenul hematologic apare leucopenie.
DIAGNOSTIC CLINIC
• La adult, manifestările clinice de debut sunt deseori marcate de
gravitatea simptomelor bolii maligne preexistente. Apare tusea,
dispneea, cianoza, febra. Radiologic se observă imagini infiltrative
întinse sau reticulo-modulare. Examenele gazometrice pun în
evidență hipoxie și hipercapnie moderată. La examenul hematologic
apare leucopenie.
• Examenul fizic al aparatului respirator este discrepant față de
garavitatea simptomelor funcționale respiratorii:
• Sonoritate toracică normală;
• Câteva raluri crepitante sau subcrepitante difuze, inconstante;
• Cordul este tahicardic cu bătăi asurzite.
• Starea generală este profund alterată datorită și lipsei de nutriție
prin anorexie și vărsături.
EVOLUȚIE
• Fără tratament etiotrop evoluția este nefavorabilă ducând la
copii la exitus în 50-80% din cazuri. Decesul poate surveni în
decurs de o săptămână. În caz de vindecare, acesta se poate
produce lent, în 5-6 săptămâni.
• Complicațiile pneumoniei cu Pneumocystis Carinii sunt:
• Infecții bacteriene supraadăugate
• Asocieri parazitare (de exemplu cu citomegalovirus)
• Formarea de membrane hialine
• Pneumotoraxul spontan
• Pneumomediastinul spontan.
PROGNOSTIC
• Prognosticul este nefavorabil, mortalitatea este ridicată, în cazurile
netratate (50% la copii și 100% la copiii și adulții cu imunitate
compromisă), din cauza terenului deficitar pe care apare infecția
(prematuritate, malnutriție, stări de imunidepresie prin corticoizi
sau citostatice).
• Neprecizarea etiologiei în timp util terapeutic agravează
prognosticul.
• Leucopenia (sub 3000 mm3) și hipoxia severă sunt factori de
prognostic grav.
• În cazurile tratate, mortalitatea scade la 3-15% în funcție de boala de
bază sau de starea de nutriție.
TRATAMENT MEDICAL
• Tratamentul curativ se face cu Lomidine care se administrează
intramuscular 4 mg/kg corp/zi, doză zilnică timp de 5 zile apoi încă
5-9 zile cu o doză unică zilnică de 3 mg/kg corp. Cura este de 10-14
zile, nedepășind doza totală de 50 mg/kg corp.
• Medicamentul dă reacții adverse: hipoglicemie, hipocalcemie,
nefrotoxicitate, hipotensiune, anemie, aplazie medulară, vărsături,
erupție cutanată și local eritem și reacție dureroasă.
• Rezultate mai bune s-au obținut cu asocierea pirimetamină +
sulfadoxină. Produsul care conține această asociere (Fansidar) este
prezentat în fiole de 2 ml, doza este de 1 mg de pirimetamină /kg
corp/zi + 100 mg sulfadoxină/kg corp/zi timp de 10 zile.
• În prezent tratamentul de elecție al pneumoniei cu Pneumocystis
Carinii este cotrimoxazol (biseptol septrin) 15 tablete/zi în 4 prize.
Pe lângă acest tratament se adaugă terapia cu oxigen monitorizat și
la nevoie respirație asistată, corectarea echilibrului acido-bazic și
administrarea de gamaglobuline.
ÎNGRIJIRI SPECIFICE – CAZ CLINIC 1
• Dl. A.D. în vârstă de 29 de ani, 70 kg, locuieşte în Reșița. Se prezintă
la UPU a Spitalului Județean Reșița la data de 05.08.2019, acuzând
tuse neproductivă, dispnee la efort, febra. În urma efectuării
examenului clinic general de către medicul de gardă și în urma
rezultatelor investigațiilor paraclinice se suspectează pneumonie cu
Pneumocistys Carinii.
• Motivele internării: Pacientul acuză de aproximativ trei zile tuse
neproductivă, dispnee, febra 380C, oboseală, vărsături, transpiraţii.
S-a recomandat internarea în spital de la date de 05.08.2019 pana la
data de 11.08.2019.
• Antecedente personale: tuse convulsivă, rujeolă
• Antecedente heredocolaterale: mama – hipertensiune
arterială, tata – ciroză hepatică
• Examenele de laborator:
• Radiografie pulmonară – imagini reticulonodulare bilaterale
• Hemoleucogramă – eozinofilie = 20/mm3
ÎNGRIJIRI SPECIFICE – CAZ CLINIC 2
• Dl. B.I. în vârstă de 35 de ani, 65 kg, locuieşte în Reșița. Se prezintă la UPU
a Spitalului Județean Reșița la data de 08.05.2019, acuzând tuse, dispnee la
efort, stare subfebrilă, dureri toracice. În urma efectuării examenului clinic
general de către medicul de gardă și în urma rezultatelor investigațiilor
paraclinice se suspectează pneumonie cu Pneumocistys carinii.
• Motivele internării: dispnee, dureri toracice, tuse, stare subfebrilă
T=37,50C. S-a recomandat internarea în spital de la date de 08.05.2019
pana la data de 14.05.2019.
• Antecedente personale: angine streptococice repetate
• Antecedente herdrocolaterale: mama – diabet zaharat, tata –
hipertensiune arterială
• Examenele de laborator:
• Radiografie pulmonară – opacitate omogenă perihilară care atinge vârfurile
și mijlocul cămpurilor pulmonare bilaterale
• Hemoleucogramă – limfocitopenie, 190 µL,
• Anemie moderată: hemoglobină – 9 mg%, hematocrit – 25 mg%
ÎNGRIJIRI SPECIFICE – CAZ CLINIC 3
• Dna. C.P. în vârstă de 40 de ani, 63 kg, locuieşte în Reșița. Se prezintă la
medicul de familie la data de 12.06.2019, acuzând tuse neproductivă,
tahipnee, febra, junghi toracic, scădere ponderală. În urma efectuării
examenului clinic general de către medicul de gardă și în urma rezultatelor
investigațiilor paraclinice se suspectează pneumonie cu Pneumocistys
Carinii. Medicul de familie îndrumă pacienta către UPU.
• Motivele internării:
• Tehipnee – 30 resp/min, cianoză periorală, febră 38,5oC, stare generală
alterată, junghi toracic, inapetență, scădere ponderală. S-a recomandat
internarea în spital de la date de 12.06.2019 pana la data de 18.06.2019.
• Antecedente personale: în urmă cu 2 ani operata de neoplasm de col
uterin, tratament cu citostatice.
• Antecedente heredocolaterale: fară importanță
• Examenele de laborator:
• Radiografie pulmonară – opacități nodulare cu contur șters neregulat,
localizate difuz
• Hemoleucogramă – limfocitopenie, 170 µL
CONCLUZII
Obiectivele permanente de îngrijire pentru cei trei pacienti:
• Condițiile de mediu și microclimat corespunzătoare;
• Asigurarea condițiile de mediu adecvate: temperatură, luminozitate,
curenți de aer, absența zgomotelor deranjante și a surselor locale de
infecție;
• Asigurarea unui climat corespunzător în vederea relaxării și odihnei
pacientului;
• Separarea persoanelor cu risc (imunitate compromisă);
• Evitarea spitalizării prelungite, dezinfecția corectă a încăperii și
mobilierului;
• Supravegherea atentă și permanentă a funcțiilor vitate și notatea lor
în fișa de observație;
• Investigații paraclinice;
• Tratament;
• Alimentație și hidratare coprespunzătoare;
• Îngrijirea și igiena personală generală;
CONCLUZII
• Reechilibrarea hidroelectrolitică și a greutății pacienților prin
colectarea și monitorizarea bilanțului ingesta-excreta;
• Calcularea ratei calorice pe 24 ore în funcție de vârsta, sexul și
activitatea fiecărui pacient;
• Observarea, notarea și semnalarea către medicul curant a oricărei
modificări survenite în starea pacienților pe toată durata internării;
• Pregătirea pacientului în vederea recoltării de probe patologice în
vederea explorărilor medicale;
• Transportul probelor patologice și biologice în condiții optime, sdică
cu respectarea tuturor normelor medicale și de protecție a muncii,
către laborator;
• Urmărirea primirii rezultatelor, notarea acestora în fisa de
observație și semnalarea către medicul curant al acestora,
prezentând în același timp date referitoare la starea pacienților
corelată cu perioada în care s-au efectuat respectivele investigații;
CONCLUZII
• Administrarea corespunzătoare a tratamentelor prescrise de medic;
• Observarea notarea și semnalarea către medicul curant a reacțiilor
pacientului la tratamentul administrat;
• Explorarea nivelului de cumoștințe medicale referitoare la afețiune
pe care pacienții le au;
• Menținerea legăturii cu aparținătorii, educarea acestora în legătură
cu dieta și încurajarea acestora în vederea unei comunicări deschise
și sincere referitoare la date despre boală;
• Respectarea măsurilor de de combatere a răspândirii a infecțiilor
nosocomiale;
• Control oncologic periodic.